Sermon on the 33rd Sunday after Pentecost [2012]

Thumbnail

 My Beloved,

Today’s Gospel [Luke 18, 10-14] is about us!

About us, those who have a good opinion about ourselves…and, from that cause, we are proud and we look down on others [Luke 18, 9].

But today’s parable is a medicine for our callousness…and must be regarded as such.

A medicine at the beginning of preparation for the Great Lent.

Because whatever we have done so far…does not entitle us to be evil and contemptuous of others. On the contrary, the holy life understands infirmities of others…and do not condemn them with arrogance.

For what the Lord wanted to tell through the person of pharisee was this: that you can live religiously…but not be religious in the true sense.

That we can be, unfortunately, only some people that understand from outside the relation with God…and we are not full of God’s communion and His goodness.

For if we are of God, how but we judge things so coarse? And how can we claim communion with God and obedience to Him, if our first instinct is to justify us before Him?

The pharisee has turned his prayer in contemplation of his own narcissism. But the publican, in counterweight, has not tried to lie to himself and, from this motive, he said: „God, be merciful to me, the sinner!” [v. 13].

The Pharisee does not lie in the moment in that he exhibits his good works.

But the good works are not for to brag of them!…

The good works are those that keep us human, we keep the heart alive…and therefore they are not the motives for vanity.

On the other hand, nor lack of good deeds of the publican is not a good thing. He justified for himself not because he was a sinner…but because he wanted God’s mercy.

And here the Lord corrects on both persons and, through the intermedium of them, on all of us.

Because we do not have to be proud for our spiritual life and nor to despise on those who sin.

Sensibility, attention, compassion are interior attributes of godliness. They are as clear testimony that we do not focus on us…but we are centered in God.

Namely we are with God and from His perspective we look the interior of ourselves and the interior of others.

Why now this Gospel?

Because our fast must be authentic. Our fast must be full of attention at personal sins.

And if in time what we fast, we see our sins…and we descend in humility due of this saving view…then our fast justifies us.

But what are the motives for that we lift with the mind? What makes us so sure of ourselves?

Today’s Gospel tells us that there is no reason to be proud…because we are all sinners.

Only looking wrongly the things we can conclude that we sit well in matter ofholiness.

For holiness is never much what we do.

Therefore we are called to take at the end with purity, with holiness. Because Holy God wants us Saints always, not occasionally.

And for this we must descend from the good opinion of ourselves…in station of the correct vision of self. Amen!

A 23-a zi pentru România

Ce s-a petrecut în București, România și în întreaga lume în cadrul protestelor…pentru România în ultimele 22 zile: prima zi (13 ianuarie 2012), a doua zi, a treia zi, a patra zi, a cincia zi, a șasea zi, a șaptea zi, a opta zi, a noua zi, a zecea zi, a 11-a, a 12-a zi, a 13-a, a 14-a, a 15-a zi, a 16-a zi, a 17-a zi, a 18-a zi, a 19-a zi, a 20-a zi, a 21-a zi, a 22-a zi.

  • Fericirea a devenit un bun politic şi mediatic, şi ea este tot mai mult transformată în bani şi putere. Fericirea înseamnă iubire şi solidaritate, confort şi siguranţă, lipsa grijilor sau asumarea lor particulară”.
  • Sunt – 4 grade la București. 10. 31.
  • Pe 3 februarie 2012, la Bistrița Năsăud au protestat 50 de persoane. „Oamenii au scandat lozinci antiguvernamentale şi antiprezidenţiale precum: „Băse, iarna nu-i ca vara, protestăm în toată ţara„, „Lasă-ne, lasă-ne dictatorule”, „Jos Băsescu”, „Jos Olteanu [se referă la Ioan Oltean], jos, eşti un mincinos”, „Jos, Olteanu, jos, eşti periculos”. Totodată, ei au avut pancarte pe care scria „Şmecherii din Guvern ne cred proşti„, „Nu vă lăsaţi cumpăraţi la alegeri”, „Clasa politică este compromisă şi murdară. Ruşine”, „Jos Băsescu şi cu Boc”, „Nu poţi stăpâni peste oameni când nu le stăpâneşti inimile”, „Numai uniţi vom scăpa de ei”, „Putere, nu uita, judecata e aproape„.
  • Cameră web Jurnalul Național, 14. 54:

  • Varujan Vosganian: „Patru milioane de români mai puţin în două decenii este enorm. E cam cât am pierdut la Diktatul de la Viena. Există multe popoare pe glob care nici măcar nu numără patru milioane de oameni! Am pierdut un român din cinci!!! E o tragedie prin care poporul român nu a trecut niciodată până acum. Pierderile sunt inestimabile şi ele riscă să afecteze toate echilibrele noastre, de la piaţa forţei de muncă şi bugetele sociale până la puterea creativă a neamului nostru, dacă socotim că cei plecaţi aparţin generaţiilor tinere şi se selectează, mai ales, dintre cei mai curajoşi şi plini de iniţiativă”.
  • Scrisoarea lui Claudiu Crăciun către Dorin Tudoran: „Piata este un exercitiu de solidaritate. Dar mai este si o imensa provocare pentru societatea romaneasca. Piata este o oglinda, chiar daca sunt 200 de oameni inghetati in ea. Reactia societatii romanesti este insa cea importanta. Si am observat aceste doua reactii, una maniheista si alta care suspenda autonomia individuala. Atat de profunda este problema societatii romanesti. Am ajuns sa tratam cu frica si neincredere orice stimul, orice mesaj, orice gest. Observam un om daca este trimis, provocat sau controlat de cineva si daca se integreaza in grupul dusmanilor sau al prietenilor”.
  • Iuliu Maniu adresându-se națiunii române (12 martie 1947; copie CNSAS).
  • Se protestează și la Sibiu. 18. 23. Antena 3.
  • Protestul din Piața Universității la ora 18. 34:

  • Răzvan Exarhu: „spiritul de solidaritate este ceva de care poporul se fereşte ca de dracul, că de-aia e ortodox”.
  • „Vrem spitale, nu catedrale” e asumată de Remus Cernea.
  • Crucea Roșie și diverși bucureșteni aduc de mâncare și de băut protestatarilor. 19. 10. Antena 3.
  • Pomelnicul Mănăstirii Bistrița de la 1407.
  • Conform recensământului din 2011, în Sfântul Munte Athos trăiesc 1. 830 de oameni. În 2001 erau 2. 262.
  • În loc. Măriuța, jud. Călărași zăpada este de 2 metri. 20. 01. Realitatea TV.
  • Copia Mona Lisei. „Ms Mozo said the underdrawing of the Madrid replica was similar to that of the original, which suggests both were begun at the same time and painted next to each other, as the work evolved”.
  • Lauren Zalaznick, Conștiința televiziunii.

Statistici. Concluzii. Sublinieri. Lucruri văzute de-aproape [26]

Partea întâi, a doua, a treia, a patra, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a, a 13-a, a 14-a, a 15-a, a 16-a, a 17-a, a 18-a, a 19-a, a 20-a, a 21-a, a 22-a, a 23-a, a 24-a, a 25-a

***

94. Recensământul populației și al locuințelor din 2011

Datele sunt potrivit comunicatului de presă[1] din 2 februarie 2012 al Institutului Național de Statistică[2].

Și acesta ne prezintă „date provizorii”[3] ale recensământului.

Din cele 105, 5 mii sectoare de recensământ[4] s-au preluat date din care reies următoarele realități statistice:

1. populația stabilă a României este de 19.042.936 persoane;

2. avem 7.086.717 de gospodării;

3. avem 8.450.607 locuinţe convenţionale şi 8.149 alte unităţi de locuit;

4. avem 5.117.940 clădiri din care: 5.103.013 clădiri cu locuinţe şi 14.927 clădiri cu spaţii colective de locuit[5].

Însă recensământul nu îi înglobează și pe cei nerecenzați. „Procentajul locuinţelor în care nu s-a putut realiza recenzarea reprezintă 2,8% din totalul locuinţelor, adică circa 1 milion de persoane (cuprinzând populaţia plecată în străinătate – întreaga familie – pentru care nu a avut cine să îi declare în ţară; populaţia necontactată).

Ponderi mai ridicate s-au înregistrat la nivelul oraşelor mari: Bucureşti (6,0%), Timişoara (5,8%), Iaşi (3,0%), Constanţa (2,9%) etc.”[6].

Persoanele prezente la recensământ au fost în număr de 18.384.049 iar cele absente din țară în mod temporar în număr de 658.887[7].

52, 8% dintre locuitorii României domiciliază la oraș și 47, 2% la sat[8].

„22 judeţe au înregistrat sub 400 mii locuitori însumând 35,6% din populaţia ţării, 17 judeţe aveau o populaţie cuprinsă între 400–700 mii locuitori concentrând 47,9% şi doar 2 judeţe au depăşit 700 mii locuitori reprezintând 7,7%. Din totalul de 19.042 mii de persoane, 8,8% se regăsesc în Municipiul Bucureşti (respectiv 1.678 mii persoane)”[9].

„Judeţele cu populaţia cea mai numeroasă sunt Prahova (cu 735,9 mii locuitori), Iaşi (cu 723,6 mii), Cluj (cu 659,4 mii), Timiş (cu 649,8 mii), Constanţa (cu 630,7 mii), Dolj (cu 618, 3mii), Suceava (cu 614,5 mii).

Cel mai mic număr de populaţie îl au judeţele Tulcea (201,5 mii), Covasna (206,3 mii), Sălaj (217,9 mii), Mehedinţi (254,6 mii), Ialomiţa (258,7 mii), Giurgiu (265,5 mii), Caraş-Severin (274,3 mii) şi Bistriţa-Năsăud (277,9 mii)”[10].

„Judeţele cu un grad ridicat de urbanizare sunt: Hunedoara (cu 74,1%), Braşov (cu 71,2%), Constanţa (cu 67,9%), Cluj (cu 65,9%), în timp ce judeţele cu ponderile cele mai mici ale populaţiei urbane sunt: Giurgiu (cu 27,9%), Dâmboviţa (cu 28,3%), Teleorman (cu 31,3%), Neamţ şi Călăraşi (cu 35,0%)”[11].

Din totalul celor recenzați 88, 6% s-au declarat români, adică 16. 870 mii de persoane[12].

Maghiarii din România sunt în număr de 1.238 mii, adică 6, 5%, pe când romii/ țiganii sunt 619 mii persoane, adică 3, 2% din populația României.

„Între alte etnii care au înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii se situează următoarele grupuri etnice: ucraineni (51,7 mii persoane), germani (36,9 mii), turci (28,2 mii), ruşi – lipoveni (23,9 mii) şi tătari (20,5 mii persoane)”[13].

Un procent de 0, 3%, adică 59, 2 mii de persoane nu au etnia înregistrată[14].

„În profil teritorial, distribuţia populaţiei după etnie arată că ponderea populaţiei de etnie română este majoritară în Municipiul Bucureşti (96,6%) şi în 39 de judeţe (cu o pondere variind între 98,5% la Botoşani şi 52,6,% la Mureş), iar în 26 dintre acestea ponderea românilor este de peste 90%.

Populaţia de etnie maghiară deţine majoritatea în judeţele Harghita (84,8%) şi Covasna (73,6%); de asemenea ponderi ridicate se înregistrează şi în judeţele: Mureş (37,8%), Satu Mare (34,5%), Bihor (25,2%) şi Sălaj (23,2%).

Persoanele de etnie romă reprezintă 3,2% din totalul populaţiei stabile, fiind repartizaţi relativ uniform în teritoriu, cu ponderi variind între 1,1% în judeţul Botoşani şi 8,8% în judeţul Mureş.

Romii se întâlnesc într-o proporţie relativ mai mare, de peste 6,0% din populaţia stabilă şi în judeţele Călăraşi (8,1%), Sălaj (6,9%) şi Bihor (6,1%).

Cei mai mulţi ucraineni se regăsesc în judeţele Maramureş (31,2 mii persoane), Timiş (6,0 mii persoane), Suceava (5,7 mii persoane) şi Caraş-Severin (2,6 mii persoane), reprezentând 88,0% din totalul acestora.

Aproape trei sferturi din persoanele de etnie germană (73,0%) se regăseşte în judeţele Timiş (8,5 mii persoane), Satu Mare (5,0 mii persoane), Sibiu (4,1 mii persoane), Braşov (3,3 mii persoane), Caraş–Severin şi Arad (fiecare cu câte 3,0 mii persoane).

Circa 90% dintre persoanele de etnie turcă au fost înregistrate în judeţele Constanţa (21,0 mii persoane) şi Tulcea (1,9 mii persoane) şi în Municipiul Bucureşti (2,4 mii persoane).

O proporţie de 87,7% dintre ruşii-lipoveni îşi au reşedinţa în judeţele Tulcea (10,9 mii persoane), Constanţa (3,5 mii persoane), Iaşi (2,8 mii persoane), Brăila (1,9 mii persoane), Suceava (1,7 mii persoane).

În judeţul Constanţa este concentrată cea mai mare parte a etniei tătare, respectiv 96,4% dintre persoanele care au declarat că aparţin acestei etnii (19,7 mii persoane)”[15].

„În 16 judeţe majoritatea gospodăriilor populaţiei se află în municipii şi oraşe, ponderi mai mari prezentând următoarele judeţe: Hunedoara, Braşov şi Constanţa (între 76,3 – 71,2%), Sibiu (68,7%), precum şi Cluj şi Timiş (66,1%).

La polul opus, cu cele mai mici ponderi ale gospodăriilor din mediul urban, se situează judeţele Giurgiu (28,4%), Dâmboviţa (30,7%) şi Teleorman (32,1%)”[16].

Numărul camerelor de locuit: 22.739.300, dintre care 11.417.793 sunt la oraș și 11.321.507 la sat[17].

În concluzie: populația României e în scădere…și oamenii migrează către orașe tocmai pentru a-și găsi locuri de muncă și pentru a da copiilor lor dreptul la un viitor mai bun.


[1] În format PDF, 11 pagini. Îl vom cita: Recensământ. Documentul e regăsibil în locația:

http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/alte/2012/Comunicat%20DATE%20PROVIZORII%20RPL%202011.pdf.

[3] Recensământ, p. 1.

[4] Ibidem.

[5] Ibidem.

[6] Idem, p. 3.

[7] Ibidem.

[8] Idem, p. 4.

[9] Ibidem.

[10] Idem, p. 5.

[11] Ibidem.

[12] Ibidem.

[13] Ibidem.

[14] Ibidem.

[15] Idem, p. 5-6.

[16] Idem, p. 6.

[17] Idem, p. 8.