Expresii ale păcatului/ vinei și ale mâniei lui Dumnezeu la Dosoftei [2]
Fiindcă tot este astăzi ziua de pomenire a Sfântului Dosoftei și pentru că se vorbește de vrăjitoare plătite cu…450.000 de euro, când lumea moare de foame, m-am gândit să reproduc câteva versuri din Domnii Țărâi Moldovei, istoria versificată de Dosoftei.
Aici autorul caută responsabilii pentru situația grea în care se afla țara și găsește că păcatele tuturor sunt de vină pentru vremurile triste, ba mai mult, are cuvinte și pentru vrăjitorii (farmeci), care se pare că nu erau atât de nesemnificative, de le pomenește mitropolitul:
Dăjdi și biruri, prumute [împrumuturi], barot [praf de pușcă], zaharale [provizii],
Și cu alte dări multe, cu destule rele,
Pustiit-au Moldova țânuturi prin toate,
Ca iadul fără sațâi să să-mple nu poate.
Dară vinovat cine-i, domnul au-i țara,
Cându-i astăz[i] Moldova de toată ocara?
Jecuită, prădată, stricată și arsă,
Unde-i căuț te-mple jalea cu inemă arsă.
Nu ni-i vinovat nime pentru răutate
Ce pățim pentru-a noastre cumplite păcate,
Că la noi ș-au făcutu-ș păcatul cuibare
De giurământuri strâmbe,-ngiudeț necăutare. /…/
Avem și pentru farmeci la Dumnezeu ură
Și ce omul să schimbă dintr-a sa făptură,
Cu ghidușuri [bufonerii], cu turcă [1], cuci [2] și cu geamale [3],
Tras în vale și alte din păgâni tocmele.
Ș-au perit biata țară de păgânătate,
Dumnezeu o va-nvie,-ntr-a Sa bunătate.
[1] Turcă = mască cioplită în lemn, înfățișând un cap de cerb, de capră sau de alt animal, care se împodobește și se joacă de obicei în zilele din preajma Crăciunului și a Anului Nou.
[2] Cuci = oameni mascați, care îndeplinesc anumite datini la lăsatul secului sau în alte împrejurări.
[3] Geamală = momâie în formă de femeie uriașă în care intra un om și juca pe ulițe la anumite sărbători.