Zi: 2 aprilie 2012

Urme ale tradiției literare vechi în Țiganiada [5]

Leave a comment

Prima, a doua, a 3-a și a 4-a parte.

În Cântul VI, autorul introduce, ca mai târziu Heliade-Rădulescu, un episod de inspirație miltoniană, prin care descrie un tablou infernal, o scenă a Iadului, în care Satana stă și face planuri:

Tocma pe-acea vreme, supt afunda

Tartárului peștere, Sătana

Scoțind capul afară din unda

Văpăii nestânse, cu tirana

Sa privire, pe diavoli învită

Să muncească făptura osândită,

*

Iar’ el prin aceasta să desfată

Ca ș-un craiu tiran după bătaie,

Când vede-oastea vrăjmașă junghiată,

Când noroade-întregi strică și taie

Și e mâhnit numa că nu poate

Așa tăia noroadele toate.

*

Însă-într-această noapte, de care

Zic eu, după ce oar’câtă vreme

Sătana căută cu desfătare

Cum chinuita făptură geme,

În gânduri căzu și socotele

Ce-i pricinuiră-amară jele.

*

Pentru că cugetând el în sine

Cumplita sa din ceriu scăpătare,

Apoi tot pierdut vecinicul bine

Potrivind cu a sa de-acum stare,

Așa răcni de jele și-urgie,

Cât clăti iadul din temelie.

*

Crunți învolbind ochi apoi: „Oh mie!

(Strigă) Cu totul nesuferită

Viață și nemuritorie!…

Mai bine era-într-acea clipită,

Când fui surpat cu mândra mea ceată

Să fiu pierit cu totul de-odată!…

*

Câci, măcar muream eu fără vintă,

Dar’ mergându-mi în nimică firea,

Durerilor încai să punea țântă,

Nici mă-ar ghimpa tristă pomenirea

Fericirilor mele trecute,

Curmată fiind prin moartea iute.

*

Ci nu mi-au priit várvara soarte

Ș-în războiu îmi fu protivitoare,

Nice-a vínce-mi dete, nice moarte,

Lăsându-mi această rozătoare

Și nesuferită pomenire.

Oh! crudă, nespusă chinuire!…

*

Această dar’ aducere-aminte

M-apăsă-acum… nu tu, Savoate!

Căci însuș’ a ta de-acu nainte

Atotputernicie nu poate

Alta să facă-asupră-mi izbândă

Mai mult ocarnică și neblândă.

*

Deci sus, Sătano! Scoală și-arată

Celui-de-Sus că-ai încă putere;

Și măcar nu poate el să pată,

Nici să sâmțască vre o durere,

Totuș cere-a ta pe dânsul ură

Să-ți izbândești pe a lui făptură.”

*

Aceste zicând groaznic urlă, iară

Tot iadul răsună cu greu muget.

Însuș’ diavolii să spăimântară

Și vrând să știe-a Sătănii cuget

Boìerimea tartárului toată

Într-o clipită fusă-adunată.

*

Ochii Sătana-își întoarsă roată

Cercetând pe tot însul în față;

Inima pare că-i să desfată

Văzându-și boierimea sumeață.

Apoi, după puțină tăcere,

Acest chip grăi rozându-și ghierre:

*

„O, soți credincioși ursitei mele,

Viteji protivnici naltei lumine

Ce stăpânește mai sus de stele,

Știu că v-aduceți aminte bine

De cea vecinică zio cumplită,

Domnia mea când fu cutrupită.

*

Biruiți fum cu drept! în bătaie,

Iar’ nu supuși, asupriți; iară

Nice-într-astă pucioasă văpaie

Cu vecinică și nestânsă pară

Suntem plecați, unde fără spaimă

Făptura pe Făcătoriu defaimă.

*

Știți dară că-a noastră mângăiere

Este în izbândă sângur ș-ură

Asupra celii de sus putere

Ce pedepsește și nu să-îndură!…

Dar’, precum văd, să pare mie

Că vă-au apucat o trândăvie!

*

Nu văd eu acum bujdind pe poarta

Iadului suflete ca nainte,

Ș-acuși va fi doar deșartă boarta

Această-întunecoasă, fierbinte,

De n-om mai îndrăznire o dată

A lupta cu oastea luminată!

*

Fost-am în lume și de-amăruntul

Toate-am iscodit. Adevărat!

Cumcă-încungiurând eu tot pământul,

Mai cu samă-l văd noao plecat,

Iară țări adevărat creștine

Sau nu văzui, sau foarte puține.

*

Dar’ ce folos! când văd omenirea

Care fu-în pisma noastră zidită,

Înălțându-și pănă la ceriu firea

Și pănă la partea cea mai fericită,

*

Râvnind a fi-oarecândva părtașă

Deșertelor noastre-în ceriu lăcașă.

Însă nu fie-asta-adevărată!…

Ca marele Sătana să vadă

Urgisita făptură vodată

Colò sus, în cereasca livadă,

Mai mulțindu-să de-acum nainte,

Juru-mă pe tartarul fierbinte!…

Numirile căpeteniilor demonice, care fac, mai departe, sfat cu Satana, reprezintă de asemena un element comun cu Milton și Heliade (Anatolida).

Peștera Tartarului e o titulatură care derivă din alta mai veche, peștera/ peșterile Iadului, prin care este denumit locașul infernal subteran (un fel de hrube, sau, cum li se mai spune în literatura veche, închisorile/ temnițele/ pușcăriile Iadului).

Cel ce se desfată privind chinurile oamenilor în Infern este el însuși căznit de o nespusă chinuire, a amintirii vecinicului bine din care a căzut.

Interesantă imaginea în care își roade ghiarele de ciudă…cred că provine dintr-o expresie populară.

Însă cugetările Satanei, solilocviile sale, momentul de reflecție când părea că ar putea avea o tendință spre căință, văzând răul imens pe care l-a făcut, ca și exprimarea aversiunii și a sentimentelor revanșarde față de Dumnezeu (înalta lumină / Ce stăpânește mai sus de stele) și de Îngerii Lui (oastea luminată), reprezintă toate împrumuturi din Paradisul pierdut. Și acolo Lucifer lua hotărârea de a purta un nou război împotriva lui Dumnezeu și a oștirilor îngerești.

Și tot ca în poemul miltonian, Satana dezvoltă o filosofie proprie, în care se declară nedreptățit, iar pe Dumnezeu Îl consideră neîndurat, ura fiindu-i singura mângâiere, Infernul devenind un loc al denigrării Ziditorului și Stăpânului lumii.

Aici își află rădăcinile toată filosofia revoltei/ insurgenței din secolele ulterioare.

Invidia Satanei se îndreaptă spre oamenii care au fost creați pentru a lua locul în Rai (cereasca livadă) îngerilor căzuți: omenirea / Care fu-în pisma noastră zidită /…/ Râvnind a fi-oarecândva părtașă / Deșertelor noastre-în ceriu lăcașă.

Ion Budai-Deleanu încearcă să preîntâmpine criticile care puteau fi aduse epopeei sale, viziunii neobișnuite pentru literatura română, într-o notă: „Unde ar fi izvodirile poeticești a lui Omer, a lui Virghil și, în vremile noastre, a lui Miltón la inglezi, a lui Tásso la italieni și a lui Clòpstoc la nemți, de ar fi socotit aceste învățate noroade de dânșii, cum socotesc acești mai sus cârtitori asupra poetului nostru? Musofilos” (p. 181).

Întreaga epopee poate fi considerată un…tur de forță al intertextualității.

A 81-a zi pentru România

3 comments

Ce s-a petrecut în București, România și în întreaga lume în cadrul protestelor…pentru România în ultimele 80 de zile: prima zi (13 ianuarie 2012), a doua zi, a treia zi, a patra zi, a cincia zi, a șasea zi, a șaptea zi, a opta zi, a noua zi, a zecea zi, a 11-a, a 12-a zi, a 13-a, a 14-a, a 15-a zi, a 16-a zi, a 17-a zi, a 18-a zi, a 19-a zi, a 20-a zi, a 21-a zi, a 22-a zi, a 23-a zi, a 24-a zi, a 25-a zi, a 26-a zi, a 27-a zi, a 28-a zi, a 29-a zi, a 30-a zi, a 31-a zi, a 32-a zi, a 33-a zi, a 34-a zi, a 35-a zi, a 36-a zi, a 37-a zi, a 38-a zi, a 39-a zi, a 40-a zi, a 41-a zi, a 42-a zi, a 43-a zi, a 44-a zi, a 45-a zi, a 46-a zi, a 47-a zi, a 48-a zi, a 49-a zi, a 50-a zi, a 51-a zi, a 52-a zi, a 53-a zi, a 54-a zi, a 55-a zi, a 56-a zi, a 57-a, a 58-a, a 59-a zi, a 60-a zi, a 61-a zi, a 62-a zi, a 63-a zi, a 64-a zi, a 65-a zi, a 66-a zi, a 67-a zi, a 68-a zi, a 69-a zi, a 70-a zi, a 71-a zi, a 72-a zi, a 73-a zi, a 74-a zi, a 75-a zi, a 76-a zi, a 77-a zi, a 78-a zi, a 79-a zi, a 80-a zi.

  • Alianța pentru o Românie curată (articol scris pe data de 30 martie 2012): „Dupa mai bine de un an de lupta prin instante, Alianta pentru o Romanie Curata a castigat procesul cu Regia Autonoma Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat, institutie care a fost obligata sa ne transmita lista chiriasilor ce au restante mai mari de 14 saptamani si a celor carora le-au expirat contractele in decembrie 2010. Din datele transmise, reiese ca la sfarsitul anului 2010 cuantumul datoriilor pe care chiriasii le aveau catre Regie se ridica la suma de peste 13 milioane lei (peste 3 milioane de euro), suma care a crescut intre timp”.
  • Idem: „actualul secretar de stat in Ministerul Sanatatii, Vasile Cepoi, […] ocupa o casa de protocol, dar are restante la chirie de 28.000 lei. Restante mari au si institutii din mass-media: Adevarul (62.000 lei), Cutezatorii – Media Content SRL– fostul editor al cotidianului Gardianul (105.000 lei), Network Press Concept (fostul Rodipet) – 4,1 milioane lei, Agentia de Publicitate Premium Media (258.000 lei), Publicatiile Flacara SA (94.000 lei), Tipogrup Press SRL (368.000 lei)”.
  • Idem: „Tot ca restantieri apar si persoane sau institurii care stau bine la capitolul fonduri financiare: cratoarea de moda Doina Levintza (69.000 lei), Editura Tehnica (302.000 lei), Fundatia EURISC – Institutul European pentru Risc, Securitate si Managementul Comunicarii, un think thank pe probleme de securitate, patronat de generalul in retragere Mihaiu Margarit (408.000 lei), Casa de licitatii  Monavissa (31.000 lei)”.
  • Idem: „O alta categorie o reprezinta persoanele carora le-au expirat contractele de inchiriere la 1 decembrie 2010: cantaretul Gabriel Cotabita, deputatul Ovidiu Gant (comunitatea germana) sau Cristina Solh (consilier parlamentar)”.
  • Idem: „Elena Ceausescu, cumnata lui Nicolae, locuieste impreuna cu familia intr-un apartament de 220 metri patrati situat pe str. Bruxelles din Bucuresti, pe care refuza sa il paraseasca, desi nu mai are nici un drept sa stea acolo. Ea a dat in judecata RA-APPS pentru ca i se pare cam mare chiria, iar la sfarsitul anului 2008 acumulase deja restante de 82.000 lei. / Costica Leu a facut parte din primul guvern post-decembrist condus de Petre Roman, fiind secretar de stat in Ministerul Agriculturii (iunie-octombrie 1990). [Are restanțe] de 8.000 lei”.
  • Idem: „Lidia Stefanescu Niculescu Mizil, mama deputatei Oana Niculescu Mizil locuieste intr-un apartament din cartierul Dorobanti, cu toate ca nu mai are acest drept si refuza sa plateasca chiria majorata in ultimii ani. A fost data in judecata de RA-APPS, care a solicitat evacuarea si plata unor restante de 252.000 lei si a avut castig de cauza. Insa cum decizia nu este definitiva, familia fostului lider comunist Paul Niculescu Mizil tot nu vrea sa paraseasca imobilul./ Si fostul ministru adjunct al ministerului Industriei inainte de 1989, Alexandru Stanescu, este chirias intr-un imobil de pe Aleea Alexandru nr. 44 din Bucuresti. Si el are probleme cu plata chiriei, avand restante de 32.000 lei”.
  • Idem: „Ion Zipis, adjunct al ministrului Agriculturii in vremea comunistilor si adjunct al ministrului Finantelor  in Guvernul Roman din 1990, locuieste si el intr-o casa de protocol, cu datorii de 10.000 lei./  Fostul procuror general al Romaniei Joita Tanase a acumulat restante de 23.000 lei, pentru un apartament din Unirii, pe care il ocupa din 2001./ Mioara Roman, sotia fostului premier Petre Roman, ocupa o vila in cartierul Primaverii si se plange ca nu poate plati chiria ceruta de RA-APPS, desi locuieste impreuna cu fiica sa Catinca, o cunoscuta creatoare de moda. In decembrie 2010, familia Roman acumulase restante la plata chiriei de 800.000 lei (200.000 euro), care au ajuns acum cu penalitati la 300.000 euro. Intre cele doua parti au fost deschise mai multe procese, Regia incercand sa le evacuze pe cele doua femei”.
  • Idem: „Serban Nicolae, fost consilier al lui Ion Iliescu si fost senator PSD, locuieste intr-un apartament al Regiei pe strada Mihai Eminescu din Bucuresti. Nu mai are nicio calitate oficiala, dar tot nu vrea sa pleace din imobil, pe motiv ca nu are bani sa isi faca casa. In ultima declaratie de avere din 2009, el a trecut doua terenuri in Tunari si Voluntari, un autoturism Land Rover, ceasuri si bijuterii in valoare de 30.000 euro. Nu vrea sa isi plateasca restantele la chirie, care se ridicau in 2010 la suma de 457.000 lei”.
  • Idem: „Fostul viceprim-ministru in Guvernul Roman, Gelu Voican Voiculescu, ocupa o vila de lux cu noua camere din cartierul Primaverii. Contractul de inchiriere a expirat de mult, iar datoriile catre Regie au ajuns la 450.000 lei. Voican Voiculescu a dat in judecata statul roman pentru a nu fi evacuat./ Si fostul ambasador al Romaniei in Thailanda, Mihai Bujor Sion, locuieste cu sotia sa, actrita Ioana Pavelescu, si fiica acesteia, vedeta Maria Marinescu, intr-o vila din cartierul Primaverii. Familia a acumulat datorii catre Regie de 704.000 lei (150.000 euro), dar refuza sa paraseasca imobilul”.
  • Idem: „Dupa ce a fost evacuat cu tot cu partid din sediul din strada Emile Zola din Bucuresti, europarlamentarul Corneliu Vadim Tudor a uitat sa isi achite si chiria catre RA-APPS. Astfel, Fundatia Romania Mare are datorii de 283.000 lei, iar Revista Romania Mare alti 130.000 de lei”.
  • Idem: „[Alți datornici]: Asociatia 21 Decembrie 1989 – 127.150 lei (sediu pe strada Batistei); Asociatia Liga Nationala a Luptatorilor din Decembrie – 27.387 lei; Asociatia Club 22 – 303.000 lei (condusa de fostul deputat PSD Emilian Cutean); Club Televiziunea 22 (sediu pe strada Mircea Eliade); Federatia Nationala a Revolutionarilor – 81.000 lei (sediu pe Bulevardul Nicolae Balcescu);  Asociatia Institutul de Studii Libere (datorii de 164.000 lei); Asociatia Sympozion (63.000 lei); Asociatia Europeana pentru Sustinerea Drepturilor Omului – Combaterea Discriminarii si Coruptiei (8.500 lei)”.
  • Idem: „Mari restante au si companii si firme, care functioneaza in sedii ale RA-APPS: Anota Impex SRL (127.000 lei), Integral Technic Trade CO SRL (54.000 lei), SN Plafar SA (108.000 lei)”.
  • Crișan Andreescu (Dece News): „Loteria Română a anunțat că marele premiu [de 2, 8 milioane de euro] pus în joc la 6/49 a fost câştigat la extragerea din 1 aprilie [2012]. Biletul câştigător a fost jucat în Topoloveni, jud. Argeș şi a costat doar 4,9 lei”.
  • Adică cum creează inegalități imense între români un joc cu miză mare. Unii muncesc de se omoară…și trăiesc decent…iar alții câștigă scandalos de mult peste noapte la loto, la jocuri televizate…sau prin fraude imense. Te simți încurajat să trăiești decent, să fii competitiv și productiv…când vezi că poți trăi ca belferul numai dintr-un loto sau dintr-o spargere de bancă?
  • Sunt + 7 grade Celsius la București. 11. 20.
  • Victor Ciutacu: „Cariera Elenei Udrea (şi, prin extensie, a generaţiei promovate de Traian Băsescu în PD-L şi la vârful structurilor statului) este încununarea laşităţii, superficialităţii şi dorinţei de parvenire care domină societatea românească”.
  • Varujan Vosganian recitând Sufletul satului, o poemă a lui Lucian Blaga, în română și în italiană. La Radio RAI 3, pe 21 martie 2012.
  • Lucian Avramescu (Jurnalul Național): „Mor, înecaţi în hazna, copiii României, mulţi rămaşi în grija bunicilor, după ce părinţii au dispărut în lumea largă. Milioane şi miliarde de euro sunt cheltuite pe luxul ştabilor şi nimic sau mai nimic pentru a opri înecul copiilor în hazna, strivirea prin foame, siluirea anilor fragezi. Lunecă limuzinele peste liniile continue şi ştabii arată pe geam degetul mare petrecut printre arătător şi mijlociu”.

Din operele Sfântului Niceta de Remesiana [4]

Leave a comment

Prima parte, a doua, a treia…

***

Crezul ortodox, deși scurt ca întindere, cuprinde „toate tainele” credinței, p. 105/ Și adevărurile credinței ortodoxe au fost adunate în Crez „din toate Scripturile…așezate ca pietrele prețioase într-o singură coroană, pentru ca, deoarece mulți credincioși nu cunosc literele ori cei care le știu nu pot citi Scripturile din pricina preocupărilor [lor] zilnice, să aibă, ținându-le minte, destulă cunoaștere mântuitoare pentru ei înșiși”, Ibidem/

*

carissimi // preaiubiților, p. 106-107/ Crezul = „salutaris confessio” // „mărturisire mântuitoare”, Ibidem/ se repetă textul despre constituția psiho-somatică a omului (frag. VII), p. 107, pe care l-am citat în partea a 3-a/

*

lepădarea de diavol baptismală și despre păcate, p. 109/ despre părul ondulat cu fierul al bărbaților…și bijuteriile imense ale femeilor, Ibidem…adică luxul exagerat și manierismul care nu aveau ce căuta la propriul lor Botez. Lucruri trase la indigou până azi la Botez, Cununie și Înmormântare/s-a pierdut și cartea a 6-a, cf. p. 111.

*

3. Sermones// Cuvântări// Predici (p. 112-157)

Prima sa predică editată aici e despre priveghere.

Titlul original: De vigiliis servorum Dei // Despre privegherile robilor lui Dumnezeu, p. 112-133.

În prima frază își numește auditoriul: „fratres”// „fraților”, p. 112-113.

„sanctis vigiliis”// „sfintele privegheri”, Ibidem.

*

„noaptea e întunericul trupului”, p. 113/ Privegherile cele sfinte ale ortodocșilor sunt „atât de rodnice în lucrarea duhovnicească, bogate în rugăciuni, imne și citiri”, p. 115/ „oameni străini de credința noastră”, Ibidem/ „dacă sunt de-ai noștri cei pe care îi supără lucrarea mântuitoare a sfintelor privegheri, fie sunt leneși ori somnoroși, fie bătrâni ori neputincioși, ca să nu las a se înțelege despre ei ceva mult mai rău”, Ibidem.

*

„privegheri mai trudnice” pentru cei tineri, ca să îi scape de ispitele specifice vârstei lor, p. 117/ „nu critica ceea ce [tu] însuți nu poți face”, Ibidem/ să nu îi pizmuim pe cei care „aleargă bine” pe calea credinței, Ibidem/ privegherile de sâmbătă și duminică, Ibidem/ „murdăriți de treburile lumești”, Ibidem/ „să nu se rușineze nimeni în buna pornire a sfințeniei, căci cei răi nu se rușinează [deloc] stăruind în fapta rea”, Ibidem.

*

păcatul de a te îndoi de fapta bună, p. 119/ privegherile ne păstrează „vistieria” inimii și prin asta ne păstrăm „în sfințenie”, Ibidem/ indispoziția sufletească resimțită vizavi de păcatele de care vrei să te curățești, Ibidem/ paragraful al 4-lea al predicii începe din nou cu carissimi/ preaiubiților…adică cu adresarea directă față de publicul credincios din Biserică, Ibidem.

*

Osteneala e acceptată de noi mai ușor/ cu bucurie dacă îi știm folosul, sensul, împlinirea, p. 119/ Pentru vechimea privegherilor, Sfântul Niceta citează Is. 26, 9 cf. LXX, Ps. 87, 2; 118, 55; 133, 2; 118, 62; 131, 3-5; 74, 3; 91, 2-3 cf. p. 119-121, 121-123/ dăruirea iubirii față de Dumnezeu în priveghere, p. 121.

*

Despre păstorii de la Nașterea Domnului: „Păstorii aceia preasfinți [sanctissimi], în timp ce vegheau noaptea asupra turmei lor, s-au învrednicit cei dintâi să audă și pe Îngeri, și că S-a născut Hristos pe pământ”, p. 122-123.

*

Despre privegherile Domnului și ale Sfinților Săi Apostoli, p. 125-127/ „Priveghind se îndepărtează toată spaima, se naște încrederea, slăbește stăpânirea cărnii, patimile se topesc, iubirea se întărește, nesocotința dă înapoi, se apropie înțelepciunea, mintea se ascute, greșeala slăbește, capul relelor, diavolul, e rănit de sabia Duhului”, p. 129, adică de rugăciunea noastră atentă, plină de umilință și de durere./

*

Privegherea ortodoxă este folos, câștig, desfătare, fericire…pentru Sfântul Niceta, p. 129/ „ziua ne tulbură nevoi felurite, preocupările abat mintea, grijile înmulțite spulberă simțirea. [Pe când] noaptea este liniștită, noaptea este tainică, se arată potrivită pentru rugăciuni, nimerită pentru cei ce veghează”, Ibidem/

*

Diavolul luptă împotriva postului și a neprihănirii trupești și sufletești, p. 131/ vegherea cu ochii dar și cu inima, rugăciune cu gura dar și cu mintea, Ibidem/ să nu venim la priveghere mâncați și băuți bine…pentru că astfel suntem neplăcuți nouă înșine și găsiți nevrednici pentru a simți harul lui Dumnezeu, Ibidem/ ne pregătim prin înfrânare pentru priveghere, Ibidem/

*

„pieptul celor ce veghează fie mai degrabă închis pentru diavol, [și] deschis pentru Hristos, astfel încât pe Cel pe care-L grăim cu gura să-L avem în inimă”, p. 133.