Zi: 21 martie 2012

Urme ale tradiției literare vechi în Țiganiada [2]

Leave a comment

Prima parte: aici.

măgură (p. 76) – munte

polată (p. 77) – cameră/ cămară

îm (p. 79, 100, etc.) pentru îmi

noao (p. 80) – nouă, noi

zioa (p. 100) – ziua

lucoare (p. 81) – lumină

Interesant e faptul că termenul lucoare, des întâlnit în psalmii lui Dosoftei, în descrieri cosmice impresionante, apare și la Budai-Deleanu într-o strofă care prezintă cosmogeneza într-o formă alegorică:

Însuș pe-astă lume trecătoare,

Din háos un sânt libov o scoasă,

[lumea/ universul e născut din iubire sfântă]

Și dragoste, cu-întâia lucoare,

Îi sufla în mădularele ghiețoase [ale lumii],

Așezând ca legea ei întâie

Priința ș’armònia să fie!…

Am putea spune că, de la Dosoftei, lucoare e un termen cu virtuți poetice indicând primordialitatea și Iubirea sfântă creatoare de lumi: Ai tocmit și luna să crească, să scază, / Să-și ia de la soare lucoare din rază. / Stele luminate ce lucesc pre noapte, / De dau cuviință, Tu le-ai urzit toate (Ps. 8); Cugetul îm svințește [sfințește], ochii luminează / Dintr-a Ta strălucoare de senină rază (Ps. 12); Că la Tine este de viață fântână / Și-ntr-a Ta lucoare vom vedea lumină (Ps. 35), etc.

Compunând prima…strofă/ primele versuri pe tema cosmogenezei, a timpului auroral, înaintea lui Heliade și Eminescu, Budai-Deleanu nu era deloc indiferent la sugestiile din partea Psaltirii versificate de cel mai mare poet al literaturii române înaintea sa.

Imaginea luminii [lumina ca rază a iubirii] întâie care încălzește pământul și îl animă e surprinzătoare…

Felul acesta de a privi cosmogeneza, ca pe o anticipare a creării omului, ar putea fi o interpretare particulară (dar nu sunt sigură) a…teologului Budai-Deleanu. Și nu e singulară, la noi, situația când alegorizarea poetică e determinată de o anumită interpretare…

Pământul este adus la viață printr-o suflare a luminii dintâi în mădularele ghiețoase ale humei – aceasta e interpretarea, plasticizată poetic, a Genezei: „Și pământul era netocmit și gol. Întuneric era deasupra adâncului și Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra apelor. Și a zis Dumnezeu: Să fie lumină! Și a fost lumină” (Fac. 1, 2-3). După cum, apoi, „luând Domnul Dumnezeu țărână din pământ, a făcut pe om și a suflat în fața lui suflare de viață și s-a făcut omul ființă vie” (Fac. 2, 7).

Ar putea fi o consonanță/ corespondență  între versurile citate și viziunea eshatologică din Scrisoarea I? Acolo, după ce lumina se stinge în cosmos, după ce soarele /…/ se-nchide ca o rană, atunci planeții toți îngheață…și timpul mort și-ntinde trupul și devine vecinicie (deși ultima imagine ar fi inspirată din Noaptea VI  a lui Young).

Apologia, în continuare, a lui Budai-Deleanu pentru iubire ca lege primordială a existenței și a universului îi dictează versuri și imagini poetice de o neașteptată modernitate:

După-această lege nemutată,

Făptura toată merge, se ține;

În toate libov și dor s’arată:

Iubescu-să stelele-între sine,

Iubește-să ceriul cu pământul,

Iubescu-să mările cu vântul.

Ultimele trei versuri sună, din nou, anticipativ eminescian, dacă nu cumva Eminescu actualiza tradiția unei hermeneutici vechi.

Să mergem însă mai departe cu observațiile asupra lexicului vechi:

nemernic (p. 97) – străin

căzută (p. 98, 113) – cuvenită

păminte (p. 102) – pământuri

șireaguri (p. 103) – cete [de ostași, în acest caz]

vârtute (p. 106, 113) – putere

ceartă (vb. a certa) (p. 107) – pedepsește

rost (p. 111) – gură

ciudată (p. 114) – minunată

socotință (p. 115) – judecată, rațiune, gând

valuri (p. 116) – Într-atâte valuri ș’asuprele: folosit cu sensul de la Miron Costin, de necazuri, suferințe

clătiră (vb. a clăti) (p. 117) – clătinară

soție (p. 117) – tovărășie

ovilită (p. 122) – ofilită

A 69-a zi pentru România

7 comments

Ce s-a petrecut în București, România și în întreaga lume în cadrul protestelor…pentru România în ultimele 68 de zile: prima zi (13 ianuarie 2012), a doua zi, a treia zi, a patra zi, a cincia zi, a șasea zi, a șaptea zi, a opta zi, a noua zi, a zecea zi, a 11-a, a 12-a zi, a 13-a, a 14-a, a 15-a zi, a 16-a zi, a 17-a zi, a 18-a zi, a 19-a zi, a 20-a zi, a 21-a zi, a 22-a zi, a 23-a zi, a 24-a zi, a 25-a zi, a 26-a zi, a 27-a zi, a 28-a zi, a 29-a zi, a 30-a zi, a 31-a zi, a 32-a zi, a 33-a zi, a 34-a zi, a 35-a zi, a 36-a zi, a 37-a zi, a 38-a zi, a 39-a zi, a 40-a zi, a 41-a zi, a 42-a zi, a 43-a zi, a 44-a zi, a 45-a zi, a 46-a zi, a 47-a zi, a 48-a zi, a 49-a zi, a 50-a zi, a 51-a zi, a 52-a zi, a 53-a zi, a 54-a zi, a 55-a zi, a 56-a zi, a 57-a, a 58-a, a 59-a zi, a 60-a zi, a 61-a zi, a 62-a zi, a 63-a zi, a 64-a zi, a 65-a zi, a 66-a zi, a 67-a zi, a 68-a zi.

  • Roxana Iordache: „PD-L a fost luat prin surprindere [ieri, 20 martie 2012] şi pus la podea de USL, care a avut, în sfârşit, o reacţie rapidă şi a dat o lovitură direct la ficat puterii. N-ar fi avut cvorum azi pentru cauza Boldea şi atunci opoziţia şi-a trimis zece deputaţi, printre care liderii grupurilor parlamentare ale PNL, respectiv, PSD, Călin Tăriceanu şi Mircea Duşa, să completeze numărul şi să voteze cu bile la vedere, pentru a permite Parchetului procedurile judiciare la adresa deputatului acuzat de crimă organizată. Rezultatul a fost favorabil şi a căzut acuza previzibilă că USL obstrucţionează justiţia prin neparticipare. Dimpotrivă, au fost 17 voturi contra, din partea puterii. A căzut ireversibil o temă falsă folosită obsesiv la adresa opoziţiei”.
  • Agerpres: „Dacă reţeaua internet ar fi o ţară, ar fi pe cale să devină a cincia putere economică mondială în 2016, după Statele Unite, China, Japonia şi India, dar în faţa Germaniei”.
  • Ana Scundu (Jurnalul Național): „Cu toate că sunt puţin dezamăgită de indiferenţa şi de lipsa de reacţie a unora dintre români, cei pe care îi întâlnesc în fiecare seară în Piaţă îmi dau energia de care am nevoie pentru a reveni şi în seara următoare, dar şi speranţa că România poate deveni ţara din care să nu îmi doresc să plec. De-a lungul timpului, am avut posibilitatea de a vizită câteva ţări colege de UE atinse şi ele inevitabil, poate chiar mai rău de nemiloasa criză şi, în afară de nenumăratele diferenţe  binecunoscute (salarii, nivel de trai, condiţii de muncă etc.), cea mai îngrijorătoare mi s-a părut totuşi atitudinea oamenilor de toate felurile, de toate vârstele. Dacă prin absurd ar fi trebuit să mă întorc acasă pe jos, aş fi ştiut că am intrat în România după feţele triste, lipsite de speranţă ale concetăţenilor mei. Acesta este marele scop al luptei noastre, de a-i face pe cei care ne vor conduce să le redea românilor încrederea!”.
  • Cotidianul: discuții despre România în Parlamentul european (Comisia PETI).
  • Școală…modernă.
  • România ocupă ultimul loc în Europa în ce privește rata absorbției fondurilor comunitare.
  • Camera web a Jurnalului Național, 18. 11:

  • Astăzi este Ziua Mondială a Poeziei.
  • Ana Birchall: „in lipsa scolilor profesionale si a unui sistem cu adevarat eficient  de educare continua, despre forta de munca romaneasca se poate spune mai nou ca e ieftina, dar nu si inalt calificata. Din nefericire, situatia are putine sanse sa se imbunatateasca tinand cont de pseudo-reformele care s-au facut in ultimii ani in domeniu. Cat despre pret, acesta este platit de romanii care nu-si gasesc loc de munca si de cei care sunt nevoiti sa se descurce cu salarii si pensii de mizerie fiindca, in lipsa unei cresteri economice viguroase, bazata inclusiv pe investitii straine masive, la buget sunt tot mai putine fonduri”.
  • Scrisoare deschisă a lui Victor Ponta către Mihai Răzvan Ungureanu.
  • 300 de kilometri pătrați, în Marea Neagră: litigiu între România și Bulgaria.
  • Cristi Moga (Ziarul Financiar): Bucureștiul are mai multe mall-uri decât Paris sau Munchen.