Adrian Lemeni și Pr. Răzvan Ionescu, Teologie ortodoxă și știință. Repere pentru dialog, ed. a II-a revizuită și adăugită, Ed. IBMBOR, București, 2007, 521 p.

***

Prima parte.

***

Pr. Răzvan Ionescu:

„Hristos este răspunsul”, p. 120/ „Hristos este profund compatibil cu orice cultură care caută cu onestitate valori umane fundamentale”, Ibidem/ Liturghia ca o Cincizecime repetată, p. 121/ „O Ortodoxie închisă culturilor lumii este o falsă Ortodoxie”, p. 124.

*

Cultura păgână și „discernământul întrebuințării” ei, p. 134/ nu există trăire „de tip taboric”, p. 168, pentru că extazul poate avea loc oriunde…numai curat la suflet să fii…iar Sfântul Dionisie Areopagitul nu a fost niciodată un „Pseudo”, p. 169 și p. 172, pentru Sfinții Părinți ai Bisericii.

*

Care Sfânt Părinte al Bisericii a avut dubii vreodată asupra persoanei și operei Sfântului Dionisie Areopagitul? Sfântul Maxim Mărtusitorul? Sfântul Ioan Damaschin? Sfântul Grigorie Palama? Altul ca ei?

*

„În știință, nu greșeala în sine este condamnabilă…ci nerecunoașterea, neacceptarea și, deci, necorectarea ei”, p. 189/ „știința se bazează pe experimentare”, p. 194/

*

În p. 230…cât și în p. 350…autorul se pare că…a uitat să îl pună pe „Pseudo” în fața numelui Sfântului Dionisie Areopagitul./ „Sfințenia este prin excelență starea trăirii raționalității dumnezeiești”, p. 316/ minunea ca adeverire, p. 388/

*

Adrian Lemeni:

„este neviabilă cunoașterea fracționară, fragmentată”, p. 362/ „interacțiunea dinamică” în cadrul fizicii cuantice, p. 372/ incertitudinea este o categorie epistemologică și nu ontologică, p. 374/ asumarea limitelor cunoașterii științifice, p. 376/ Heisenberg[1] a  învățat limba greacă veche pentru a-l putea citi pe Platon, p. 377/

*

 Principiul antropic e de la p. 391 încolo/ suntem observatori ai universului, p. 391-392.

*

Conceptul „robotului”, spune autorul nostru, a apărut prima dată în 1917, în nuvela Opilec[2] a scriitorului ceh ‘Karel Čapek[3], p. 426. Însă în sursa de aici[4] se spune tocmai contrariul și se aduce și proba:

„Contrary to the popular opinion, the word „robot” did not appear in Josef Capek’s short story „Opilec” in 1917. The word appeared in Karel Capek’s play R.U.R – Rossums’ Universal Robots in 1920. Nevertheless the word was invented by Josef Capek[5]. More on the origin of the word here.

The word that was used to describe an android in Josef’s short story was „automat”.

Martina Vondrova was so kind as to scan the short story from the 1925 version of Lelio published by the Aventinum publishing company in Prague. I have underlined the word „automat” which appears twice in the short story. Even if you don’t read Czech you can check for yourself that there is no mention of the word „robot””.

*

Problema conștiinței umane, p. 435/ Cred că e o exagerare afirmația cum că Condiția postmodernă a lui Lyotard a dus la „o confirmare interdisciplinară a postmodernismului”, p. 443. De ce? Pentru că postmodernitatea se fundamentează pe trecerea granițelor dintre științe…pe interdependența dintre ele./

*

„Postmodernismul nu este doar o simplă etapă istorică ulterioară modernității, ci o nouă cale de reprezentare și asumare a lumii și a vieții”, p. 450/ pluridisciplinaritatea pentru a cerceta o problemă anume, p. 465/

*

„Din perspectiva teologiei ortodoxe, fundamentul unui dialog veritabil este eclesialitatea”, p. 470 Ce este însă eclesialitatea? Răspunsul autorului: e „realitatea dialogică în care necreatul se unește cu creatul în Hristos, prin Duhul Sfânt”, Ibidem/ „Comoditatea modului de gândire neparticipativ la realitatea eclesială este echivalentă cu eșecul teologhisirii în plan personal”, p. 472/ „ontologia iconică”, p. 475/

*

„dogma este o expresie a experienței eclesiale, fiind în directă continuitate cu viața mistică a Bisericii”, p. 476/ omul: „ființă dialogică”, p. 485.

*

Autorii își consideră cartea ca pe „un început de drum” și ne dorește să gustăm „experiența continuării acestui drum în spațiul experimental al laboratorului trăirii…personale”, p. 491.


[2] Nuvela din 1917 e a lui Josef Capek și nu a lui Karel Capek.

Did you like this? Share it: