Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

Statistici. Concluzii. Sublinieri. Lucruri văzute de-aproape [26]

Partea întâi, a doua, a treia, a patra, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a, a 13-a, a 14-a, a 15-a, a 16-a, a 17-a, a 18-a, a 19-a, a 20-a, a 21-a, a 22-a, a 23-a, a 24-a, a 25-a

***

94. Recensământul populației și al locuințelor din 2011

Datele sunt potrivit comunicatului de presă[1] din 2 februarie 2012 al Institutului Național de Statistică[2].

Și acesta ne prezintă „date provizorii”[3] ale recensământului.

Din cele 105, 5 mii sectoare de recensământ[4] s-au preluat date din care reies următoarele realități statistice:

1. populația stabilă a României este de 19.042.936 persoane;

2. avem 7.086.717 de gospodării;

3. avem 8.450.607 locuinţe convenţionale şi 8.149 alte unităţi de locuit;

4. avem 5.117.940 clădiri din care: 5.103.013 clădiri cu locuinţe şi 14.927 clădiri cu spaţii colective de locuit[5].

Însă recensământul nu îi înglobează și pe cei nerecenzați. „Procentajul locuinţelor în care nu s-a putut realiza recenzarea reprezintă 2,8% din totalul locuinţelor, adică circa 1 milion de persoane (cuprinzând populaţia plecată în străinătate – întreaga familie – pentru care nu a avut cine să îi declare în ţară; populaţia necontactată).

Ponderi mai ridicate s-au înregistrat la nivelul oraşelor mari: Bucureşti (6,0%), Timişoara (5,8%), Iaşi (3,0%), Constanţa (2,9%) etc.”[6].

Persoanele prezente la recensământ au fost în număr de 18.384.049 iar cele absente din țară în mod temporar în număr de 658.887[7].

52, 8% dintre locuitorii României domiciliază la oraș și 47, 2% la sat[8].

„22 judeţe au înregistrat sub 400 mii locuitori însumând 35,6% din populaţia ţării, 17 judeţe aveau o populaţie cuprinsă între 400–700 mii locuitori concentrând 47,9% şi doar 2 judeţe au depăşit 700 mii locuitori reprezintând 7,7%. Din totalul de 19.042 mii de persoane, 8,8% se regăsesc în Municipiul Bucureşti (respectiv 1.678 mii persoane)”[9].

„Judeţele cu populaţia cea mai numeroasă sunt Prahova (cu 735,9 mii locuitori), Iaşi (cu 723,6 mii), Cluj (cu 659,4 mii), Timiş (cu 649,8 mii), Constanţa (cu 630,7 mii), Dolj (cu 618, 3mii), Suceava (cu 614,5 mii).

Cel mai mic număr de populaţie îl au judeţele Tulcea (201,5 mii), Covasna (206,3 mii), Sălaj (217,9 mii), Mehedinţi (254,6 mii), Ialomiţa (258,7 mii), Giurgiu (265,5 mii), Caraş-Severin (274,3 mii) şi Bistriţa-Năsăud (277,9 mii)”[10].

„Judeţele cu un grad ridicat de urbanizare sunt: Hunedoara (cu 74,1%), Braşov (cu 71,2%), Constanţa (cu 67,9%), Cluj (cu 65,9%), în timp ce judeţele cu ponderile cele mai mici ale populaţiei urbane sunt: Giurgiu (cu 27,9%), Dâmboviţa (cu 28,3%), Teleorman (cu 31,3%), Neamţ şi Călăraşi (cu 35,0%)”[11].

Din totalul celor recenzați 88, 6% s-au declarat români, adică 16. 870 mii de persoane[12].

Maghiarii din România sunt în număr de 1.238 mii, adică 6, 5%, pe când romii/ țiganii sunt 619 mii persoane, adică 3, 2% din populația României.

„Între alte etnii care au înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii se situează următoarele grupuri etnice: ucraineni (51,7 mii persoane), germani (36,9 mii), turci (28,2 mii), ruşi – lipoveni (23,9 mii) şi tătari (20,5 mii persoane)”[13].

Un procent de 0, 3%, adică 59, 2 mii de persoane nu au etnia înregistrată[14].

„În profil teritorial, distribuţia populaţiei după etnie arată că ponderea populaţiei de etnie română este majoritară în Municipiul Bucureşti (96,6%) şi în 39 de judeţe (cu o pondere variind între 98,5% la Botoşani şi 52,6,% la Mureş), iar în 26 dintre acestea ponderea românilor este de peste 90%.

Populaţia de etnie maghiară deţine majoritatea în judeţele Harghita (84,8%) şi Covasna (73,6%); de asemenea ponderi ridicate se înregistrează şi în judeţele: Mureş (37,8%), Satu Mare (34,5%), Bihor (25,2%) şi Sălaj (23,2%).

Persoanele de etnie romă reprezintă 3,2% din totalul populaţiei stabile, fiind repartizaţi relativ uniform în teritoriu, cu ponderi variind între 1,1% în judeţul Botoşani şi 8,8% în judeţul Mureş.

Romii se întâlnesc într-o proporţie relativ mai mare, de peste 6,0% din populaţia stabilă şi în judeţele Călăraşi (8,1%), Sălaj (6,9%) şi Bihor (6,1%).

Cei mai mulţi ucraineni se regăsesc în judeţele Maramureş (31,2 mii persoane), Timiş (6,0 mii persoane), Suceava (5,7 mii persoane) şi Caraş-Severin (2,6 mii persoane), reprezentând 88,0% din totalul acestora.

Aproape trei sferturi din persoanele de etnie germană (73,0%) se regăseşte în judeţele Timiş (8,5 mii persoane), Satu Mare (5,0 mii persoane), Sibiu (4,1 mii persoane), Braşov (3,3 mii persoane), Caraş–Severin şi Arad (fiecare cu câte 3,0 mii persoane).

Circa 90% dintre persoanele de etnie turcă au fost înregistrate în judeţele Constanţa (21,0 mii persoane) şi Tulcea (1,9 mii persoane) şi în Municipiul Bucureşti (2,4 mii persoane).

O proporţie de 87,7% dintre ruşii-lipoveni îşi au reşedinţa în judeţele Tulcea (10,9 mii persoane), Constanţa (3,5 mii persoane), Iaşi (2,8 mii persoane), Brăila (1,9 mii persoane), Suceava (1,7 mii persoane).

În judeţul Constanţa este concentrată cea mai mare parte a etniei tătare, respectiv 96,4% dintre persoanele care au declarat că aparţin acestei etnii (19,7 mii persoane)”[15].

„În 16 judeţe majoritatea gospodăriilor populaţiei se află în municipii şi oraşe, ponderi mai mari prezentând următoarele judeţe: Hunedoara, Braşov şi Constanţa (între 76,3 – 71,2%), Sibiu (68,7%), precum şi Cluj şi Timiş (66,1%).

La polul opus, cu cele mai mici ponderi ale gospodăriilor din mediul urban, se situează judeţele Giurgiu (28,4%), Dâmboviţa (30,7%) şi Teleorman (32,1%)”[16].

Numărul camerelor de locuit: 22.739.300, dintre care 11.417.793 sunt la oraș și 11.321.507 la sat[17].

În concluzie: populația României e în scădere…și oamenii migrează către orașe tocmai pentru a-și găsi locuri de muncă și pentru a da copiilor lor dreptul la un viitor mai bun.


[1] În format PDF, 11 pagini. Îl vom cita: Recensământ. Documentul e regăsibil în locația:

http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/alte/2012/Comunicat%20DATE%20PROVIZORII%20RPL%202011.pdf.

[3] Recensământ, p. 1.

[4] Ibidem.

[5] Ibidem.

[6] Idem, p. 3.

[7] Ibidem.

[8] Idem, p. 4.

[9] Ibidem.

[10] Idem, p. 5.

[11] Ibidem.

[12] Ibidem.

[13] Ibidem.

[14] Ibidem.

[15] Idem, p. 5-6.

[16] Idem, p. 6.

[17] Idem, p. 8.

Did you like this? Share it:

Previous

Predică la Duminica a 33-a după Rusalii [2012]

Next

A 23-a zi pentru România

1 Comment

  1. Postam anuntul dvs in peste 365 de siteuri de anunturi din Romania impreuna cu o poza si adresa siteului dvs. (in siteurile ce permit acest lucru) crescand astfel numarul celor care vad anuntul dvs cu cateva sute de mii de persoane zilnic. Noi facem aceasta munca in locul dvs. Anuntul va fi indexat de Google rapid (cateva zile) si va fi afisat in primele pagini.

Lasă un răspuns

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén