A 52-a zi pentru România

Ce s-a petrecut în București, România și în întreaga lume în cadrul protestelor…pentru România în ultimele 51 de zile: prima zi (13 ianuarie 2012), a doua zi, a treia zi, a patra zi, a cincia zi, a șasea zi, a șaptea zi, a opta zi, a noua zi, a zecea zi, a 11-a, a 12-a zi, a 13-a, a 14-a, a 15-a zi, a 16-a zi, a 17-a zi, a 18-a zi, a 19-a zi, a 20-a zi, a 21-a zi, a 22-a zi, a 23-a zi, a 24-a zi, a 25-a zi, a 26-a zi, a 27-a zi, a 28-a zi, a 29-a zi, a 30-a zi, a 31-a zi, a 32-a zi, a 33-a zi, a 34-a zi, a 35-a zi, a 36-a zi, a 37-a zi, a 38-a zi, a 39-a zi, a 40-a zi, a 41-a zi, a 42-a zi, a 43-a zi, a 44-a zi, a 45-a zi, a 46-a zi, a 47-a zi, a 48-a zi, a 49-a zi, a 50-a zi, a 51-a zi.

  • Crin Antonescu (Agerpres): „Dacă USL este o alianţă politică cu scoruri cuprinse între 55 – 60% în orice sondaj, 47 – 49% în cele mai pesimiste sondaje, clar comandate de actuala Putere, nu văd de ce noi ar trebui să ne ocupăm de scenarii pesimiste. Cred că cei care ar trebui să dezvolte scenarii pesimiste sunt cei de la Putere”.
  • Idem: „În ce scenariu aş demisiona de la conducerea PNL? Păi în scenariul în care USL nu câştigă alegerile parlamentare. Înţelegând prin câştigarea alegerilor parlamentare formarea următorului Guvern”.
  • Idem: „din punct de vedere economic este clar că soluţiile nu pot veni decât de la creşterea economică, de la dezvoltarea mediului de afaceri, de la investiţii profitabile şi care să creeze locuri de muncă. Or, în sensul acesta, o politică de fiscalitate redusă şi elastică, o politică de atragere a investiţiilor, de încurajare a iniţiativei private nu are alternativă”.
  • Cf. studiului Activism civic și atitudini față de protest în rândul tinerilor din România (noiembrie – decembrie 2011), p. 20: „Discuţiile de grup au evidenţiat faptul că atunci când studenţii sunt întrebaţi despre rolul lor în societate, ei se gândesc mai întâi nu la un set de comportamente asumate de ei, ci la ceea ce societatea le permite să facă. Odată ce una dintre marile temeri ale studenţilor este inserţia pe piaţa muncii, nu este surprinzătoare dominanţa opiniei că rolul studentului este acela de a fi „conformist”, i.e. de a se supune normei, adică de a-şi plăti taxele şi de a-şi accepta un eventual statut de şomer”.
  • Idem: „Calităţile personale ale tinerilor care pot fi consideraţi implicaţi cu adevărat în activităţile ONG-urilor sunt în genere determinarea şi abilităţile comunicaţionale, acestea din urmă referindu-se la capacitatea deosebită de a-şi susţine opiniile”, p. 21.
  • Idem: „Din totalul tinerilor intervievaţi, aproximativ 17% apreciază că, în România, lucrurile se îndreaptă într-o direcţie bună şi 74% apreciază că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită. Procentele obţinute pentru segmentul de populaţie 18-29 ani sunt consonante cu rezultatele obţinute la nivelul întregii populaţii, unde procentul celor optimişti cu privire la evoluţia ţării este de 14%, iar procentul celor mai degrabă pesimişti este de 81%”, p. 27.
  • Idem: „92% dintre cei care sunt de părere că lucrurile merg într-o direcţie greşită în ţara noastră apreciază că în prezent avem motive pentru a protesta”, p. 27.
  • Idem: Percepția tinerilor chestionați despre instituții…în decembrie 2011:  Armata avea o credibilitate de 69%, instituțiile UE: 58%, Biserica: 53%, ONGuri: 39%, Învățământul românesc: 38%, Poliția: 35%, Justiția: 30%, Primăria: 30%, Media: 22%, Președinția: 5%, Guvernul: 3%, Parlamentul: 2%, Partidele politice: 2%, p. 27.
  • Idem: „tinerii sunt de părere că a fi un bun cetăţean înseamnă în primul rând să respecţi legile, regulile (33% din total respondenţi). De asemenea, aceeaşi sintagmă, „un bun cetăţean”, este asociată cu respectul faţă de persoanele din jur (13%) şi cu a avea un caracter onest, cinstit (10%)”, p. 29.
  • Idem: Valorile în care credeau acești tineri participanți la proiectul statistic: „dreptate (42%), respect (40%), adevăr (38%), libertate (37%). De remarcat că solidaritatea şi curajul înregistrează cele mai mici procente în raport cu restul valorilor din listă”, p. 32.
  • Idem: „Marşurile şi mitingurile stradale (63%), precum şi grevele (52%) sunt considerate modalităţile de protest cele mai eficiente. Această părere este răspândită mai degrabă în rândul respondenţilor care au luat parte la acţiuni publice de protest. În ceea ce priveşte influenţarea deciziilor care vizează întreaga societate, exprimarea opţiunii de vot la alegeri (78% din total eşantion), atragerea atenţiei mass-media (73%) şi participarea la demonstraţii publice (67%) sunt considerate modalităţile cele mai eficiente”, p. 34.
  • Idem: „În rândul populaţiei cu vârsta cuprinsă între 18 şi 29 de ani, internetul este sursa de informare cel mai frecvent folosită. 85% dintre persoanele intervievate au declarat că accesează internetul zilnic. Pe locurile doi şi trei se situează televiziunea – 65% dintre respondenţi se uită zilnic la televizor – şi respectiv radioul care cumulează 57% dintre menţiuni”, p. 38.
  • Idem: „Dintre cei care utilizează internetul, cei mai mulţi o fac pentru platforme de comunicare precum Facebook, Hi5, Yahoo Messenger. 52% dintre cei care accesează internetul apelează zilnic la platformele de comunicare online, iar 39% scriu pe un blog sau pe un forum de discuţii de cel puţin câteva ori pe săptămână”, p. 38.
  • Idem: „Portretul liderului este creionat de tineri cu precădere prin fermitate, tărie şi carismă. Liderul este neapărat un om cu viziune, capabil de acte de întrajutorare şi care este „lovit direct de problemă” – garanţia credibilităţii sale”, p. 43.
  • Cei chestionați în sondajul supra au fost tineri între 18 și 29 de ani, au fost intervievați prin telefonul mobil, între 13-28 decembrie 2011. Numărul lor: 800…din 146 de orașe ale României, cf. Idem, p. 4-5.
  • Azi, 4 martie 2012, se împlinesc 35 de ani de la cutremurul devastator din 1977. Însă e cutremurul prin care Dumnezeu…m-a scăpat de la moarte…
  • Idem: „4 martie 1977, o zi de doliu în istoria României. Un seism devastator a curmat vieţile a peste 1.500 de oameni. Cutremurul a lăsat în urmă alte zeci de mii de răniţi şi de persoane fără adăpost”.
  • Idem: „Ziua de 4 martie 1977 a fost una obişnuită până la ora 21 şi 22 de minute. Atunci a început infernul. Seismul a avut 7, 2 grade pe Richter. Deşi a ţinut mai puţin de un minut, pentru milioanele de oameni a părut o veşnicie. Cel mai afectat oraş a fost Bucureştiul. Atunci, peste 10.000 de oameni au fost îngropaţi sub dărâmături, iar 1.424 de persoane au murit, strivite sau asfixiate”.
  • Ana Maria Păunescu (Jurnalul Național): „Am fost să văd piesa „Egoistul”. De fapt, am fost să-l văd jucând pe Radu Beligan. Şi am plecat de la Teatrul Naţional buimăcită, emoţionată, impresionată, cu ochii în lacrimi şi cu inima bătându-mi mai puternic decât de obicei, pe un întuneric devenit deodată complice cu arta. De ce? Pentru că acest om, acest actor de un ta­lent impresionant, nu e doar un nume, nu e doar o legendă, ci este un erou al teatrului românesc, da, chiar aşa, este un erou pentru că, în ciuda greutăţilor pe care i le provoacă vârsta, apare pe scenă şi aduce actoria pur şi simplu la rang de miracol”.
  • Jurnalul Național, 18. 11, cameră web:

  • Sunt + 4 grade la București. 18. 28.
  • Sorin Roșca Stănescu (Jurnalul Național): „O buna parte din ceea ce inseamna fraudarea alegerilor se face utilizand bani. Bani negri. Ei provin din doua surse. Fie sunt sifonati din bugetul public distribuite unor firme, din grupul de interese nelegitim al respectivului partid, care acum se intorc partial in contul alegerilor, fie sunt fonduri puse direct la bataie de catre oameni de afaceri, in schimbul unor angajamente pe care si le ia partidul in perspectiva castigarii scrutinului”.
  • Răzvan Codrescu: „naţionalismul genuin n-are nimic de-a face cu şovinismul sau cu vreo altă formă de izolare ori agresivitate etnică. Tot aşa cum personalismul, la nivelul individual, nu-i o formă de însingurare sau de ne­­ga­re a celorlalţi”.
  • Crin Antonescu: ne trebuie o politică externă pe termen lung, până în 2020, 2030…20. 16. Antena 3./ România merge pe modelul UE…și nu pe cel al Rusiei/ lucrez la proiectul național/legea lustrației trebuia dată în anii ’90/ Justiția trebuie scoasă de sub influența politicii/ economia trebuie deparazitată de partizanatul politic/depolitizarea administrației/depolitizarea mass-mediei/Televiziunea națională ar trebuie „să dea ora exactă în România în materie de informație”. 20. 28./
  • Idem: nu trebuie să continue privilegiile politice actuale…dacă venim la Putere/nu e de ajuns numai dezgustul de politică…ci vrem să se pună presiune pe noi…pentru ca putem guverna/cheltuielile birocratice generează corupție/„s-a ajuns prea jos…s-a ajuns prea departe” în politica românească/ descentralizare autentică…și nu feudalizare/ trăim într-un „feudalism inacceptabil”/
  • Idem: în teritoriu există adevărate „piramide vasalice”/reformă a reprezentativității/ nu vrem „un președinte decorativ”…ci să activeze în teritoriul său de atribuții/ președintele se ocupă în principal de politica externă…pentru că munca sa e mai presus de interesul de partid/președintele e mediator între stat și cetățeni/e nevoie de „asocierea elitelor”…și de dialogul cu ele/USL poate juca rolul unui „Guvern de uniune națională”/
  • Idem: vrem peste 50% pentru viitoarele alegeri/
  • Varujan Vosganian: „Primul ministru şi-a primit membrii cabinetului în plic, aşa cum primeşte, în filmele americane, judecătorul sentinţa din partea juraţilor. Măcar acolo judecătorul poate, apoi, să stabilească, funcţie de sentinţă, anii de detenţie. Primul ministru Ungureanu a primit o listă de miniştri dintre care/ pe care nici măcar nu îi cunoştea iar pe alţii mai bine nu-i cunoştea. A primit un program de guvernare format, pe jumătate, din fraze preluate din programul anterior, din truisme şi lozinci, iar pe jumătate din laude la adresa lui Emil Boc şi a echipei sale. Ungureanu dă sentimentul unui ostatec pus, de către răpitorii săi, să pozeze pentru ca să se ştie că este teafăr”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *