MLR (vol. 1), p. 136-141
Monumente liturgice
românești
*
vol. I
*
Transliterare, adaptare a textelor și note
de
Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș
***
Cap. 4
Catavasierul de la București
[1715]
***
4. 23. Troparul Intrării în Biserică a Maicii Domnului
Astăzi[1] iaste înnainte însemnarea bunei voinței lui D[u]mnezeu, și propoveduirea mântuirii oamenilor, înbesearica lui D[u]mnezeu luminat fecioara să arată, și pre H[risto]s tuturor mainainte vesteaște.
Aceștiea și noi cu mare glas săi strigăm: Bucurăte plinirea rânduealii ziditoriului.
*
Astăzi este înainte-însemnarea[2] bunei voințe a lui Dumnezeu[3] și propovăduirea mântuirii oamenilor, [căci] în Biserica[4] lui Dumnezeu, [în mod] luminat[5], Fecioara se arată și pe Hristos tuturor mai înainte [Îl] vestește.
Acesteia și noi cu mare glas să-i strigăm: Bucură-te, plinirea rânduielii[6] Ziditorului!
***
4. 24. Condacul Intrării în Biserică a Maicii Domnului
Prea curata[7] Besearică amântuitoriului, Cămara cea de mult pre[ț] și fecioara, sfințita visterie aslavei lui D[u]mnezeu. Întraceastă zi aducesă întru ad[o]mnului casă.
Înpreună aducând darul cel întru D[u]mnezeescul Duh: pre carea olaudă îngerii lui D[u]mnezeu: Aceasta iaste cortul cel ceresc.
*
Prea Curata, Biserica Mântuitorului, Cămara cea de mult preț și Fecioara, sfințita vistierie a slavei lui Dumnezeu, întru această zi se aduce întru a Domnului casă [și] împreună aduce darul Dumnezeiescului Duh[8].
Pe care o laudă Îngerii lui Dumnezeu [strigând]: Aceasta este Cortul cel ceresc[9]!
***
4. 25. Troparul Sfântului Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirei Lichiei
Îndireptare[10] credinței și chip blândețelo[r][11], învățătoriu postirii teau arătat turmei tale, adevărul lucrurilor[12].
Pentru aceasta ai câștigat, cu smereniea ceale [î]na[l]te, cu sărăciea ceale bogate, Părinte Ierașe Nicolae, roagăte lui H[risto]s D[u]mnezeu, sământuiască sufletele noastre.
*
Îndreptător[13] credinței și chip blândețelor, învățător al postirii te-ai arătat [pe tine] turmei tale, adevărul lucrurilor.
Pentru aceasta ai câștigat cu smerenia [pe] cele înalte[14], cu sărăcia [pe] cele bogate[15], [Sfinte] Părinte Ierarhe Nicolae.
Roagă-te [dar] lui Hristos Dumnezeu, să mântuiască sufletele noastre!
***
4. 26. Binecuvântările Învierii de la Utrenie
Bine[16] ești cuvântat D[oa]mne învațăne pre noi îndreptările tale.
Săborul cel îngeresc sau minunat văzândute, întru cei morți socotit fiind și putearea morții stricând mântuitoriule, și înpreună cu tine pre Adam râdicândul, și din iad pre toți slobozindui.
Bine ești cuvântat D[oa]mne învațăne pre noi îndreptările tale
Pentru ce Miruri, prin m[i]l[os]tivire amestecaț[i], cu lacrămi o ucenițelor;[17] grăitau îngerul cel ceau strălucit[18] la mormânt, cătră Mironosițe, vedeți voi mormântul și cunoașteț[i]: Că mântuitoriul din mormânt au înviia[t].
Bine ești cuvântat D[oa]mne învațăne pre noi îndreptările tale
Foarte de dimineață, Mironosițele au ale[r]gat, la groapa ta tânguindusă. Ci înainte au stătut lângă dinsele îngerul, și au zis: Vreamea plângerii au trecut, nu plângeți: ci Ap[os]tolilor spuneți înviearea.
Bine ești cuvântat D[oa]mne învațăne pre noi îndreptările tale
Mironosițele Mueri, cu miruri viind la groapa ta mântuitoriule au plâns: Iară îngerul cătră dinsele au grăit zicând: Drept ce socotiți pre cel viu cucei morți; Că au învieat din mormânt ca un D[u]mnezeu.
Slavă…
Închinămune Tatălui, și fiiului acestuia, și Duhului celui sfânt: sfintei troițe, întru oființă, cu serafimii strigând: sfânt, sfânt, sfânt ești d[oa]mne.
Și acum…
Pre dătătoriul de viață născândul Fecioară, de păcat pre adam lai izbăvit, și bucurie evei înlocul întristării iai dăruit, pre cei căzuți din viață la aceaeași iau îndreptat, cel ce sau întrupat dintine D[u]mnezeu și om.
*
Bine ești cuvântat, Doamne, învață-ne pe noi îndreptările[19] Tale!
Soborul cel îngeresc s-a minunat[20] văzându-Te [pe Tine], între cei morți socotit fiind. Și puterea morții stricând[21], Mântuitorule, și împreună cu Tine pe Adam ridicându-l[22] și din Iad pe toți slobozindu-i/ eliberându-i[23].
Bine ești cuvântat, Doamne, învață-ne pe noi îndreptările Tale!
Pentru ce miruri, prin milostivire[24], amestecați cu lacrimi[25], o, Ucenițelor? Îngerul, cel ce-a strălucit la mormânt[26], grăit-a către Mironosițe: Vedeți voi mormântul și cunoașteți, că Mântuitorul a înviat din mormânt!
Bine ești cuvântat, Doamne, învață-ne pe noi îndreptările Tale!
Foarte de dimineață Mironosițele au alergat[27] la groapa Ta tânguindu-se. Însă înaintea [lor] a stat Îngerul lângă dânsele și a zis: Vremea plângerii a trecut. Nu [mai] plângeți! Ci Apostolilor spuneți învierea [Domnului].
Bine ești cuvântat, Doamne, învață-ne pe noi îndreptările Tale!
Mironosițele Muieri/ Femei, cu miruri venind la groapa Ta, Mântuitorule, au plâns. Iar Îngerul către dânsele a grăit, zicând: Pentru ce socotiți pe Cel viu cu cei morți? Căci[, iată!], a înviat din mormânt ca un Dumnezeu.
Slavă…
Închinămu-ne Tatălui și Fiului Acestuia și Duhului Celui Sfânt, Sfintei Troițe/ Sfintei Treimi întru o ființă, cu Serafimii strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt ești Doamne!
Și acum…
Pe Dătătorul de viață născându-L, Fecioară, de păcat pe Adam l-ai izbăvit și bucurie Evei în locul întristării i-ai dăruit [și] pe cei căzuți din viață[28] i-ai îndreptat[29] la aceeași. [Căci] Cel ce S-a întrupat[30] din tine [este] Dumnezeu și om[31].
[1] *** Catavasier, București, 1715 [BAR, CRV 171A], p. 90-91.
[2] Astăzi se face cunoscut lui Israel faptul că Fecioara a intrat în Sfânta Sfintelor…și că încep lucruri minunate pentru întreaga lume…pentru că ea va naște pe Mesia.
[3] Pentru că raportarea lui Dumnezeu la oameni e plină de iubire, adică de tot binele.
[4] În Templul de la Ierusalim.
[5] Fiind plină de har.
[6] A iconomiei, a planului de mântuire a lumii de către Dumnezeu.
[7] *** Catavasier, București, 1715 [BAR, CRV 171A], p. 91.
[8] Care era întru ea.
[9] Ea este cortul Stăpânului. Este cea care Îl ține pe Cel ce ține toate prin puterea slavei Sale.
[10] *** Catavasier, București, 1715 [BAR, CRV 171A], p. 93-94.
[11] Cel care a personalizat blândețea întru sine…care s-a arătat om al blândeții în multe feluri…în multe fapte de milostivire către oameni.
[12] Care ai arătat prin faptele tale modul adevărat în care trebuie să ne raportăm la Dumnezeu și la oameni.
Ai arătat ce e adevărat și ce e mincinos din faptele oamenilor.
[13] Cel care ai explicat pe cele mai puțin înțelese…sau care ai luptat cu ereziile care strâmbaseră credința și obiceiurile credincioșilor. Ai readus, ai reîndreptat pe oameni spre calea cea dreaptă a Bisericii lui Hristos.
[14] Vederea și înțelegerea celor dumnezeiești.
[15] Bogăția experienței teologice și duhovnicești.
[16] *** Catavasier, București, 1715 [BAR, CRV 171A], p. 98-100.
[17] Semnul ortografic punct și virgulă fiind folosit aici pe post de semnul întrebării…fiind o preluare a punctului de sus din greacă.
[18] Cel ce s-a arătat în slava dumnezeiască…fiind plin de lumina necreată…
[19] Îndreaptă-ne, călăuzește-ne continuu spre voia Ta. Dă-ne să trăim continuu modul în care Tu, Dumnezeul nostru, ne îndrepți pe noi de la rău la bine.
[20] S-a umplut de uimire iubitoare și înfricoșată.
[21] Prin învierea Ta.
[22] Din Iad, de unde era.
[23] Pe toți cei care, în timpul Vechiului Testament, au fost credincioși ca și Sfinții Protopărinți Adam și Eva, care s-au pocăit de păcatele lor.
[24] Venite din milostivirea inimilor voastre.
[25] Cu propriile voastre lacrimi.
[26] La mormântul Domnului…după învierea Sa din morți.
[27] Pentru că erau pline de dorul Tău.
[28] Definiția liturgică a păcatului: cădere din viață, adică din relația cu Dumnezeu, din lumina lui Dumnezeu care era fundamentul vieții noastre.
[29] Iar dacă păcatul e cădere din viață…mântuirea e îndreptarea omului spre viață…este ieșirea din moarte…și înaintarea continuă în viață, în relația cu Dumnezeu.
[30] Arătând prin aceasta că actul întrupării a fost făcut de Fiul lui Dumnezeu, adică în mod activ, ca o persoană…și nu pasiv.
[31] În același timp.