Sfântul Varlaam al Moldovei, Predică la Duminica fiului celui curvar

Am diortosit textul predicii conform ediției: [Sfântul] Varlaam al Moldovei, Carte românească de învățătură: [la] Dumenecile preste an și la Praznice împărătești și la Svenți mari, ed. îngrijită și glosar de Stela Toma, prefață și studiu de Dan Zamfirescu, vol. II, Ed. Roza Vânturilor, București, 2011, p. 11-18.

*

Duminica feciorului/ a fiului celui curvar

Zis-a Domnul: „Un om oarecare avea doi feciori.

Și zise cel mai tânăr tatălui său: „Părinte, dă-mi ce mi se cuvine din partea de avuție”. Și le împărți lor avuția.

Și nu după multe zile, feciorul cel mai mic a strâns tot și s-a dus într-o latură/ într-o parte [de lume], departe, și acolo își risipi[1] avuția sa petrecând cu curvele.

Și dacă pierdu el tot, s-a făcut foame mare în acea parte de lume. Și începu a flămânzi. Fapt pentru care s-a lipit/ s-a împrietenit cu unul care locuia în acea parte.

Și acela l-a trimis în holdele sale ca să pască porcii.

Și se ruga cu stăruință[2] ca să-și sature pântecele său cu rădăcinile pe care le mâncau porcii însă nimeni nu îi dădea voie să facă asta.

Și își veni el întru sine și își zise: „Câți năimiți/ oameni plătiți să muncească/ slujitori au pâine din destul din partea părintelui meu iar eu mor aici de foame?!…Mă voi scula și mă voi duce la părintele meu și îi voi spune: „Părinte, am greșit la cer și înaintea ta, și de acum nu mai sunt destoinic/ vrednic să mă chem fiul tău. Fă-mă dar ca pe unul dintre slujitorii tăi!”.

Și s-a sculat și s-a dus la părintele său.

Și încă departe fiind el, văzându-l pe dânsul tatăl său, i s-a făcut milă de el, și alergă[3] de căzu pe grumajii lui/ pe umerii lui și-l sărută pe dânsul.

Și-i zise lui fiul său: „Părinte, am greșit la cer și înaintea ta, și de acum nu mai sunt destoinic/ vrednic să mă chem fiul tău”.

Iar tatăl lui spuse către robii săi: „Scoateți veșmântul cel dintâi și-l îmbrăcați pe el! Și-i dați inel în degetul lui și încălțăminte în picioare. Și aduceți vițelul cel gras și-l junghiați pe el. Să mâncăm și să ne veselim.

Căci fiul meu acesta a fost mort și a înviat[4], pierdut a fost și s-a aflat”.

Și începură a se veseli.

Iar feciorul lui cel mai mare era în țarină/ în câmp.

Și dacă veni și se apropie de casă, auzi cântări și jocuri.

Și chemă pe una dintre slugi și o întrebă: „Oare ce sunt acestea?”.

Iar el îi spuse lui că „fratele tău a venit și tatăl tău a junghiat vițelul cel gras, pentru că l-a văzut sănătos”.

Și [acesta] s-a mâniat și nu dorea să intre [la ospăț].

Iar tatăl lui a ieșit și îl ruga.

Iar el răspunse tatălui său și îi spuse: „Iată, câți ani ți-am lucrat și niciodată cuvântul tău nu l-am călcat, și nu mi-ai dat niciodată o capră, ca să o tai și să mă veselesc cu tovarășii[5] mei. Iar pentru feciorul tău acesta, care ți-a mâncat avuția ta cu curvele, dacă a venit [acasă], ai junghiat vițelul cel gras”.

Iar el îi spuse lui: „Fiule, tu pururea ești cu mine și ale mele toate ale tale sunt. Dar acum se cuvine a ne veseli și a ne bucura, pentru că fratele tău acesta era mort și a înviat[6], și era pierdut și s-a aflat”.

Învățătură despre îndelunga răbdare a lui Dumnezeu. Cu câtă milă primește el păcătosul dacă acesta se reîntoarce.

Dumnezeu, Cel care este bogat întru milă, Care nu iubește pierderea păcătoșilor, pentru ei a venit din cer pe pământ, ca să-i cheme întru/ la pocăință.

[Căci] Acela știa neputința neamului[7] omenesc și slăbiciunea celor cu minte pruncească, care [, din acest motiv,] se dau pe ei înșiși lumii și se lasă [pradă] trupului și poftelor lui.

Din care cauză petrec în adâncul relelor și al păcatelor, în beții și în curvii și în necurății și în alte multe păcate, și în fapte rele și drăcești, ziua și noaptea…

Căci din această pricină nu se mai îngrijesc de sufletul lor…Nici de Dumnezeu nu își mai aduc aminte

Nici de moarte, nici de judecată[8]

Căci se simt sleiți și părăsiți de toată nădejdea cea bună și de toată mila lui Dumnezeu.

Și continuu adaugă [păcate peste păcate] și răutatea se înmulțește în ei.

Fapt pentru care cad din ajutorul lui Dumnezeu sub puterea/ influența diavolului.

Însă, [cu toată decadența lor], nici pe aceștia nu-i leapădă întru totul Preamilostivul Dumnezeu, nici nu-i urgisește/ nu-i îndepărtează de la Sine cu totul.

Căci și lor le întinde mâna milei Sale ca să-i scoată din disperare[9] și din părăsire. Îi ridică și îi îndreptează către înălțimea lucrurilor celor bune.

Și le arată astfel, prin această pildă/ parabolă, că nu este niciun păcat care să biruiască/ să întreacă iubirea[10] milei Sale pe care o are față de oameni.

Pentru aceea ascultați și pilda aceasta, pe care a grăit-o Domnul Hristos!

[Căci ea începe cu afirmația]: un om oarecare avea doi feciori/ doi fii.

Și omul acela era Dumnezeu.

Căci Sfinția Sa, din nemăsurata Sa milă pentru lume, a purtat trup de om și a locuit împreună cu oamenii.

Și El ne-a făcut din nimic și ne-a zidit pe noi, pe toți.

Și [Dumnezeu] are doi fii: pe Drepți și pe păcătoși.

Iar Drepții sunt reprezentați de fiul cel mare, de cel dintâi…Căci dreptatea a fost mai dinainte…și ea a fost făcută prima dată de Dumnezeu.

Iar fiul cel mai mic îi reprezintă pe păcătoși. Căci păcatul a izvorât[11] mai apoi, de la diavolul, după greșeala lui Adam.

Însă, pentru că și păcătoșii sunt creația[12] lui Dumnezeu precum sunt și Drepții, pentru aceea păcătoșii trăiesc împreună cu Drepții în acestă lume văzută, ca într-o casă, și El le-a dat daruri atât unora cât și altora.

Căci fiul cel mic a spus: „Părinte, dă-mi partea ce mi se cuvine din avuție”. Și le-a împărțit lor avuția/ averea.

Și aceasta e avuția oamenilor [primită de la Dumnezeu]: i-a făcut cu minte slobodă/ liberă, și le-a dat suflet înțelegător și fără moarte/ nemuritor.

Și le-a dat și lumea și toate câte sunt într-însa.

Și, totodată, le-a întins și un acoperământ: cerul.

Și [le-a dat și] un sfeșnic: soarele și luna.

Și ploaia cade și peste Drepți și peste păcătoși…

Căci Dumnezeu le-a împărțit la fel avuția…dar ei nu au cheltuit-o la fel.

Fiindcă fiul cel mare, adică Drepții, stau întotdeauna aproape de Dumnezeu și niciodată nu se îndepărtează de El. Și întru învățăturile Lui se nevoiesc și spre voia Lui umblă, și se îngrijesc să sporească avuția lui Dumnezeu și nu să o risipească.

Însă feciorul cel mic, adică păcătosul, cel ce iubește păcatele, pentru păcate grozave/ mari și scârnave/ rușinoase se îndepărtează de Părintele Cel milostiv.

Adică se îndepărtează de Dumnezeu, și de fratele cel mare, adică de ceata Drepților și de Îngerii cei luminați.

Și de aceea se duce din lumină în întuneric.

Și [coboară] din viață în moarte, în latura/ în partea cea  departe, unde locuiesc[13] dracii, unde se adaugă fărădelegile, unde se înmulțesc păcatele.

Căci acolo, mâncând și bând, omul își cheltuie[14] avuția primită de la Dumnezeu. În curvii și în scârnăvii își cheltuiește darul sufletului său, curăția, smerenia, îndrăznirea de odinioară către Dumnezeu.

Și în locul acestora dobândește necurății, săltări drăcești [ale trupului], nesațiul/ dorința nestăpânită de a păcătui, pofte spurcate.

Căci și acum sunt mulți cu minte de tânăr. Și se aseamănă cu prietenii tânărului acesta, care Îl gonesc pe Dumnezeu de la ei prin lucruri rele.

Fiindcă petrec în poftele și în dulcețile/ îndulcirile lumii, în fapte de mândrie și în răsfățuri[15].

Și sunt înșelați de veacul acesta trecător. Sunt rătăciți[16] în dezmierdarea lumii. În cântece, în jocuri, în toate glasurile lumii.

Și astfel curvind…și alte fapte făcând…sărăcesc de toate darurile lui Dumnezeu, ca și fiul curvar, care, după ce luă de la tatăl său avuția, se duse într-o latură departe și acolo împărți[17] avuția petrecând cu curvele.

Iar când pierdu tot se făcu foamete mare în latura aceea a lumii. Și începu a flămânzi. Fapt pentru care s-a dus și s-a lipit de un boier[18] din acea parte.

Și latura cea departe este voia diavolului.

În ea se duce omul păcătos, și făcând voia dracului se îndepărtează de Dumnezeu și Dumnezeu Se îndepărtează de el.

Și păcătosul rămâne singur[19] în toate păcatele sale și liber de a face toate răutățile.

Până ce sărăcește întâi de Dumnezeu, de Părintele Cel Milostiv, de Dătătorul a tot binele.

De aceea sărăcește de lucrurile cele bune, de viața veșnică…

Rămâne gol de veșmântul cel neputrezitor al Sfântului Botez și de creștinătatea lui.

Flămânzește după cuvântul lui Dumnezeu.

Flămânzește după Sfânta Cuminecătură/ Euharistie, după Sfânta Anafură…

Rămâne gol de toate darurile lui Dumnezeu și flămând și ca vai de el.

Și ce va face de acum încolo un astfel de om amărât? Va căuta să se dea pe sine sub mâna și puterea diavolului. Va vrea să se facă rob al lui, după cum s-a făcut și fiul curvar.

Căci acela s-a lipit de un boier din acea parte de lume.

Și boierul acela este însuși dracul cel mare/ Satana. Căci după ce omul face atâtea păcate, se lipește de diavol și îi slujește ca un rob al său.

Și diavolul se lipește de el…

Deci ce plată primește păcătosul de la diavol, în urma slujirii acestuia?

Și Sfânta Evanghelie ne spune că îl trimite în holdele lui ca să-i pască porcii.

Iar porcii sunt păcatele prin care omul se aseamănă porcilor. Căci porcul nu caută niciodată către soare, după cum păcătoșii nu mai caută către Dumnezeu și către binele cel veșnic.

Și merg numai cu capul plecat spre pământ, căci caută numai lumea și binele ei.

Numai frumusețile și poftele trupului.

Numai îndulciri și păcate.

Numai să strângă și să aibă.

Spre unele ca acestea îl trimite diavolul pe om.

Îl trimite!

Nu merge el [pur și simplu]…ci îl trimite diavolul, boierul lumii acesteia.

Căci omul care stă aproape de Dumnezeu cu inima și cu gândul, și are frica Lui în inima sa, și umblă spre învățăturile Lui, acela se numește rob[20] al lui Dumnezeu.

Și pentru că-I slujește lui Dumnezeu, pe el nu poate purta diavolul spre voia sa.

Nici nu-l poate împinge la păcate.

Căci el este ținut de frica de Dumnezeu și oprit de învățătura Lui.

Și numai prin vicleșug dorește să îl înșele spre a păcătui…cum îi și înșală pe mulți de multe ori.

Căci nimeni nu este fără de păcat, ci toți suntem păcătoși și am greșit înaintea lui Dumnezeu.

[Însă cei care păcătuiesc trebuie ca] din nou, cu sârguință, dacă văd că s-au îndepărtat de Dumnezeu, să caute să placă Lui prin rugăciune și Spovedanie.

Ca astfel să primească mila Lui, prin aceea că își înfrâng inima cu lacrimi și, totodată, voia rea.

Să oprească de la mâncăruri și de la băuturi trupul lor[21].

Să se scârbească de păcate[le făcute].

Să se roage lui Dumnezeu și să se ocărască pe ei înșiși…

Să își jelească/ plângă păcatele, pe acelea pentru care se pocăiesc.

Aceasta trebuie să facă dacă au greșit.

Căci fiecare suntem oameni cu trup neputincios.

Și prin aceasta[22] l-a înșelat[23] pe el diavolul[24].

Însă, cu toate acestea, nu are nicio putere asupra lui diavolul. Căci poate să se scoale din greșeală și să-I slujească lui Dumnezeu.

Iar cel ce-și împrietenește gândul cu păcatele, cel care se veselește în răutăți, care își face sufletul să înseteze de păcate, și nu cunoaște pocăința, pe acela diavolul îl are la mâna lui și fără voia sa se duce în păcate.

Căci e biruit de duhul curviei și uimit de lăcomia avuției.

Și ca pe un dobitoc/ animal nebun îl mână diavolul să pască porcii în holdele sale.

Căci așa îi cinstește dracul pe cei care îl cinstesc. Așa-i iubește pe cei care-l iubesc. Așa le plătește celor care îi slujesc.

Și care sunt holdele?

Holdele diavolului sunt locurile cele ascunse. Locurile unde se fac curvii, ucideri, nedreptăți, cămătărie[25], asupriri. Locurile hoției, lăcașurile furilor, odihna tâlharilor.

Căci în locuri ca acestea îl trimite diavolul pe om.

Și ce mai poate să facă amărâtul om decât să fure, să curvească, să năpăstuiască pe alții și alte lucruri rele să facă.

Și astfel omul trăind viață porcească…și tăvălindu-se în scârnăvia tuturor păcatelor, nici așa nu se satură.

Fiindcă păcatul e un lucru nesățios/ care nu îți astâmpără dorința.

Nu se oprește cu una, cu două…

Ci dorința de a păcătui se aprinde întotdeauna și arde spre a face tot mai multe răutăți.

Și astfel se veselesc pentru puțină vreme, pentru a se munci/ chinui în veci fără de sfârșit.

Căci așa e păcatul: mai întâi îl îndulcește [pe om], pentru ca apoi să-l amărască.

Și de aceea și fiul cel curvar, văzându-se pe sine gol, fiind de rușine oamenilor și de ocară îngerilor, dacă isprăvi în păcate avuția părintelui său, dacă fuse otrăvit și amărât de toate păcatele, dacă se cunoscu pe sine și în ceea ce a căzut și-și aduse aminte de ceea ce fusese mai înainte, s-a gândit întru sine și a zis: „Câți năimiți/ oameni plătiți să muncească/ slujitori au pâine din destul din partea părintelui meu iar eu mor aici de foame?!…Mă voi scula și mă voi duce la părintele meu și îi voi spune: „Părinte, am greșit la cer și înaintea ta, și de acum nu mai sunt destoinic/ vrednic să mă chem fiul tău. Fă-mă dar ca pe unul dintre slujitorii tăi!”.

Și s-a sculat și s-a dus la părintele său.

Și auziți acum, fraților, întoarcerea fiului celui curvar!

Auziți cum s-a sfătuit pe sine, fără nicio învățătură sau Scriptură, să părăsească voia diavolului și să facă voia lui Dumnezeu.

Ascultați acum și faptul cum a fost primit el de tatăl său.

Și Însuși Dumnezeu arată aici că El este Părintele. Și că fiul cel curvar îi reprezintă pe toți păcătoșii.

Și aici arată Sfinția Sa cum îl primește pe fiecare păcătos în parte când se întoarce.

Căci se spune aici: „Și încă departe fiind el, văzându-l pe dânsul tatăl său, i s-a făcut milă de el, și alergă de căzu pe grumajii lui/ pe umerii lui și-l sărută pe dânsul.

Și-i zise lui fiul său: „Părinte, am greșit la cer și înaintea ta, și de acum nu mai sunt destoinic/ vrednic să mă chem fiul tău”.

Iar tatăl lui spuse către robii săi: „Scoateți veșmântul cel dintâi și-l îmbrăcați pe el! Și-i dați inel în degetul lui și încălțăminte în picioare. Și aduceți vițelul cel gras și-l junghiați pe el. Să mâncăm și să ne veselim.

Căci fiul meu acesta a fost mort și a înviat, pierdut a fost și s-a aflat”.

O, mare dragoste și iubire de oameni arată Dumnezeu pentru pocăința omului păcătos, care se întoarce [la Sine]!

Căci nu numai că îl primește…dar și bucurie face în ceruri, veselindu-Se împreună cu Îngerii Săi.

După cum El Însuși spune în Sfânta Evanghelie: „Bucurie se face în ceruri pentru un păcătos care se pocăiește”.

Deci dacă se face atâta bucurie numai pentru un păcătos care se pocăiește, dacă s-ar pocăi mulți, ce bucurie vă pare c-ar face Dumnezeu, Părintele său și Îngerii Lui?

Și, cu adevărat, Dumnezeu Se veselește de pocăința păcătoșilor iar dracii se scârbesc de ea.

Fiindcă numai ce gândește păcătosul să se scoale din păcate și să se întoarcă la pocăință, că imediat îl întâmpină Dumnezeu cu mila Sa și-l cuprinde cu ajutorul Său.

Deci, de ce te faci părăsit, păcătosule?

De ce te lenevești?

Ce aștepți?

Ai fost tovarășul/ prietenul fiului celui curvar, atunci când păcătuia?

Fii prieten și acum cu el, acum când se pocăiește!

Scoală-te și tu din păcatele tale!

Părăsește și tu faptele cele rele.

Suspină. Lăcrimează și tu împreună cu el.

Încheie-ți vremea pe care ai petrecut-o în păcate!

Este destul cât ai petrecut în răutăți. Să-ți ajungă cât ai făcut voia diavolului.

Întoarce-te acum prin bine…de unde ai ieșit prin rău.

Apropie-te către Dumnezeu, către Cel ce nu iubește pierderea păcătosului.

Cazi către mila Lui, căci de mult te așteaptă.

Spovedește-ți[26] înaintea Lui păcatele tale! Smerește-te, pleacă-te înaintea Lui!

Căci Sfinția Sa a spus: „Cel ce se va smeri, se va înălța”.

Înfrânge-ți cu foame și cu sete inima ta!

Spune că ai greșit.

Că Dumnezeu este milostiv și va ierta păcatele tale.

Căci nu vei suspină și nu vei lăcrima fără să nu audă suspinele tale și fără să nu vadă lacrimile tale.

Nu te vei smeri fără ca El să nu uite mânia Sa. Căci L-ai mâniat cu faptele tale cele rele.

Nu te vei ruga fără ca El să nu te ierte.

Aduceți-vă dar aminte câte pot lacrimile!

Cum răul și spurcatul împărat Manase a plâns și Dumnezeu…l-a iertat!

Cum Ezechia I s-a rugat și a primit de la El încă 15 ani de viață.

Cum a miluit-o pe curvă.

Cum l-a îndreptat pe vameș.

Căci câți păcătoși s-au pocăit, câți greșiți s-au întors, pe toți i-a miluit Dumnezeu și i-a iertat.

Și atunci ce lucru mare este ca să te primească și să te ierte și pe tine?

Dumnezeu îi iartă și îi primește pe păcătoși.

Iar dacă va vedea pocăința ta cea dreaptă, fără fățărnicie, pocăința din toată inima, va ieși înaintea ta și te va cuprinde cu mila Sa, ca și pe fiul cel curvar.

Și va înfrumuseța sufletul și trupul tău cu veșmântul cel luminat al Sfântului Botez, pe care l-ai întinat și l-ai spurcat cu păcatele tale.

Și cu semnul darului, Duhul Sfânt îți va dărui ție pe aceea și cu încălțăminte [te va încălța], ca diavolul să nu lovească cu ghimpi tălpile tale care umblă în calea lui Dumnezeu, ca să poți călca și să zdrobești capul lui.

Și, cu multă bucurie, și vițelul cel gras îl va junghia pentru tine – adică Dumnezeu, Părintele, pe Fiul Său Unul-Născut, pe Domnul nostru Iisus Hristos – și foamea sufletului tău o va sătura cu Cinstitul Trup și Sânge al Sfinției Sale.

Și pentru întoarcerea ta îi va chema pe Îngeri să se veselească și să se bucure.

Și fiu și moștenitor[27] al Împărăției Sale te va face și locuitor al binelui celui veșnic.

De aceea noi, dacă nu vom băga în seamă mila Lui și nici nu vom lua aminte la îndelunga Lui răbdare, mă tem să nu pățim mai rău decât cel ce a știut voia lui Dumnezeu dar nu a făcut-o.

Căci vom fi bătuți nu numai pentru păcatele noastre, ci și pentru că ne-a îngăduit atât de mult, pentru că nu ne-a omorât pentru răutățile noastre, ci ne-a așteptat multă vreme ca să ne pocăim.

Iar noi am râs și ne-am bătut joc de îngăduința Lui.

Și de așteptarea cu care El ne-a așteptat.

Teme-te, iubitul meu creștin, și să nu zici că „voi face acum păcate, iar mai apoi mă voi pocăi; acum, la tinerețe, să petrec în lume cu tot ce îmi iubește trupul, iar la bătrânețe mă voi pocăi”.

Să nu zicem așa!

Căci nu știm ceasul morții noastre.

Căci s-ar putea să nici nu știm când ne va împresura…moartea…

Căci câți oameni nu au murit deodată?!

Câți vorbind și râzând nu au trecut [de aici] și câți mâncând și bând nu au murit [fără de veste]?!

Pentru aceea se cuvine să fim gata/ pregătiți [de moarte] în orice vreme. Și în tot ceasul să ne pocăim.

Pentru ca să scăpăm de muncile de veci și să dobândim Împărăția cerului, pentru darul Domnului nostru Iisus Hristos.

Căruia I Se cuvine cinste și închinăciune, împreună cu Părintele și cu Duhul Sfânt, acum și pururea și întru veci de veci. Amin!


[1] În original: adăvăsi.

[2] Idem: jeluia.

[3] Idem: cursă.

[4] Idem: ș-au învis.

[5] Idem: soțiile.

[6] Idem: ș-au învis.

[7] Idem: rodului.

[8] De judecata lui Dumnezeu.

[9] În original: oceință.

[10] Idem: liubovul.

[11] Idem: să ijderă.

[12] Idem: săzdania.

[13] Idem: lăcuiesc.

[14] Idem: istrăveaște.

[15] Idem: buiecii.

[16] Idem: buiguiți.

[17] Idem: rășchiră.

[18] Idem: un boiarin.

[19] Idem: volnic.

[20] Idem: șerb.

[21] Să postească, într-un cuvânt.

[22] Prin neputința trupului.

[23] În original: prilăstit.

[24] Pe fiul curvar.

[25] În original: aslamuri.

[26] Idem: ispoveduiaște.

[27] Idem: moșnean.

A 30-a zi pentru România

Ce s-a petrecut în București, România și în întreaga lume în cadrul protestelor…pentru România în ultimele 29 zile: prima zi (13 ianuarie 2012), a doua zi, a treia zi, a patra zi, a cincia zi, a șasea zi, a șaptea zi, a opta zi, a noua zi, a zecea zi, a 11-a, a 12-a zi, a 13-a, a 14-a, a 15-a zi, a 16-a zi, a 17-a zi, a 18-a zi, a 19-a zi, a 20-a zi, a 21-a zi, a 22-a zi, a 23-a zi, a 24-a zi, a 25-a zi, a 26-a zi, a 27-a zi, a 28-a zi, a 29-a zi.

  • „Creștinismul este eliberarea de conservatorism și revoluție. Astfel că un creștin de dreapta este tot așa de înfiorător precum unul de stânga și știu de ce atunci când discut cu cei de dreapta, eu, personal, tind spre stânga, iar cu cei de stânga, tind spre dreapta”, cf. Biografia unui destin misionar. Jurnalul Părintelui Alexander Schmemann (1973-1983), trad., studiu introd. și com. de Felicia Furdui, Ed. Reîntregirea, Alba Iulia, 2004, p. 182.
  • „Germania şi Letonia au suspendat procesul de ratificare a Acordului comercial de combatere a contrafacerii (Anti-Counterfeiting Trade Agreement – ACTA), în timp ce astăzi, în numeroase state europene se pregătesc proteste împotriva acestui acord”.
  • Mita electorală Roberta Anastase: „În pachete se aflau, după caz, o pâine, o conservă, o pungă cu lapte, pui şi ulei. Toate însoţite de pliante. Unul cu programul de audienţe al primarulului, altul cu sloganul „Roberta Anastase, deputatul tău„”.
  • Revenind la OTPDL, s-au înre­gistrat de la un singur ip (89.149.9.14) 3.068 comentarii, majoritatea injurioase la adresa jurnaliştilor sau pro­pa­gând informaţii false, la articole re­fe­ritoare la Elena Udrea, Traian Bă­sescu sau Emil Boc, în ordinea men­ţio­nată. Deloc surprinzator, IP-ul menţionat aparţine chiar site-ului Orga­nizaţiei de Tineret a Partidului De­mocrat Liberal, iar acest lucru se poate verifica aici (http://www.claus.­ro/whois/logs/02-2009.txt), executând căutare după IP. Aceeaşi problemă o întâmpină mai multe publicaţii online, cum ar fi ZiuaVeche.ro http://www.ziua­ve­che.ro/exclusiv-zv/dezbateri/cine-ar-trebui-sa-dea-banii-pentru-distrugerile-din-bucuresti-69710.html). De asemenea, IP-ul OTPDL este marcat pe site-urile de profil (blacklist) cu grad maxim de periculozitate, fiind în­cadrat în categoria „spam bot” (robot care trimite mesaje nesolicitate)”.
  • Nicholas Kulish și Mihai Radu (The New York Times): „Shocked by the ensuing protests, the president backed down and Dr. [Raed] Arafat agreed to return. “I’m married to emergency medicine,” said Dr. Arafat, 47, who lives alone. […] But the same qualities that made him a hero to the protesters, his political independence and dedication to medicine, meant that he had no interest in leading a political movement. “No way,” he insisted. “I said it. Never. No politics””.
  • Saitul Partidului Poporului…partid care se autoelogiază pe fond mov într-o frenezie greu de intuit acum câtva timp. Și aceasta, pentru că Dan Diaconescu se consideră un Vlad Țepeș al momentului
  • Monica Tripon (Făclia de Cluj): Ieri, 10 februarie 2012, la Cluj au protestat circa 50 de oameni. „„Jos Băsescu! Jos guvernul de: beizadele (ciolănari), traseişti (UNPR), şantajişti (UDMR), condus de SRI!” – scria pe una dintre „pancartele” purtate de o protestatară. Pe o altă pancartă era scris: „Băsescule, nu uita/ Ţara nu e barca ta./ Românii nu-s mateloţi/ Să îi poţi prosti pe toţi”.
  • Idem: „„Jos Băsescu!”; „Demisia!”; „Ăsta nu e preşedinte,/ Că de şapte ani ne minte”; „Băsescu după Boc,/ Demisia pe loc!”; „Mai avem un singur dor,/ Să-l dăm jos pe dictator”; „La puşcărie, Băsescu, la puşcărie!”; „Pentru ţară şi popor/ Îl dăm jos pe dictator” şi „Nu vă fie frică,/ Şi Băsescu pică!” – au scandat, vineri seara, manifestanţii”.
  • Idem: „De asemeni, aceştia au scandat: „Toată lumea ştie,/ Ne conduce SIE”; „Jos guvernul securist/ Condus de un utecist”; „Nu vrem javre ordinare/ Vrem oameni de valoare”; „Vrem cultură,/ Nu vrem dictatură”; „SRI, lasă-ne/ Bani de Educaţie””.
  • Idem: „S-a scandat, din nou, împotriva FMI – „România, nu mai fi/ Colonie FMI” şi „Afară, afară/ Cu FMI din ţară” – şi, la fel, împotriva PDL – „Jos PDL-ul”, „PDL, nu uita,/ Clujul nu-i moşia ta”. În dreptul sediului PDL manifestanţii au fluierat şi au strigat de mai multe ori „Hoţii! Hoţii!” şi „Ruşine! Ruşine!””.
  • Idem: „„Nu staţi la balcoane,/ Că muriţi de foame” şi „Nu staţi la ferestre,/ Haideţi la proteste” – au mai scandat manifestanţii clujeni, în cea de-a 29-a zi de proteste””.
  • File video de la protestele de la Cluj…în arhiva You Tube a Făcliei de Cluj.

  • Astăzi, 11 februarie 2012, „mii de români sunt aşteptaţi să protesteze în Piaţa Universităţii împotriva acordului privind pirateria pe internet, ACTA. Pe Facebook, peste 50.000 de bucureşteni şi-au anunţat participarea la proteste”.
  • Lozinci. ro: „Poporu’ te ridica, poporu’ te coboara, / De la Presedinte, la Javra Ordinara!” * „We don’t need no education, / We don’t need no thought control, / We don’t need no arms around us, / We don’t need no drugs to calm us, / Basescu, we just NEED YOU…GONE!” * „Basescu-a-intrat la apa, nici Smurdul nu il mai scapa!” *
  • Idem: „Cu Dumnezeu inainte: Pentru eliberarea tarii de clasa politica dezumanizata si pentru demnitatea noastra!” * „Vrem Armata inapoi, sa ne apere de voi!” * „Romania se trezeste! Toata lumea ne priveste!” * „Indignati, NU manipulati!”.
  • 18. 42. Piața Universității, 11 februarie 2012:

  • Sunt -12 grade la București. 18. 48.
  • Cristian Ionescu (Jurnalul Național): la ora 19. 01. „În piaţă [Piața Universității din București] s-au adunat circa 2.000 de persoane, aceştia scandând lozinci anti-ACTA şi anticenzură, iar în ciuda ninsorii şi gerului, numărul protestatarilor continuă să crească”.
  • Cristian Tudor Popescu: „În mod normal nu e treaba preşedintelui să deszăpezească zone, dar Băsescu cât a avut nevoie de votul poporului era nelipsit de prin zone din astea…la inundaţii…era foarte prezent în teritoriu. Acum pentru că şi-a făcut numărul, considerând că a ciuruit pe toată lumea cu mişcarea asta cu guvernul Ungureanu, nu a mai fost nevoie. Oricum a zis că nu mai are ce pierde ca acum un an”.
  • Mircea Diaconu: „tupeul e valuta forte a acestor vremuri”. 19. 45. Antena 3.
  • Claudiu Crăciun: sunt aproape 3.000 de oameni în Piață acum. 19. 50. Antena 3. / mâine ne vom implica în ajutorarea sinistraților din România./
  • Roxana Iordache: „Bilanţul oficial e de 57 de morţi. Dumnezeu ştie câţi or mai fi. Şi zeci de mii de oameni se zbat pentru viaţa lor. Şi a animalelor. Iar el, preşedintele ţării, care n-a ştiut niciodată ce înseamnă compasiunea, sfidează patologic imensa suferinţă. Arată că i se rupe de orice altceva decât propria putere şi avere. E clar că se crede mare şi tare, aranjat cu imunitate pe viaţă, prin genitala mişcare cu guvernul – o caricatură care îi va exploda în faţă. Fiindcă şi o petardă poate fi letală. Au lansat-o, o să şi-o ia înapoi”.
  • Crin Antonescu: „sunt un om al nuanțelor”. 20. 09. Antena 3/ Mihai Răzvan Ungureanu, în domeniul politic, „nu a fost niciodată un om ales…ci un om pus”. / De aceea, premierul are „un contract scris” numai cu președintele României./ „președintele Băsescu se dă cu sania…și oamenii mor în case. La propriu”. 20. 15/„polt[]cienii” fără i sunt „băieții deștepți”. 20. 34. Adică „triumful talentului” al lui Caragiale. /„nu sunt nici romantic, nici naiv”. 20. 37/
  • 30 de persoane au protestat anti-ACTA la Alba Iulia.
  • La Cluj: „Protestul a început la ora 17.00, în Piaţa Unirii, cu pancarte şi lozinci: ”Toată lumea ştie, ACTA este SIE”, ”Eu sunt pui de dizident, vreau să folosesc torent”, sau ”Vă rugăm să ne scuzaţi, ne simţim supravegheaţi”. Participă circa 2.500 de tineri împotriva supra-reglementării pe internet”.
  • Anti-ACTA la București.
  • Mediafax despre protestele anti-ACTA. La Craiova: „Aproximativ 50 de persoane, majoritatea tineri, au protestat, sâmbătă, faţă de ACTA, în Piaţa Prefecturii din Craiova, acestora alăturându-li-se un grup de 20 de oameni care scandau lozinci împotriva preşedintelui Traian Băsescu şi a actualului Guvern. Aproximativ 50 de persoane s-au adunat în Piaţa Prefecturii din Craiova, începând cu ora 17.00, pentru a protesta faţă de ACTA. Protestatarii au avut pancarte cu mesaje precum: „Stop ACTA” şi au scandat „Dacă ACTA acceptaţi, libertatea ne-o furaţi”, „Nu vrem ACTA”, „Jos ACTA””.
  • Idem:  La Cugir au fost aproape 20 de oameni.
  • Idem: „Aproximativ 300 de persoane au ieşit în stradă, sâmbătă seară, la Târgu Mureş, Sfântu Gheorghe şi Bistriţa, pentru a protesta faţă de ACTA, mulţi dintre manifestanţi având feţele acoperite de măşti din hârtie şi afişând pancarte cu mesaje împotriva acestui acord”.
  • Idem: „În pofida temperaturilor scăzute, peste 200 de timişoreni, majoritatea tineri, protestează în Piaţa Victoriei din municipiu faţă de ACTA. Ei strigă „Jos ACTA” şi „Ole-ola, noi urâm ACTA” şi au pancarte cu mesaje precum „ACTA go home, you’ re not welcome” („ACTA du-te acasă, nu eşti binevenită” – n.r.), „Abuz, Cenzură, Tensiune, Afront (ACTA)”, „Abuz Controlat Tolerat Administrativ (ACTA)” şi „Afară hoţia din România””.
  • Idem: „Aproximativ 60 de persoane au protestat, sâmbătă după-amiază, în Piaţa Unirii din centrul municipiului Oradea, faţă de ACTA, oamenii cerând ca acest tratat să nu intre în vigoare. Protestatarii au adus în faţa statuii lui Mihai Viteazul din Piaţa Unirii din Oradea mai multe calculatoare şi monitoare, pentru a transmite mai bine mesajul lor anti-ACTA. Ei au pancarte pe care scrie „Stop ACTA, opriţi cenzura internetului”, „Internet liber, nu vrem ACTA”, „Fără ACTA, restart” şi scandează „Stop ACTA”, „Jos ACTA”, „Vă rugăm să ne scuzaţi, ne simţim supravegheaţi”, „Nu vrem ACTA să ne ia libertatea din reţea”, „ACTA ne atacă viaţa privată”, „Voi spuneţi ACTA, noi spunem GATA””.
  • Anti-ACTA la Timișoara. Fotografii de Florin Pușcaș.