Monumente liturgice
românești

*
vol. I

*

Transliterare, adaptare a textelor și note

de

Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

***

Cap. 4

Catavasierul de la București

[1715]

***

4. 16. Troparul Nașterii Sfintei Fecioare

Nașterea ta[1] născătoare de D[u]mnezeu, Bucurie au vestit întoată lumea. Că dintine au răsărit soarele direptății H[risto]s D[u]mnezeul nostru.

Și dezlegând blestemul datau bl[a]goslovenie și stricând moartea, au dăruit noao viața veacinică.

*

Nașterea ta, Născătoare de Dumnezeu, bucurie a vestit în toată lumea. Că din tine a răsărit Soarele dreptății, Hristos, Dumnezeul nostru.

Și dezlegând blestemul a dat blagoslovenie/ binecuvântare și stricând moartea ne-a dăruit nouă viață veșnică.

***

4. 17. Condacul Nașterii Sfintei Fecioare

Ioachim[2] și Anna de ocara nenașterii, și Adam și eva din stricăciunea morții, sau slobozi[t] prea curată cu sfîntă nașterea ta.

Aceasta oprăznuiaște și norodul tău, de vina păcatelor izbăvindusă, când strigă ție: cea stearpă naște, pre născătoarea de D[u]mnezeu, și hrănitoarea vieții noastre.

*

Ioachim și Anna de ocara nenașterii și Adam și Eva din stricăciunea morții s-au slobozit, Prea Curată, cu sfântă nașterea ta.

[Pe] aceasta[3] o prăznuiește și norodul/ poporul tău[4], de vina păcatelor [lor] izbăvindu-se, [atunci] când strigă ție: Cea stearpă naște pe Născătoarea de Dumnezeu și hrănitoarea[5] vieții noastre!

***

4. 18. Troparul Sfintei Cuvioase Parascheva

Întru tine[6] maică cu adevărat sau mântuit cel după chip. Că luând crucea ai urmat lui H[risto]s. și lucrând ai învățat sănusă uite la trup, căci iaste trecătoriu, și să poarte grijă de suflet, de lucrul ce[l] nemuritoriu.

Pentru aceasta și cu îngerii înpreună să bucură preacuvioasă Paraschevo D[u]hul tău.

*

Întru tine, Maică, cu adevărat s-a mântuit cel după chip[7]. Că luând crucea[8] ai urmat lui Hristos și lucrând[9] ai învățat[10] [ca omul] să nu se uite la trup, căci este trecător și să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor.

Pentru aceasta[11] și cu Îngerii împreună se bucură, Preacuvioasă Paraschevo, duhul tău.

***

4. 19. Troparul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie

Mare[12] apărătoriu întru primejdii, teau aflat Lumea purtătoriule de chinuri, pre tine cel ceai birui[t] pre păgâni. Deci pre cum Mândriea lui Lie ai surpat, și la luptă îndrăzneț ai făcut pre Nestor.

Așa sfinte Dimitrie, roagă pe H[risto]s D[u]mnezeu, sănedăruiască noao mare milă.

*

Mare apărător întru primejdii[13] te-a aflat [pe tine] lumea, Purtătorule de chinuri[14], pe tine cel ce-ai biruit pe păgâni. Deci, precum mândria lui Lie ai surpat[15] și la luptă îndrăzneț [l]-ai făcut pe Nestor, așa[16], Sfinte Dimitrie, roagă [acum] pe Hristos Dumnezeu să ne dăruiască [17] nouă mare milă.

***

4. 20. Troparul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil

Mai marii[18] voivozi ai oștilor celor cerești, rugămuvă pre voi noi nevreadnicii, cacu rugăciunile voastre săne îngrădiți pre noi, cu acoperemântul aripilor slavei voastre ceii netrupești, păzindune pre noi carii cădem cudeadinsul și strigăm: din primejdii izbăviține pre noi, caniște începători de ceate ai puterilor celor desus.

*

Mai-marilor Voievozi ai Oștilor celor cerești, rugămu-vă pe voi noi, nevrednicii, ca prin rugăciunile voastre să ne îngrădiți pe noi, cu acoperământul aripilor slavei voastre celei netrupești, păzindu-ne pe noi [cei] care cădem cu dinadinsul[19] și strigăm: Din primejdii izbăviți-ne pe noi, ca niște Începători de cete ai Puterilor celor de sus!

***

4. 21. Condacul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil

Mai marii[20] Voevozi ai lui d[u]mnezeu, slujitorii D[u]mnezeeștii măriri, și ai oamenilor povățuitori, ceale de folos ceareți noao și mare milă, caniște voivozi ai celor fărde trup.

*

Mai-marilor Voievozi ai lui Dumnezeu, slujitorilor ai Dumnezeieștii măriri și ai oamenilor povățuitori, cele de folos cereți nouă și mare milă, ca niște Voievozi[21] ai Celor fără de trup.

***

4. 22. Unde umbrează darul tău…

Unde umbrează[22] darul tău arhagg[he]le[23], de acolo să goneaște putearea diavolului: Cănu sufere să rămâie lângă lumina ta Luceafărul cel ceau căzut.

Pentru aceasta nerugăm ție: săgețile lui ceale purtătoare de foc, ceale slobozite asupra noastră, stingele cu solirea ta, izbăvindune pre noi dezmintealele lui, vreadnicule de laudă Mihaile Arhagg[he]le.

*

Unde umbrează darul tău[24], Arhanghele, de acolo se gonește[25] puterea diavolului. Că nu suferă să rămână lângă lumina ta Luceafărul cel ce a căzut[26].

Pentru aceasta ne rugăm ție: Săgețile[27] lui cele purtătoare de foc[28], cele slobozite/ trimise asupra noastră, stinge-le cu solirea[29] ta, izbăvindu-ne pe noi de smintelile[30] lui, vrednicule de laudă, Mihaile, Arhanghele!


[1] *** Catavasier, București, 1715 [BAR, CRV 171A], p. 71.

[2] Ibidem.

[3] Nașterea ta, Prea Curată Stăpână.

[4] Credincioșii Bisericii.

[5] Cea care ne hrănește pe noi cu Pâinea vieții care se pogoară din cer, adică cu Fiul ei.

[6] *** Catavasier, București, 1715 [BAR, CRV 171A], p. 80.

[7] Te-ai mântuit tu, Maică, cea care ești făcută, ca orice om, după chipul lui Dumnezeu.

[8] Asumându-ți toate suferințele curățirii de patimi.

[9] Poruncile lui Dumnezeu, faptele ascetice.

[10] Pe oameni.

[11] Pentru că ți-ai sfințit viața…de aceea te și bucuri acum cu Sfinții Îngeri…

Pentru că ai împlinit cu fapta ceea ce ai învățat…faptele tale au devenit învățătură mântuitoare pentru alții…

[12] *** Catavasier, București, 1715 [BAR, CRV 171A], p. 84.

[13] În timpul calamităților, a marilor dezastre sociale.

[14] Cel ce ai suferit chinurile, martirajul…dar care te-ai sfințit prin suferințele tale.

[15] Ai prăbușit-o, năruit-o…L-ai făcut să se umilească…adică să coboare din buna părere despre sine…

[16] Tot la fel…cu aceeași putere dumnezeiască

[17] Ajutorul de la Dumnezeu este văzut ca milă a Lui față de noi…pentru că noi ne cunoaștem viața, adâncul păcătoșeniei noastre…și nu ne credem vrednici de ajutorul lui Dumnezeu.

Și de aceea vedem ajutorul Lui ca milă a Sa față de noi. Așteptăm mila Lui, iertarea Lui față de noi…

[18] *** Catavasier, București, 1715 [BAR, CRV 171A], p. 87-88.

[19] În mod voit.

[20] *** Catavasier, București, 1715 [BAR, CRV 171A], p. 88.

[21] În limbajul liturgic al zilei de 8 noiembrie, Voievod e sinonim cu Comandant de oști.

[22] *** Catavasier, București, 1715 [BAR, CRV 171A], p. 89.

[23] A fost transferat dublul g din greacă în grafia slavonă…și s-a citit ng ca în greacă.

[24] Lumina dumnezeiască care iradiază din tine și pe care o primești de la Dumnezeu.

[25] Se alungă.

[26] Lucifer, Satana.

[27] Gândurile ispititoare spre rău, spre păcat.

[28] Care ne aprind desfrânarea în trup.

[29] Prin mijlocirea ta, prin lucrarea ta, prin venirea ta.

[30] De îndemnurile lui spre rău. De ceea ce ne scoate din liniște, din bine.

Did you like this? Share it: