Ce s-a petrecut în București, România și în întreaga lume în cadrul protestelor…pentru România în ultimele 96 de zile: prima zi (13 ianuarie 2012), a doua zi, a treia zi, a patra zi, a cincia zi, a șasea zi, a șaptea zi, a opta zi, a noua zi, a zecea zi, a 11-a, a 12-a zi, a 13-a, a 14-a, a 15-a zi, a 16-a zi, a 17-a zi, a 18-a zi, a 19-a zi, a 20-a zi, a 21-a zi, a 22-a zi, a 23-a zi, a 24-a zi, a 25-a zi, a 26-a zi, a 27-a zi, a 28-a zi, a 29-a zi, a 30-a zi, a 31-a zi, a 32-a zi, a 33-a zi, a 34-a zi, a 35-a zi, a 36-a zi, a 37-a zi, a 38-a zi, a 39-a zi, a 40-a zi, a 41-a zi, a 42-a zi, a 43-a zi, a 44-a zi, a 45-a zi, a 46-a zi, a 47-a zi, a 48-a zi, a 49-a zi, a 50-a zi, a 51-a zi, a 52-a zi, a 53-a zi, a 54-a zi, a 55-a zi, a 56-a zi, a 57-a, a 58-a, a 59-a zi, a 60-a zi, a 61-a zi, a 62-a zi, a 63-a zi, a 64-a zi, a 65-a zi, a 66-a zi, a 67-a zi, a 68-a zi, a 69-a zi, a 70-a zi, a 71-a zi, a 72-a zi, a 73-a zi, a 74-a zi, a 75-a zi, a 76-a zi, a 77-a zi, a 78-a zi, a 79-a zi, a 80-a zi, a 81-a zi, a 82-a zi, a 83-a zi, a 84-a zi, a 85-a zi, a 86-a zi, a 87-a zi, a 88-a zi, a 89-a zi, a 90-a zi, a 91-a zi, a 92-a, a 93-a, a 94-a zi, a 95-a zi, a 96-a zi.

  • Monica Tripon (Făclia de Cluj): „Populaţia activă a României era de 9,868 milioane persoane în 2011, din care 9,138 milioane persoane ocupate şi 730.000 de şomeri, arată datele publicate, marţi [17 aprilie 2012], de Institutul Naţional de Statistică [INS]. Rata de ocupare a populaţiei în vîrstă de muncă (15-64 ani) a fost de 58,5% în 2011, iar rata şomajului conform standardelor BIM de 7,4%. Nivelul ratei de ocupare a populaţiei în vîrstă de 20-64 ani a fost de 62,8%, la o distanţă de 7,2 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020”.
  • Adrian Năstase (Jurnalul Național): „Mi se pare definitoriu pentru momentul in care ne aflam, faptul ca marea dezbatere publica se poarta pe teme cum ar fi vânzarea resurselor naturale, returnarea proprietăţilor naţionalizate sau sistemul de vot pe care sa-l folosim mai departe. Dupa o asemenea enumerare am putea crede ca ne-am întors undeva la începutul anilor 90, când trebuia redesenat totul. De la nivel de principiu. Si, intr-un fel, asta trăim. Dupa  aproape opt ani de regim Basescu, am reusit sa revenim la multe din momentele pe care le credeam depasite, sa ne intoarcem in timp. Sa refacem greseli deja ispăşite. Sa vorbim din nou numai despre proprietate (cea generata de altii, inainte)  si  despre privatizari dar nu despre munca ce creeaza proprietate, nu despre locuri de munca si productivitate. Credem, in continuare, ingenuu, ca forma de proprietate este secretul eficientei economice…”.
  • Idem: „România de azi pare un anticariat economic, care vinde în pripă tot ce mai e de găsit prin poduri si prin pivniţe, fără să pronunţe o clipă cuvântul dezvoltare. Din toată strategia băsesciană, urmată fidel de o armată întreagă de aplaudaci iresponsabili, românul nu face parte nicio clipă şi nici nu merită vreun dram de încredere sau de atenţie. Nu sunt bani de spitale? Închidem spitale! Nu sunt bani de pensii? Ii lovim pe cetatenii „hoti” care s-au pensionat anapoda! La fel pentru persoanele cu dizabilitati. Sau pentru mame. Sau pentru profesori. O data, o singura data, nu am auzit un apel la investitorul roman din Romania, o incurajare, un indemn la stimulente pentru cel care angajeaza si creaza „PIB””.
  • Bogdan Lupescu (Formula As): despre pustnicii ortodocși ai României. „Da, l-am cunoscut pe schimonahul Zosima. L-am gasit, in ziua in care mi-a zis dinainte sa vin, intins langa mormantul sau si asteptand. Abia murise. Linistit, moale, parca s-ar fi cufundat intr-un somn. Cand l-am ridicat in maini sa il pun in mormant, am vazut ca trupul lui era foarte usor si frumos mirositor. A fost unul din pustnicii vechi, cu har mare, recunoscut in Ortodoxie ca mare profet si vazator cu duhul. Apropiat de-al lu’ parintele Daniil-Sandu Tudor de la Rugul Aprins. Impreuna au fost „ca o manusa”, la manastirea Rarau, dar Zosima era chiar mai in varsta decat Daniil. S-a retras in munti, cu decretul acela din ’59, prigonit de comunisti, si-a stat in stanci. Toata lumea a dat zvon c-o murit. Dupa un timp, securistii nu l-au mai cautat, iar el a ramas in pustie pentru totdeauna. Eu l-am vazut abia prin anul 2000. E adevarat ce zice lumea: parca „se facea nevazut” din calea ta. Stiai ca-i acolo, undeva, ii simteai cumva duhul, dar nu-l vedeai. Asa imi disparea si mie, la inceput. Pe urma, poate ca m-o cercetat el mai bine din umbra, si-o-nceput sa-mi mai apara mai mult. Avea un par maaare, roata-mprejur, ii curgea in vale, ca o umbrela, roata. Parca era o aratare a muntilor, cu cetina in par, cu frunze, cu barba care-i ajungea pana la brau. Umbla in doua bete, nu vorbea cu oameni, putini i-au auzit vocea. Greu, foarte greu, m-o ingaduit langa el, chiar daca aveam blagoslovire de la manastiri si duhovnici. Mereu descult, n-avea nevoie de hrana aproape deloc, merindea mea ramanea uneori aproape neatinsa, cand veneam data urmatoare. Da, am apucat sa vorbesc cu el, m-a lasat de cateva ori chiar in chilia lui, era departe tare, cu viziunea lui a reusit sa-si gaseasca, cred, cel mai izolat loc din tot muntele. Doar cu elicopterul ajungeai la el, iarna. Nu prea pot sa va zic asta, ce-am vorbit. Multe nopti am stat langa el, caci el vorbea numai noaptea. Atatea vorbe cu duh, atatea vorbe de folos!…”.
  • Tipărituri vechi: „[Primele] observații [meteorologice din România au fost] realizate la Iași în 1839 și 1840. Temperatura era redată în grade Réaumur, iar presiunea atmosferică în palmace de Viena”.
  • Apologeticum îl consideră pe Corneliu Zelea Codreanu „Sfânt Martir”.
  • Cristina Bazavan: „toata viata mea a fost – este – o lupta cu creativitatea. miza mea e sa fac ceva diferit, care se fie mai bun – mai eficient -, dar in acelasi timp creativ, special”.
  • Dan Mihalache: „în politică e nevoie de optimism și e nevoie de leadership”.
  • Cornel Nistorescu (Cotidianul): „În ţara noastră, Învierea Domnului a atins cote de o indecenţă destul de greu de ignorat. Mă tem că am vulgarizat peste măsură momentul ce stă în chiar centrul religiei noastre de creştini. Am lăsat ca lucrurile să meargă mult prea departe. Mitocănia, prostul gust, prostia şi marketingul au năvălit de peste tot şi riscă să transforme Învierea într-un soi de blasfemie ortodoxă. Nu este rostul meu să apăr Biserica de o asemenea boală. Dar când întâiului stătător al BOR îi place prea mult să vorbească în faţa camerelor de luat vederi şi a snopului de microfoane, atunci socot că lucrurile trebuie subliniate chiar şi de un ziarist”.
  • Idem: „Pastorala mitropolitului Laurenţiu Streza a fost ca un strigăt de durere, poate printre puţinele judecăţi morale ale Bisericii Ortodoxe Române privitoare la mass-media. Demersul răspicat al sibianului a intervenit într-o vreme în care până şi biserica din care face parte este unul dintre mogulii mediei româneşti. Trebuie spus că judecăţile mitropolitului de Ardeal sunt curate şi drepte. N-a greşit cu nimic. Demersul său îl aşază între curajoşii apărători ai credinţei într-un veac dominat de excesele mediatice. Din păcate, discursul său are mai mult o valoare scrisă. Citit la microfoane, interpretat prost, a sunat ca o compunere stângace bâlbâită în faţa mulţimii de un preot fără glas”.
  • Idem: „Circul aducerii luminii pe mare, contrafăcut, comic, menit a pune în valoare doar aspiraţiile actoriceşti neîmplinite ale lui Teodosie Snagoveanu, ar trebui şi el drastic sancţionat de Biserica Ortodoxă Română. Altfel ne vom trezi că mâine-poimâine vom avea o Înviere regizată într-un sediu de partid sau într-un teatru sau chiar într-un studio tv, o lumină adusă cu tancul într-o unitate militară, cu barca de primari în satele pescăreşti şi cu jeep-ul de consilieri credincioşi în cătunele de pe vârful muntelui”.
  • Idem: „Poate că membrii CNA în loc să numere caii verzi de pe pereţi vor veghea şi la păstrarea valorilor Ortodoxiei! Altfel vom ajunge ca Sărbătoarea Învierii să semene şi chiar să se transforme într-un carnaval comic prilejuit de înmormântarea bunului-simţ”.
  • În democrație…trebuie să ascultăm toate vocile…și să alegem calea moderației și a bunului simț. Pentru că orice exces se întoarce împotriva noastră…iar a pleca urechea la critici înseamnă a ne dori binele.
  • Theo Marcovici (Cotidianul): „Sub pretextul implementării unei decizii pilot a CEDO, PDL şi guvernul Ungureanu pregătesc un nou tun: preluarea caselor naţionalizate, a terenurilor şi pădurilor care încă nu au fost restituite în natură”.
  • Florin Constantiniu (Jurnalul Național): „istoria nu este o disciplină de memorizare, ci de analiză. Dar fără repere în timp nu se pot stabili legăturile cauzale. Şi eu sunt împotriva învăţării pe dinafară a datelor lesne de găsit într-o cronologie sau într-un manual, dar – pentru Dumnezeu! – cum să înţelegi raporturile de cauză-efect dintre evenimente dacă nu cunoşti succesiunea lor în timp? Nu se doreşte ca elevii să aibă o pregătire temeinică, şi cei trei componenţi ai coaliţiei [de la guvernare] de care am amintit preferă nişte adolescenţi ignoranţi, incapabili să depăşească limbajul „mişto” şi „naşpa”. Cu astfel de cetăţeni, viitorul României este sumbru”.
  • Idem: „Nu ne pasă de Brâncuşi, dar avem bani pentru branduri care nu conving pe nimeni”.
  • Idem: „Sentimentul patriotic se înfiripă la copil din interesul şi dragostea pentru vestigiile trecutului. Sentimentul istoric al continuităţii se naşte din ataşamentul pentru un monument, o cruce înălţată să veşnicească un eveniment, un mic schit pierdut în munţi. Cine-i învaţă pe copii să le ocrotească?”.
  • Idem: „Situaţia catastrofală în care se află astăzi România are, ca să spun aşa, doi responsabili, în afara crizei mondiale: clasa politică şi masa poporului român. Clasa politică postdecembristă nu a avut – indiferent de partid – nici un proiect naţional. A avut, în schimb, un unic gând: să se căpătuiască. S-a repezit asupra României cu singurul gând al îmbogăţirii. Oamenii politici au acţionat ca nişte vandali, distrugând şi jefuind totul. Mongolii, ungurii, turcii, nemţii, ruşii nu au făcut românilor atâta rău cât au făcut politicienii postdecembrişti în două decenii”.
  • Idem: îmi doresc „să scap cât mai curând din această lume de hoţie, ticăloşie şi nevolnicie, care este România de astăzi. Întrucât sunt prea bătrân pentru a mai emigra, cum nu există la noi clinici de eutanasiere voluntară, cum procurarea Furadanului salvator e oprită prin lege, nu-mi rămâne decât să-L rog pe Dumnezeu să mă ia la El rapid şi uşor”. Interviul din care am citat aici l-a dat în 4 ianuarie 2011 și…a murit în Sâmbăta Mare a lui 2012…
  • Icoana electorală a lui Corneliu Vadim Tudor:

  • Huffington Post: „The British Library has paid 9 million pounds (US$14.3 million) to acquire the St. Cuthbert Gospel, a remarkably well-preserved survivor of seventh-century Britain described by the library as the oldest European book to survive fully intact”. În română, aici.
  • Ca să nu ajungi penibil…trebuie să vorbești doar despre ce știi foarte bine…și cu cuvintele tale. Altfel riști să fii „teolog”…ca doamna din fila video următoare:

  • Erau + 10 grade Celsius la București la ora 12. 13 minute.
Did you like this? Share it: