MLR, vol. 1, p. 122-128

Monumente liturgice
românești

*
vol. I

*

Transliterare, adaptare a textelor și note

de

Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

***

Cap. 4

Catavasierul de la București

[1715]

***

4. 9. Troparul Pogorârii Sfântului Duh

Bine[1] ești cuvântat H[ristoa]se D[u]mnezeul nostru, cel c[e]ai arătat prea înțelepți pre vânători, trimițând lor pre D[u]hul cel sfânt.

și prin dânșii lumea oai vân[a]t, iubitoriule de oameni mărire ție.

*

Bine ești cuvântat, Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce-ai arătat prea înțelepți pe vânători[2], trimițându-le lor pe Duhul cel Sfânt și prin dânșii lumea o ai vânat, Iubitorule de oameni, mărire Ție.

 ***

4. 10. Condacul Pogorârii Sfântului Duh

Când[3] sau pogorât cel de sus, de au amestecat limbile, despărțiea neamurile: Iar când înpă[r]țiea limbile ceale de foc, întru unire pre toți iau chemat. și cu un glas slăvim pre Duhul cel prea sfânt.

 *

Când S-a pogorât Cel de sus de a amestecat limbile[4] s-au despărțit neamurile[5] iar când a împărțit limbile cele de foc[6]i-a chemat pe toți întru unire. [De aceea, ca] și cu un glas, [Îl] slăvim pe Duhul Cel Prea Sfânt.

 ***

4. 11. Troparul Sfinților Apostoli Petru și Pavel

Cei[7] ce sânteți între Ap[os]toli mai întâi pre scaun șăzători, și lumii învățători: stăpânului tuturor rugațivă, pace lumii sădăruiască, și sufletelor noastre mare milă.

 *

Cei ce sunteți între Apostoli mai întâi pe scaun șezători și lumii învățători, Stăpânului tuturor rugați-vă, pace lumii să dăruiască și sufletelor noastre mare milă.

 ***

4. 12. Troparul Schimbării la față a Domnului

Te-ai[8] schimbat lafață înmunte h[ristoa]se D[u]mnezeule, arătând ucin[i]cilor tăi mărirea ta pre cât lisăputea. Străluceascăne și noao păcătoșilor, lumina ta cea vecuitoare, pentru ru[gă]ci[u]n[i]le Născătoarei de D[u]mnezeu, dătătoriule de lumină, mărire ție.

*

Te-ai schimbat la față[9] în munte, Hristoase, Dumnezeule, arătând Ucenicilor Tăi mărirea Ta pe cât li se putea. Strălucească-ne[10] și nouă, păcătoșilor, lumina Ta cea vecuitoare/ veșnică[11], pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Dătătorule de lumină[12], mărire Ție.

 ***

4. 13. Condacul Schimbării la față a Domnului

În munte[13] teai schi[m]bat lafață, și pre cât au cuprins ucin[i]cii tăi, mărirea ta H[ristoa]se D[u]mnezeule, au văzut. Cadeacă tevorvedea răstignit, să cunoască patima cea de bună voe, și lumii săpropoveduiască: că tu ești cu adevărat raza Tatălui.

 *

În munte[14] te-ai schimbat la față și pe cât au cuprins[15] Ucenicii Tăi au văzut mărirea Ta, Hristoase, Dumnezeule. [Și aceasta,] ca dacă Te vor vedea răstignit, să cunoască Patima cea de bună voie[16] și lumii să propovăduiască, că Tu ești cu adevărat raza Tatălui[17].

 ***

4. 14. Troparul Adormirii Maicii Domnului

Întru[18] naștere fecioriea ai păzit, întru adormire lumea nuoai părăsit, Născătoare de D[u]mnezeu, teai muta[t] la viață fiind maica vieții. Și cu ru[gă]ci[u]n[i]le  tale izbăvești, din moarte sufletele noastre.

 *

Întru naștere fecioria ai păzit[19], întru adormire[20] lumea nu o ai părăsit, Născătoare de Dumnezeu. Te-ai mutat la viață fiind Maica Vieții[21] și cu rugăciunile tale izbăvești din moarte sufletele noastre.

***

4. 15. Condacul Adormirii Maicii Domnului

Pre[22] născătoare[a] de D[u]mnezeu cea întru rugăciuni ne adormită. Și întru folosir[i] nădeajdea ne schimbată, mormântul și moartea nu oau ținut: Căci ca pre oma[i]că avieții la vieață oau mutat, cel cesau sălășluit înpântecele cel pururea feciuresc.

 *

Pe Născătoarea de Dumnezeu, cea întru rugăciuni neadormită[23] și întru folosiri[24] nădejdea [cea] neschimbată[25], mormântul și moartea nu au ținut-o. Căci ca pe o Maică a Vieții la viață a mutat-o, Cel ce S-a sălășluit[26] în pântecele [ei] cel pururea fecioresc.


[1] *** Catavasier, București, 1715 [BAR, CRV 171A], p. 45.

[2] Pe vânătorii de oamenipentru Dumnezeu, care erau Apostolii, cei care au vânat cu cuvântul credinței pe oameni și i-au adus în Biserica Sa.

[3] *** Catavasier, București, 1715 [BAR, CRV 171A], p. 45-46.

[4] Prin lucrarea lui Dumnezeu a apărut diversele limbi ale pământului.

[5] Iar neamurile s-au diferențiat lingvistic, fiecare neam având limba/ graiul/ modul lui propriu de a vorbi și de a reprezenta lucrurile.

[6] Ale harului Său, la Cincizecime.

[7] *** Catavasier, București, 1715 [BAR, CRV 171A], p. 54.

[8] Idem, p. 57.

[9] La trup, la înfățișarea trupului…pentru că ai lăsat să se vadă lumina dumnezeirii Tale prin trupul Tău.

[10] În mod extatic.

[11] Lumina Ta necreată.

[12] Dumnezeiască. Pentru că El ne dăruiește în vedere extatică lumina Sa cea veșnică, cea îndumnezeitoare.

[13] *** Catavasier, București, 1715 [BAR, CRV 171A], p. 57-58.

[14] În muntele Taborului.

[15] Au văzut, au înțeles, au putut să înțeleagă.

[16] Să vadă că Tu ai acceptat răstignirea și că nimeni nu Te putea răstigni dacă Tu nu binevoiai acest lucru.

[17] Că Tu ești Cel născut din Tatăl. Că ești Fiul Tatălui.

[18] *** Catavasier, București, 1715 [BAR, CRV 171A], p. 69.

[19] Ai rămas Fecioară, Maica lui Dumnezeu, deși L-ai născut pe Domnul.

[20] Întru adormirea ta, Stăpână.

[21] Fiind Maica lui Hristos, Viața lumii.

[22] *** Catavasier, București, 1715 [BAR, CRV 171A], p. 69-70.

[23] Care se roagă neîncetat pentru noi. Ale cărei rugăciuni nu adorm niciodată.

[24] Folosiri/ ajutorări. Ea este cea care ne ajută cu folos, cu folos duhovnicesc și ne întinde mintea spre lucruri duhovnicești.

[25] De la ea așteptăm ajutorul. Credem fără îndoială în ajutorul Stăpânei noastre.

[26] Dumnezeu Cuvântul Și-a inițiat întruparea Sa, pentru că El S-a sălășluit ca persoană în trupul fecioresc al Maicii Sale și Și-a însușit din aceasta umanitatea în persoana Sa, fără ca această asumare a umanității să strice fecioria Preacuratei Sale Maici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *