Skip to content
Consum flori nemuritoare
- Christopher (Kit) Lasch…și articolul recenzie al Ancăi Simitopol, scris foarte atent, la cartea sa Cultura narcisismului [1979].
- Cât ne consumăm…când consumăm? Dacă titlul articolului meu este „consum flori nemuritoare” înseamnă că nu are niciun sens?
- Dacă un român analfabet intră pe Teologie pentru azi crede că acest spațiu se creează de la sine sau că îl creează cineva? Ce înțelege el din ce scriu eu…dacă nu poate înțelege nici conținutul și nici nivelul la care eu scriu?
- La împlinirea a 5 ani de zile a platformei Teologie pentru azi, pe 6 decembrie 2011, în ciuda faptului că am fost vizitați de peste 5.000.000 de ori în 5 ani de zile…absolut nimeni la nivel online nu ne-a mulțumit, absolut nimeni nu ne-a zis la mulți ani, absolut nimeni nu ne-a încurajat. Să fie oare acesta indiciul că suntem vizitați…de mutanți, de extratereștri, de…Îngeri?
- Saitul televiziunii TV6.
- Orgoliul religios, pentru unii, ține loc de „sfințenie”. De aceea când le calci pe „sfințenie” sunt gata să te linșeze „cu bune intenții”.
- Ce sunt „florile nemuritoare”? Valorile netrecătoare. Și clipele petrecute cu Dumnezeu sunt flori nemuritoare.
- Narcisismul e grija atât de insistentă de noi înșine…încât trece „sfârșitul lumii” și nici măcar nu ne dăm seama.
- A săruta înseamnă a fi încântat.
- Arhiva audio, video și de fotografii a saitului Bisericii Galata din Iași.
- Lucrurile vrute de Dumnezeu se petrec de la sine.
- Când încercăm să mutăm munții ne dăm seama ce munți avem în inimă.
- Hannah Arendt (1906-1975), evreică născută în Germania, scria în 1951 Originile totalitarismului.
- Cele mai neprevăzute sunt bucuriile. Răutățile de tot felul sunt smagul propriilor noastre decepții.
- Gândirea e un antrenament continuu. Cine mai ia pauză se cunoaște…Și cu atât mai mult se cunoaște cine e o pauză continuă în domeniul reflecției.
- Când te duci la piață…încerci să fii prieten cu varza, conopida, țelina, murăturile…și chiar un fel de expert în domeniu…Când te duci la operă…încerci să îți închipui că poți să dormi îmbrăcat în costum. Când te duci la Biserică însă…încerci să îți închipui că ești „unul dintre” Sfinții de pe pereți…deși știi foarte bine faptul că nu ai nicio intersectare cu ei.
- Să fie oare de la mâncatul cărnii de porc instinctul ăsta porcesc cu care ne împrietenim și chiar ne urâm unii cu alții?
- Miruna ar dori să zboare într-o zi, așa, peste mări și țări…ca să-și uite de urme…Însă dacă și acolo, departe-departe-departe…va fi la fel de „româncă” ca și acum și aici…nu e păcat de țara aia să fie atât de primitoare?
- Mi-am dat seama: mulți nu fac multe fapte bune, nici nu se roagă mult, nici nu citesc multe, nici nu scriu mult, nu fac nici studii vaste, nu sunt nici prietenoși, ca nu cumva să se…mândrească. Însă prostia nu e și ea o mândrie…înfloritoare?
- Ratații „spirituali” sunt cei mai buni cenzori: ei știu să vadă în alții ceea ce sunt ei înșiși. Adică se văd multiplicați…în toți oamenii.
- Nu e catastrofic să te lauzi cu faptul…că avortezi, că faci sex anal, că ești neam prost, că ești extremist, că nu îți place să studiezi, că îți vine să dormi toată ziua?
- Minciuna e o dedublare sau o pledoarie pentru…irealitate?
- Ce înseamnă „melodie bună”? Bună la ce: la somn…sau la stres?
- De ce se vopsesc femeile la ochi: ca să pară mai intelectuale sau mai…accesibile?
- Ticurile verbale sunt semn de „mare profunzime intelectuală” sau de „mare lene global-craniană”?
- Întrebarea e o mică gustare a sufletului. Sufletul are nevoie de mâncare tot la fel de mult ca și trupul.
- Ce înălțime trebuie să aibă o veioză…ca să îți lumineze înțelesurile citite în carte?
- Când o salvare merge prin oraș toți cetățenii sunt turbați din cauza sirenelor…Numai că unii, mai domni…le mai și înjură…
- Nu e de mirare că am întâlnit un șofer pe salvare, pensionar, surd de tot…Când toată ziua auzi doar nino-nino e normal să ți se ducă piuitul de atâta haus.
- Pe timpul comunismului, lumea se îmbrăca gros, cu haine de blană pe timp de iarnă…ca să arate că au, că sunt avuți…În democrație, când spitalele gem de proști iresponsabili…lumea merge cât mai dezbrăcată, mai frivolă…pentru ca să arate că „n-are nimic de pierdut”. Adică am sărăcit mult de tot…
- Eu mizez pe tânărul care face cât o instituție. Căci ce rost are să ai 500 de angajați sau o mie sau trei mii…care nu fac nici măcar cât unul instituție?
- Semnul că nu prostia face legea în istorie e acela că orice a fost statornic și magistral și a rămas în istorie nu a fost proiectat și manageriat de iresponsabili.
- Nesimțirea cea mai „specială” e nesimțirea care uzează cuvinte excesiv de frumoase în timp ce distruge pe cineva ca un cioban cu ghioaga.
- Ceștile de cafea…nu fac capodopere. Dar le susține mintea trează celor care le construiesc.
- Nu, nu învățăm nimic din trecut…dacă trecutul nu are același mod de viețuire cu al nostru! Putem să îl citim pe Sfântul Vasile cel Mare, putem să îl citim pe Sfântul Grigorie Palama toată ziua…putem să ne rugăm cu rugăciunea lui Iisus…putem să slujim zilnic Sfânta Liturghie…și nu ne-am apropiat deloc, chiar deloc…de cei din calendarul Bisericii noastre. Pentru că ei nu ne pot ajuta…dacă noi nu avem un mod de a fi care să semene cu al lor.
- În rest: o apă cu zahăr!
Dar daca eu mă gândesc cu drag la ce faceţi şi nu vă spun nici măcar LA MULŢI ANI atunci cand s-ar cuveni, dar duc si mă străduiesc să duc o viaţă cât mai ortodoxă, de ce nu simţiți? Tot ce fac eu pentru a primi şi dărui dragostea Lui, e o zbatere inutilă?