Ce s-a petrecut în București, România și în întreaga lume în cadrul protestelor…pentru România în ultimele 101 zile: prima zi (13 ianuarie 2012), a doua zi, a treia zi, a patra zi, a cincia zi, a șasea zi, a șaptea zi, a opta zi, a noua zi, a zecea zi, a 11-a, a 12-a zi, a 13-a, a 14-a, a 15-a zi, a 16-a zi, a 17-a zi, a 18-a zi, a 19-a zi, a 20-a zi, a 21-a zi, a 22-a zi, a 23-a zi, a 24-a zi, a 25-a zi, a 26-a zi< /a>, a 27-a zi, a 28-a zi, a 29-a zi, a 30-a zi, a 31-a zi, a 32-a zi, a 33-a zi, a 34-a zi, a 35-a zi, a 36-a zi, a 37-a zi, a 38-a zi, a 39-a zi, a 40-a zi, a 41-a zi, a 42-a zi, a 43-a zi, a 44-a zi, a 45-a zi, a 46-a zi, a 47-a zi, a 48-a zi, a 49-a zi, a 50-a zi, a 51-a zi, a 52-a zi, a 53-a zi, a 54-a zi, a 55-a zi, a 56-a zi, a 57-a, a 58-a, a 59-a zi, a 60-a zi, a 61-a zi, a 62-a zi, a 63-a zi, a 64-a zi, a 65-a zi, a 66-a zi, a 67-a zi, a 68-a zi, a 69-a zi, a 70-a zi, a 71-a zi, a 72-a zi, a 73-a zi, a 74-a zi, a 75-a zi, a 76-a zi, a 77-a zi, a 78-a zi, a 79-a zi, a 80-a zi, a 81-a zi, a 82-a zi, a 83-a zi, a 84-a zi, a 85-a zi, a 86-a zi, a 87-a zi, a 88-a zi, a 89-a zi, a 90-a zi, a 91-a zi, a 92-a, a 93-a, a 94-a zi, a 95-a zi, a 96-a zi, a 97-a zi, a 98-a zi, a 99-a zi, a 100-a zi, a 101-a zi.

  • Iulian Băicuș: de astăzi, 23 aprilie 2012, în „București vom avea […] două mari biblioteci de nivel mondial sau european, este vorba despre Biblioteca Centrală Universitară, fostă a Fundațiilor regale, renovată și retehnologizată și adusă la nivelul cerințelor zilei de azi,  cu ajutorul donațiilor în bani și cărți făcute de mari universități sau biblioteci din întreaga lume, dar și Biblioteca Națională, care se va muta în noua ei locație, o uriașă bază de date la care am avut acces și eu la începutul anilor 90, pe vremea cînd funcționa într-o locație improprie, în spatele Universității, într-un sediu vechi al Băncii Marmoroș Blank”.
  • Idem: „directoarea BNR este colega noastră de la Biblioteconomie, secția Facultății de Litere, doamna conferențiar dr. Elena Terziman căreia îi dorim mult succes în noul drum al cercetării și modernizării sistemului de biblioteci din țara noastră, mai ales că azi, 23 aprilie [2012] este chiar ziua internațională a bibliotecarului, fără ajutorul căruia noi, profesorii și cercetătorii, ne-am descurca ceva mai greu în jungla de informații a lumii contemporane”.
  • Ramona Loznianu (Gândul): „La peste jumătate de secol de la primele discuţii, după trei ani de la reluarea lucrărilor la noua clădire (începute încă din 1986) şi la patru luni de la inaugurarea oficială, noul sediu al Bibliotecii Naţionale, situat în bulevardul Unirii, îşi va deschide luni [23 aprilie 2012] porţile pentru publicul larg. Într-o primă fază, vor fi disponibile şapte din cele 14 săli de lectură şi spaţiile multifuncţionale, unde vor fi organizate diverse activităţi, precum expoziţii, conferinţe sau ateliere demonstrative, şi unde, în zonele special amenajate, va putea veni oricine are nevoie de un loc propice studiului, inclusiv grupuri de elevi şi studenţi care lucrează la proiecte comune. În incinta Bibliotecii Naţionale urmează să fie deschise şi două cafenele”.
  • Idem: „„Cea mai mare sală de lectură, cu o capacitate de 80 de locuri şi o zonă destinată artei care va funcţiona până va fi amenajată o sală specială, este cea de literatură. „Amplasamentul acestei săli este absolut special, vizavi de Dâmboviţa, de unde se poate vedea Casa Poporului. Astfel, cele mai mari clădiri din România se privesc faţă în faţă. Prima donaţie pentru această sală a venit din partea familiei Blaga, un bust al scriitorului, pentru care a fost creată o zonă specială. Printre cele mai recente donaţii se numără şi manuscrisele lui Neagu Djuvara, precum şi lucrări de secol XVI-XVII , donate de fostul arhitect şef al Bucureştiului, Alexandru Budişteanu”, spune directorul Bibliotecii Naţionale”.
  • Idem: „Accesul în sălile de lectură ale Bibliotecii Naţionale se face pe baza unui permis care se eliberează pe loc, în mod gratuit. Este nevoie de o fotografie şi de buletin. În cazul în care îl pierdeţi şi vreţi un altul, va trebui să plătiţi echivalentul a aproximativ 10 euro. Nu este nevoie de permis pentru accesul în celelalte zone ale bibliotecii. Primul permis eliberat de Biblioteca Naţională îi aparţine lui Theodor Paleologu, fost ministru al Culturii în mandatul căruia a fost semnat contractul de execuţie a clădirii. Paleologu şi-a rezervat acest drept încă de la inaugurarea Bibliotecii, din 15 decembrie 2011”.
  • Idem: „Biblioteca Naţională a României are un fond de peste 12 milioane de volume, organizate în fonduri curente – publicaţii româneşti şi străine (cărţi, ziare şi reviste) – şi fonduri ale colecţiilor speciale, cu peste o jumătate de milion de documente (bibliofilie, manuscrise, arhiva istorică, periodice româneşti vechi, stampe, fotografii, cartografie, audio-vizual). Cea mai valoroasă lucrare pe care o deţine Biblioteca este Codex Aureus, un fragment de evangheliar latin pe pergament din anul 810, care poate fi răsfoit virtual aici”.
  • Idem: „Lucrările la clădirea Bibliotecii Naţionale au fost finalizate, după o investiţie de peste 100 de milioane de euro, la sfârşitul anului trecut. Inaugurarea a avut loc în 15 decembrie 2011”.
  • Idem: În cifre, Biblioteca Națională a României are „14 săli de lectură cu o suprafaţă totală de 14.000 mp; atrium înalt de 30 de metri; șapte niveluri supraterane şi două subterane; e amplasată pe un teren de 54.000 de metri pătraţi; suprafaţa construită este de peste 15.000 de metri pătraţi, adică o treime din Casa Poporului; spaţii depozitare 35.000 mp; birouri 8.000 mp; aulă de 400 locuri; 300 de locuri de parcare”.
  • Petre Roman (Jurnalul Național): „Am trăit în comunism sub dominaţia principiului „Construim prezentul pentru viitor” şi parcă avea mai mult sens decât ceea ce trăim în regimul portocaliu care dă prezentul nostru pe viitor. Odată cu „aventura portocalie” începe şi iluzia că ei ştiu mai mult şi mai bine decât oricine pentru că asta e povestea spusă de liderul lor. Este şi iluzia validităţii şi inevitabilei victorii. Democraţii de altădată suprimă orice îndoială, abandonează demnitatea şi se aşează într-o armată de aplaudaci care însă au cheile de la cămările cu bunătăţi ale puterii”.
  • Ana Maria Păunescu (Jurnalul Național): „Ne mirăm de toate neregulile din jur, ca şi cum nu am fi responsabili pentru ele, măcar într-o anumită proporţie. Ne mirăm de sondajele pe care le publică tot felul de ziare şi posturi de televiziune şi ne întrebăm mereu cum s-a ajuns aici. E simplu. Printre cei care cresc în sondaje, de orice fel ar fi ele, există oameni care de ani buni contează pe un mare avantaj: nimeni nu i-a luat de la început în serios. Ba mai mult decât atât: nimeni nu i-a luat în serios niciodată!”.
  • Idem: „Ne-am bazat pe bunul-simţ de fond al actualităţii. Şi am pariat greşit. Între timp, lucrurile s-au cam complicat. Am fost indiferenţi, am râs de ei şi de cuvintele caraghioase cu care îşi îmbrăcau idealurile. Până ne-am dezmeticit puţin, ei au ajuns să invadeze tot: cultura, politica, televiziunea, viaţa. Ei, foşti cetăţeni inofensivi, de care, în viitor, s-ar putea să depindă prea multe”.
  • Cristian Predoi (Adevărul): „Compania RCS&RDS a scos, de vineri [20 aprilie 2012], toate televiziunile grupului Intact din serviciul Digi TV Satelit. Astfel, abonaţii serviciului nu mai au acces la Antena 1, Antena 2 Antena 3, Euforia şi GSP TV. CNA nu poate interveni pentru că principiul „must carry”, care obligă cabliştii să retransmită cele mai populare posturi TV, se aplică doar în reţelele de cablu, nu şi la cele satelit.  Din acest conflict au de pierdut ambele părţi. RCS&RDS ar putea rămâne fără abonaţii care vor fi nemulţumiţi că nu mai găsesc în pachetul de bază posturile din oferta pentru care au semnat începerea contractului”.
  • Idem: „Astfel, oamenii ar putea migra către Romtelecom Dolce, concurentul principal, iar Digi ar putea pierde din supremaţia pe care o deţine pe piaţă. Pe de altă parte, Antenele pierd telespectatori numeroşi, în condiţiile în care, potrivit mai multor surse citate de Mediafax, televiziunile lui Voiculescu au rămas fără aproape 15% din piaţa de distribuţie TV din România, aproximativ un milion de abonaţi la platforma de satelit Digi. Pierderea telespectatorilor ar aduce un rating mai mic, ce s-ar reflecta în încasări mai reduse din publicitate, dar şi o influenţă mai mică în dezbaterea politică, ştiut fiind faptul că Antena 3 este principala voce a Opoziţiei”.
  • Jurnalul Național, cameră web, 18. 57:

  • Erau + 23 de grade Celsius la ora 18. 58 în București.
Did you like this? Share it: