Ce s-a petrecut în București, România și în întreaga lume în cadrul protestelor…pentru România în ultimele 92 de zile: prima zi (13 ianuarie 2012), a doua zi, a treia zi, a patra zi, a cincia zi, a șasea zi, a șaptea zi, a opta zi, a noua zi, a zecea zi, a 11-a, a 12-a zi, a 13-a, a 14-a, a 15-a zi, a 16-a zi, a 17-a zi, a 18-a zi, a 19-a zi, a 20-a zi, a 21-a zi, a 22-a zi, a 23-a zi, a 24-a zi, a 25-a zi, a 26-a zi, a 27-a zi, a 28-a zi, a 29-a zi, a 30-a zi, a 31-a zi, a 32-a zi, a 33-a zi, a 34-a zi, a 35-a zi, a 36-a zi, a 37-a zi, a 38-a zi, a 39-a zi, a 40-a zi, a 41-a zi, a 42-a zi, a 43-a zi, a 44-a zi, a 45-a zi, a 46-a zi, a 47-a zi, a 48-a zi, a 49-a zi, a 50-a zi, a 51-a zi, a 52-a zi, a 53-a zi, a 54-a zi, a 55-a zi, a 56-a zi, a 57-a, a 58-a, a 59-a zi, a 60-a zi, a 61-a zi, a 62-a zi, a 63-a zi, a 64-a zi, a 65-a zi, a 66-a zi, a 67-a zi, a 68-a zi, a 69-a zi, a 70-a zi, a 71-a zi, a 72-a zi, a 73-a zi, a 74-a zi, a 75-a zi, a 76-a zi, a 77-a zi, a 78-a zi, a 79-a zi, a 80-a zi, a 81-a zi, a 82-a zi, a 83-a zi, a 84-a zi, a 85-a zi, a 86-a zi, a 87-a zi, a 88-a zi, a 89-a zi, a 90-a zi, a 91-a zi, a 92-a.

  • Cristian Tudor Popescu (The One): despre aflătorii în treabă care „comentează” online. „Oamenii ăştia nu par a avea o slujbă, o familie, viaţă socială – stau agăţaţi de ce scriu eu, mereu pregătiţi să mă anunţe, iar şi iar, că îmbătrânesc urât, că n-am fost în stare să-mi educ băieţii, că sug de la Vântu prin batistă, că mă plăteşte Varanul Voiculescu – fabulos! În imprecaţia aceasta se foloseşte nickname-ul pe care i l-am dat acum câţiva ani lui Dan Voiculescu într-o emisiune, Cap şi pajură, în care am şi prezentat poza pe computer a unui varan cu o eşarfă obosită la gât. Că sunt propagandistul bine camuflat al lui Băsescu. Că sunt agentul Moscovei”.
  • Roxana Iordache: „În privinţa lui Ciutacu, magnifică probă a zicalei cu gura păcătosului. Simpaticule, în titlul “Fie ca lumina sfântă să vă intre-n ochi”  ai comis un adevăr involuntar. Şi totodată o urare sublimă. I-a mai intrat unuia în ochi şi din Saul a devenit Paul”.
  • Ana Blandiana (România Literară): „În orice caz, după ‘89, cel puţin un an (teribilul an 1990!), cel mai greu pentru mine a fost să înţeleg că libertatea cuvântului a diminuat importanţa cuvântului! Într-o libertate la care am visat tot timpul, în care poţi să spui orice, nici pe departe ceea ce spun – deşi este la fel de dramatic şi spun lucruri la fel de adevărate – nici pe departe nu mai are importanţa pe care o avea înainte. Şi asta e evident, pentru că, înainte, poezia ţinuse loc de foarte multe lucruri”.
  • Idem: „noi, cei care priveam de departe lumea liberă a Occidentului, ne făcuserăm despre ea o părere exagerată. Ei nu ne cunoşteau deloc, pentru că nu le păsa de noi, iar noi nu îi cunoşteam, pentru că îi idealizam”.
  • Idem: „În Germania îmi apăruseră într-un timp scurt trei cărţi. Mi s-a propus să se traducă şi Sertarul cu aplauze. După câteva luni am primit versiunea germană a romanului. Doar că această versiune se termina altfel decât cartea mea. Şi astfel am aflat că se tăiaseră din ea 100 de pagini. 100 de pagini, fără să fiu anunţată. Iar când am protestat, editorul mi-a explicat cu cinism că în română cartea are 350 de pagini, că el nu avea de unde să ştie că în germană o să aibă 520 şi că orice carte peste 350 de pagini, pe care o publică, este pentru el o pierdere. Deci a tăiat ca dintr-un salam…”.
  • Idem: „Şi cred că, în continuare, trebuie să ne apărăm independenţa. Nu sunt deloc de acord cu felul în care se speră, ba de la un partid, ba de la altul, să facă nişte gesturi prin care să sprijine scriitorii. Există o soluţie mult mai simplă şi mai corectă: nu trebuie sprijinite decât bibliotecile. Să fie subvenţionate bibliotecile (academice, universitare, şcolare, judeţene, municipale, de cartier), ca să poată cumpăra cărţi. Astfel, pe de o parte, vor putea citi şi cei care nu pot să-şi cumpere cărţile, devenite foarte scumpe, iar, pe de altă parte, editurile, la rândul lor, vor prospera şi vor putea plăti autorii pe care, la ora actuală, aproape că nu-i plătesc”.
  • Vladimir Tismăneanu: „De fapt, in ultimii ani, am ajuns si eu la concluzia ca nu merita sa te amarasti, sa-ti faci sange rau pentru asemenea lucruri. Nemernicia trebuie tratata drept ceea ce este. La fel si neghiobia. Probabil ca nu este sanatos sa le citesti. Cum nu vad motivul de a citi pamflete maligne scrise in serie de cate un intelectual in pana de concepte si idei, chinuit de o insuportabila marginalitate si irelevanta. Dar nu stiu daca infamia poate ori trebuie sa fie ignorata. Tacerea celor cinstiti ii permite sa prospere”.
  • Ce înseamnă „marginalitate”: nu ai evidență socială [cărți publicate, titluri, funcții] sau nu ai putere să concepi o operă? Și cum îți dai seama că ești „cinstit”? În comparație cu cine ești cinstit?
  • A ignora însă pamfletele la adresa ta înseamnă…a nu suporta să te vezi prin ochii altora. Adică a-ți apăra buna impresie despre tine…poate adeseori falsă
  • Lucian Avramescu (Jurnalul Național): „Sunt, îmi spunea un mare profesor, 16 sau 17 încălcări ale dreptului roman, în procesul lui Iisus, cea mai bătătoare la ochi fiind desfăşurarea judecăţii noaptea. Justiţia nu era, precum se vede, prea liberă de politică nici în acele vremuri. Tentaţia de a dezvolta, punând în el enervări, acest subiect, trage de pixul meu dar mă găsesc în Săptămâna Mare şi sunt dator cu o candoare acestei pagini de ziar. Găinile, chiar dacă nu fac direct ouă roşii, aduc materia trebuitoare a Paştilor şi noi, creştinii, suntem datori să ciocnim, cinstind învierea Fiului Ceresc, aceste planete mici în coajă vopsită. Sărbători fericite!”.
  • La mulți ani tuturor cititorilor noștri…și Dumnezeu să ne bucure pe toți cu bucuria Învierii Sale din morți!
  • Basilica: „Mii de pelerini aflați la Mormântul Mântuitorului nostru Iisus Hristos din Ierusalim au primit Lumina Sfântă astăzi, 14 aprilie 2012, la orele 14:25”.
  • Idem: „Credincioşii împreună cu Patriarhul Ierusalimului, Teofilos al III-lea şi cu un sobor de ierarhi şi preoţi au înconjurat de trei ori Sfântul Mormânt. În timp ce s-a cântat „Lumină lină”, Patriarhul şi-a scos veşmintele şi mitra şi s-a supus percheziţionării pentru a se dovedi că nu are asupra sa niciun dispozitiv cu care să poată aprinde vreo lumânare. Patriarhul îmbrăcat numai în stihar a intrat în Sfântul Mormânt. În interior, Patriarhul îngenunchează înaintea dalei de marmură ce acoperă mormântul, pe care se află o candelă neaprinsă şi cărticica cu rugăciunea Luminii Sfinte. Patriarhul are asupra sa două mănunchiuri de lumânări neaprinse, fiecare conţinând câte 33 de bucăţi. Patriarhul a ieşit din Sfântul Mormânt şi a dat Lumina Sfântă preoţilor care aşteptau, precum şi celor de afară”.
  • Idem: „Aflat la Ierusalim, în delegația Bisericii Ortodoxe Române, părintele arhim. Timotei Aioanei, Mare Ecleziarh al Catedralei Patriarhale a mărturisit: ‘A pogorât Sfânta Lumină peste necredincioşia persoanelor noastre. Aceste momente sunt unice și fac parte din veşnicie. Ele nu sunt parte din lumea noastră. Acum ne îndreptăm spre Poarta Nouă a Cetăţii Vechi, pentru ca apoi să mergem spre Aeroportul Ben Gurion, pentru a aduce această lumină şi această bucurie şi pe pământul ţării noastre’”.
  • Idem: „În continuare, delegația Bisericii Ortodoxe Române, formată din Preasfinţitul Părinte Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, părintele arhim. Timotei Aioanei, Mare Ecleziarh al Catedralei Patriarhale și Exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureștilor, precum și din personalităţi ale vieţii publice româneşti, se va îndrepta spre Aeroportul Ben Gurion purtând Lumina Sfântă, unde, după îndeplinirea formalităţilor de zbor, se va îmbarca într-un avion special având ca destinație Aeroportul Internaţional Henri Coandă”.
  • România TV: „Lumina Sfântă a fost scoasă [astăzi] din mormânt, de patriarhul ortodox al Ierusalimului şi împărţită pelerinilor şi înalţilor prelaţi veniţi din lumea întreagă. Lumina Învierii va ajunge în toate ţările creştin ortodoxe în această noapte şi va fi împărţită de preoţi enoriaşilor. În felul în care s-a desfăşurat sâmbătă, ceremonia aşteptării pogorârii Luminii Sfinte se desfăşoară din 1480. Până la această dată patriarhul grec al Ierusalimului nu intra în mormânt, ci îngenunchea în faţa lui şi rostea o rugăciune, iar aprinderea lumânării putea fi văzută de la distanţă, printre gratii”.
  • Idem: „În istorie, s-au consemnat doar două momente când Lumina nu a venit în Sâmbăta Mare. În anul 1101, când clerul grec şi latin au slujit împreună pentru venirea Sfintei Lumini, iar istoricii consemnează că ea nu s-a pogorât în Sâmbăta Mare din cauza participării latinilor. Ea a apărut numai după ce grecii s-au rugat în lipsa latinilor, în Duminica Paştilor. De asemenea, Sfânta Lumină nu s-a pogorât nici anul 1923, după ce Patriarhul Tihon a fost îndepărtat de la cârma Bisericii Ortodoxe Ruse, cu sprijinul patriarhului Ierusalimului, Constantin IV. În Sâmbăta Mare, Sfânta Lumină nu s-a mai pogorât la rugăciunile patriarhului, iar mulţimea arabilor exaltaţi, folosindu-se de paza dezordonată a administraţiei turceşti, l-au asasinat pe patriarh”.
  • Adrian Năstase: „Va doresc, din suflet, sa petreceti aceste clipe de pace, cu privirea increzatoare indreptata spre viitor. Pentru ca Paștile inseamna, in primul rand, iertare si bunatate aratata celor din jurul nostru. Asa ca incercati, in aceste zile, sa zambiti mai mult si sa credeti in ziua de maine. Sa fiti alaturi de familie si sa va creati linistea sufleteasca – atat de necesara pentru a ne ghida intelept in zilele si lunile care urmeaza”.
  • Diac. Mihail Bucă: Axionul Sâmbetei celei Mari. Filă video, 6. 19 minute.
  • Monica Tripon (Făclia de Cluj): „99% dintre români obişnuiesc să sărbătorească Paştele, iar 75% vor merge la slujba de Înviere, se arată într-un sondaj al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) cu privire la percepţiile, obiceiurile şi consumul populaţei privind sărbătorile pascale, dat publicităţii sîmbătă. Potrivit sondajului, 84% dintre români obişnuiesc să participe la slujba de Înviere, 75% vor merge la slujba de Înviere anul acesta şi 79% vor lua paşte. În schimb, doar 59% dintre respondenţi intenţionează să meargă şi la slujba religioasă din Duminica Paştelui”.
  • Idem: „La întrebarea cît de importante sunt tradiţiile de sărbători, 61% au răspuns că sunt foarte importante, 31% sunt importante, 5% puţin importante şi 3% deloc importante. De asemenea, la întrebarea dacă sunt o persoană religioasă, 89% dintre români au răspuns afirmativ, 10% nu sunt, iar 1% nu ştiu. Totodată, 78% dintre români merg de obicei la biserică, 20% nu merg, iar 2% nu merg dar şi-ar dori. Întrebaţi cît de des merg la biserică, 14% merg de cîteva ori pe săptămînă, 48% de cîteva ori pe lună, 16% de cîteva ori pe an, 17% doar de sărbătorile importante, 4% mai rar”.
  • Idem: „La întrebarea ce sărbătoresc creştinii de Paşte, 88% dintre români au răspuns că Învierea lui Hristos, 5% naşterea lui Hristos, 1% moartea lui Hristos, 1% mielul, cozonacul şi ouăle, 1% răstignirea lui Isus Hristos, 2% nu ştiu. De asemenea, 41% au răspuns afirmativ la întrebarea dacă în zonele în care locuiesc există sărbători specifice de Paşte, în timp ce 53% au răspuns negativ, iar 6% nu răspund. Solicitaţi să specifice care este principalul obicei care se sărbătoreşte de Paşte în zona unde locuiesc, 17% au răspuns că se vopsesc ouă, 12% se merge noaptea la slujba de Înviere, 10% se merge la udat, 5% se merge la cimitir, 4% se ciocnesc ouă roşii, 4% se adună familia/prietenii, 3% se face pască, 3% tăierea mielului, 2% se face horă în sat, 2% copiii merg după ouă roşii, 2% oamenii se spală pe faţă cu apă de la ouă, 2% se găteşte mîncare de miel, 1% se bate toaca etc. La întrebarea dacă s-au spovedit, 41% au răspuns că nu practică acest obicei, 33% au răspuns afirmativ, iar 21% nu s-au spovedit, dar urmează să facă acest lucru. Întrebaţi dacă au ţinut postul Paştelui, 50% au răspuns că doar cîteva zile (miercuri, vineri), 10% da, pe întreaga perioadă, 25% nu practică acest obicei, iar 12% nu au ţinut post, dar intenţionează să ţină post de Vinerea Mare”.


  • John Sanidopoulos: „Today at 2:20 pm the Holy Light, known in the West as Holy Fire, once again descended into the Tomb of Christ as Patriarch Theophilos of Jerusalem knelt in prayer within the Holy Sepulchre. With 33 candles in each hand he distributed the Holy Light to all the faithful, amidst great joy and celebration”.

Did you like this? Share it: