Frica de nou e semnul baricadării în suficiență. Pentru că numai cel care își închipuie că a ajuns la fundul cunoașterii…nu mai are ce învăța din clipa ce-i mijește înainte.

*

De ce să mai aștept ceva nou…dacă le știu pe toate? De ce să mai învăț…dacă nu-mi mai trebuie? Aceste întrebări rezolvă întreaga neșansă a prostului…El nu-și dă niciodată dreptul…de a fi altul.

*

Încercăm să râdem prostește de drame, de moarte, de noi…prin tot ceea ce facem…tocmai pentru că știm foarte sigur că arborăm un râs falimentar. E unul care ne costă amarnic de mult

*

Primăvara nu știe niciodată cât de dramatică e bătrânețea iernii. Tocmai de aceea ea risipește, ca un adolescent, miresme peste miresme…Însă când toamna, cu recele ei…acutizează reumatismul din oase…omul înțelege că iarna nu a fost niciodată o joacă…ci un îngheț

*

Singurul lucru de care mulți oameni sunt siguri e acela…că pierd timpul…Și pentru că nu s-au pregătit să îl piardă cu folos…îl pierd din plictiseală

*

Îți dai seama cât valorează votul tău…când trebuie să suporți 5 ani un președinte pe care tu nu l-ai votat.

*

Cu alte cuvinte: greața te învață să nu mai perseverezi în urât.

*

Cred în teologie tocmai pentru că e cea mai suplă și profundă experiență umană. Ea este un drum mereu nou de la Dumnezeu până la noi și retur…în fiecare clipă.

*

Bucuria e simplă…iar cochetăria noastră mult prea meschină. Tocmai de aceea o femeie cochetă e arareori…bucuroasă

*

De când femeia e văzută ca un trofeu…bărbatul a început să învețe să fie salahor. Pentru că trofeele nu sunt niciodată femei…ci doar mofturi very expensive.

*

Mi-e teamă să mă întreb ce mai înseamnă muncă pentru omul de azi…dacă statul degeaba a devenit ceva academic.

*

E o iluzie să crezi că poți ascunde cu vorbe…lipsa ta de fapte. Vorbele în sine nu au niciodată o consistență veșnică. Rămân numai vorbele-fapte, numai vorbele care sunt…una cu tine.

*

Adesea oamenii religioși sunt ridicoli. De ce? Pentru că nu acceptă evidențele care dor.

*

A încerca să faci teoria chibritului…în loc să spui, simplu și precis, că ai greșit…înseamnă să îți protejezi orgoliul. Și orgoliul se simte foarte bine…atunci când încerci să îți ajustezi greșelile.

*

Experiența este un dulce-amar. Dacă pentru cei pe care îi ajuți…orice sfat, oricât de dur, devine dulce în inima lor…pentru cei care se cred prea buni pentru a fi ajutați cu un sfat…orice sfat devine…o amărăciune.  Pentru că vor găsi motive să îl calce…și vor da, fără voia lor, cu piciorul în țepușă.

*

Ce imagine, informație, sugestie trebuie să îi dai tânărului prostuț…ca să înțeleagă că orice mânz…ajunge gloabă?

*

Protest nu înseamnă a striga…ci a înțelege ceea ce strigi. A înțelege până în străfunduri

Did you like this? Share it: