Zi: 24 aprilie 2012

Ion Pillat – culorile amintirii [3]

Cu-o singură sforţare-ncordând vânjosu-i umăr
– Un uriaş urcându-şi poverile ce-l strâng –
Pletosul deal, din vale sui cu vii şi crâng
Ca să-şi revadă ţara cu sate fără număr,

Cu casele: mioare, şi turlele: păstori,
Ce-au coborât pe verdea câmpie argeşană,
Cu drumul ce-nsoţeşte înceata caravană
De sălcii plângătoare şi plopi pribegitori;

Ţinutul unde seara din lunci şi din zăvoaie,
Ca şi argintul sprinten, viu apele sclipesc,
Şi unde clarul cântec de clopot creştinesc
Apropie colina de-a cerului văpaie.

O, vârf de deal! O, capăt liniştitor de drum!
Opresc aicea pasul şi îmi dezleg privirea,
Când prin amurg se-nalţă, visând nemărginirea,
Din fiecare casă un crin înalt de fum.

(Vârful dealului)

Între prima și ultima strofă…e o distanță…ca de la Alecsandri la Blaga sau Ion Barbu, trecând și prin tinda lui Eminescu.

Dincolo de aspectul autobiografic și de amprenta amintirii, poezia ar putea fi interpretată ca o încercare de reînnodare cu tradiția eminesciană și o…replică poetică a binecunoscutei Sara pe deal.

Dacă prima strofă părea că ni-l va renaște pe Alecsandri, cu personificările-i hiperbolizante din pasteluri, versurile următoare se adâncesc în semnificații.

În poemul evocat al lui Eminescu, dealul era o răscruce, un punct de întâlnire a căilor stelare cu cele terestre, unde turmele se intersectau cu stelele – numite, în alte poeme (Scrisoarea I, Memento mori), roiuri, cârduri sau caravane. În versurile lui Pillat el (dealul) este, de asemenea, locul propice spiritualizării.

Este același tip de elevare, spre înălțimile celeste, ca și în poezia lui Eminescu.

Numai că turmele și caravanele plecate în…transhumanță spre înălțimi, reprezintă aici întreg arealul uman: case cu turle, sălcii plângătoare și plopi pribegitori.

Un atribut rar al plopilor: ei pot pribegi doar în cântec…pentru că frunzele lor sună a doină de pribegie…sau pot pribegi pe verticală.

Există mulți indicatori verticali…

Pribegia și plângerea din această lume se termină cu…înălțarea spre cer, de parcă satele ar aștepta să-și ia cumva zborul de pe…aripa dealului (cred că și există expresia, dar nu m-am gândit la aceste posibile semnificații).

Din această perspectivă, salcia și plopul sunt două elemente (specifice sudului, mai ales) care au devenit aproape niște simboluri hieroglifice, hieratice, în vocabularul popular, un fel de monogramă a dorului, a tânjirii sau a jelaniei.

Transhumanța înseamnă aici transfigurare (ca și la Eminescu, de altfel).

E o transhumanță…de la cele pieritoare la cele eterne.

Interesantă e pastișa ideatică, intertextualitatea subtilă.

Argintul viu al apelor trimite tot la Eminescu, iar clarul cântec de clopot creștinesc e o aliterație armonică, intenționat cristalină.

Argintiul intens al luncilor și zăvoaielor face dealul să devină o colină…o sugestie muzicală către colilie?

Ceasul este tot al înserării/ amurgului, când cerul e văpaie.

Capătul liniștitor de drum nu este, cum ar părea, al vârfului de deal înțeles în mod concret, ci este capătul de drum al vieții, întrezărit prin dezlegarea privirii.

Sigur că am putea admite și sensuri religioase: văpaia simbolizând focul ce va transfigura lumea, iar dezlegarea privirii un gest care imită dezlegarea sandalei de către Sfântul Moise, în fața rugului aprins…semnificând dezlegarea de sensurile perisabile ale lumii, de-condiționarea de cele pământești.

Cum spuneam, însă, dezmărginirea e aproape o temă blagiană, iar crinul înalt de fum mă face să mă gândesc la versurile barbiene: Ar trebui un cântec încăpător, precum /…/ lauda grădinii de îngeri, când răsare / Din coasta bărbătească al Evei trunchi de fum (Timbru).

Transcenderea se produce prin această replasticizare a formelor (nu în sens platonician) pământești, prin această de-solidificare și remodelare a lumii care devine crin înalt de fum: pură/ imaculată și dezbărată de tot ce e grosier.

Un drum lung din care te întorci…

De ce se presupune că singurele știri care ne-ar putea interesa sunt: cine a mai ucis pe cine, cine a mai lovit cu mașina pe cine, cine a mai furat ceva, ce vedetă divorțează sau a avut conflicte domestice?

Singurele personaje ale știrilor – în afară de cele politice – sunt hoții, criminalii, violatorii, iresponsabilii la volan sau în alte contexte, traficanții…

Oare aceasta e lumea pe care telespectatorul adoră să o privească și din care nu ar mai vrea să mai iasă?

Oare acestea sunt singurele informații pe care vrem să le cunoaștem?

Niște știri despre și cu…oameni normali…care să nu cheltuiască milioane la nu știu ce petrecere sau care să nu fi făcut vreo grozăvie…chiar nu interesează pe nimeni?

După jurnalele pline de platitudini ale epocii comuniste am căzut în cealaltă extremă, în care se cultivă șocantul și abominabilul, derizoriul și vulgaritatea.

S-a făcut vreun studiu de piață și privitorii au cerut să fie stresați și terifiați de jurnalele de știri?

*

Suntem indignați de ceea ce se întâmplă și observăm ilegalitățile, dezastrul sau crima morală numai când ne ating.

Însă o țară sau o lume nu merge înainte cu nepăsare și cu neimplicare față de problemele altora, pentru că, mai devreme sau mai târziu, vor ajunge și la noi.

*

Privatizare în România: distrugem tot, vindem ce se mai poate la fier vechi, pe nimic…și așteptăm…să vedem cine și când o să vină să construiască…

*

Cinismul unor politicieni, mai vechi sau mai noi, nu are margini…Nu au niciodată nimic să-și reproșeze…

Politicienii seamănă cu…cine i-a votat.

*

Există și intelectualul flexionar…într-o gramatică socială. Adică flexionează după caz și după timp.

Se declină…

Știe să se acomodeze cu situația…

*

Când valoarea oscilează ca la bursă, când nu mai există stabilitatea…moralei, atunci toată construcția unei societăți este în primejdie de  a o lua apele…

Ne stresează grija zilei de mâine…dar numai la nivelul buzunarului…Dar grija morții de mâine? Dar grija crizei sufletești sau spirituale…de mâine?

A 103-a zi pentru România

Ce s-a petrecut în București, România și în întreaga lume în cadrul protestelor…pentru România în ultimele 102 zile: prima zi (13 ianuarie 2012), a doua zi, a treia zi, a patra zi, a cincia zi, a șasea zi, a șaptea zi, a opta zi, a noua zi, a zecea zi, a 11-a, a 12-a zi, a 13-a, a 14-a, a 15-a zi, a 16-a zi, a 17-a zi, a 18-a zi, a 19-a zi, a 20-a zi, a 21-a zi, a 22-a zi, a 23-a zi, a 24-a zi, a 25-a zi, a 26-a zi< /a>, a 27-a zi, a 28-a zi, a 29-a zi, a 30-a zi, a 31-a zi, a 32-a zi, a 33-a zi, a 34-a zi, a 35-a zi, a 36-a zi, a 37-a zi, a 38-a zi, a 39-a zi, a 40-a zi, a 41-a zi, a 42-a zi, a 43-a zi, a 44-a zi, a 45-a zi, a 46-a zi, a 47-a zi, a 48-a zi, a 49-a zi, a 50-a zi, a 51-a zi, a 52-a zi, a 53-a zi, a 54-a zi, a 55-a zi, a 56-a zi, a 57-a, a 58-a, a 59-a zi, a 60-a zi, a 61-a zi, a 62-a zi, a 63-a zi, a 64-a zi, a 65-a zi, a 66-a zi, a 67-a zi, a 68-a zi, a 69-a zi, a 70-a zi, a 71-a zi, a 72-a zi, a 73-a zi, a 74-a zi, a 75-a zi, a 76-a zi, a 77-a zi, a 78-a zi, a 79-a zi, a 80-a zi, a 81-a zi, a 82-a zi, a 83-a zi, a 84-a zi, a 85-a zi, a 86-a zi, a 87-a zi, a 88-a zi, a 89-a zi, a 90-a zi, a 91-a zi, a 92-a, a 93-a, a 94-a zi, a 95-a zi, a 96-a zi, a 97-a zi, a 98-a zi, a 99-a zi, a 100-a zi, a 101-a zi, a 102-a zi.

  • Cornel Nistorescu (Cotidianul): „Guvernul Ungureanu seamănă cu o adunătură vînată cu sadism de un măcelar politic nemilos, entuziast, dar cam lipsit de profesionalism. Asta ca să nu zic amator. USL-ul hăcuieşte zilnic un regim care este dispus să îndure orice ca să termine înfulecarea prăzii. Ştie că alta nu mai pupă. Şi pentru a-şi umfla burta suportă orice. Ocări, şuturi, ameninţări, bîte pe spinare, chiar şi expuneri penale”.
  • Idem: „Din ce am aflat pînă astăzi, planul USL în caz de succes al moţiunii este unul extrem de modest. Dovada vine în primul rînd de la subţirimea proiectelor cu care iese la bătaie. În al doilea rînd, în afară de cele două voci (Antonescu şi Ponta), ceilalţi penelişti ai opoziţiei sunt încă departe de ce ar presupune discursul unui politician redutabil. Trăncăneala lor ne arată cam care le sînt planurile de viitor. Ba uneori chiar şi cei doi lideri mai trag cîte una pe lîngă!”.
  • Idem: „Singurul avantaj al unei căderi a guvernului Ungureanu ar veni de la pumnul peste bot încasat de serviciile secrete. Ar scăpa din gheară măcar în parte organizarea alegerilor locale şi parlamentare. România cotropită de ochiul şi timpanul lui Traian Băsescu ar scăpa de presiunea nebună de acum. Subordonaţii preşedintelui ar fi obligaţi să facă un pas înpoi şi să lase loc societăţii civile şi lumii politice să participe la organizarea unor alegeri ceva mai curate”.
  • Cristian Tudor Popescu (Jurnalul Național): „paradoxal, dacă această moţiune ar trece, ea ar scuti PDL de pierderi şi mai mari electorale”.
  • Ilie Șerbănescu (Jurnalul Național): „În schema pe care a conceput-o FMI şi care funcţionează graţie BNR, băncile străine o duc minunat fără să fie cumva nevoite să crediteze economia: creditează statul pentru ca acesta să poată plăti îndatorarea mamut la FMI şi la bănci străine, într-un cerc vicios fără ieşire. Un singur perdant iremediabil: economia!”.
  • Răzvan Bărbulescu (Jurnalul Național): „Boc şi fibrele sănătoase nu se predau. Ele sunt trunchiul nebolit, trainic, curat al partidului, trei patru fire, nealterate de vânzare. PDL cheleşte, dar cheleşte frumos, demn, în tenişi chinezeşti. Câtă demnitate în parcul Moghioroş! Dna Udrea în tenişi, cu dl Prigoană antemergător, pleda ecologic pentru reciclarea hârtiei. Făcea băştinaşilor calcule, cât câştigă economia, cât câştigă populaţia, cum se revigorează Bucureştiul pe care l-a umplut Oprescu de praf african. Cele două mlădiţe sănătoase ale partidului redeschideau dialogul de primăvară cu cetăţenii”.
  • Adrian Năstase despre lipsă de profesionalism la Mediafax: „Am subliniat in doua randuri pana acum reprezentantilor Mediafax ca aceasta practica a “repetarii” acuzatiilor DNA ca informatie de back-ground, cu efectul unei manipulari directe sau sub-liminale, este contrara, in opinia mea, unei abordari impartiale”.
  • Agerpres: „Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor a precizat că ACTA ar putea avea ‘efecte colaterale inacceptabile’ asupra drepturilor fundamentale ale cetăţenilor”.
  • Idem: „Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor subliniază că multe dintre măsurile privind consolidarea aplicării online a drepturilor de proprietate intelectuală ar putea implica o monitorizare la scară largă a comportamentului şi a comunicaţiilor electronice ale utilizatorilor. Aceste măsuri au un puternic caracter de intruziune în sfera privată a indivizilor şi ar trebui implementate numai dacă sunt necesare şi proporţionate cu scopul aplicării drepturilor de proprietate intelectuală, se arată în textul avizului”.
  • Idem: „Autoritatea subliniază că măsurile care permit monitorizarea nediscriminată sau extinsă a comportamentului şi/sau a comunicaţiilor electronice ale utilizatorilor de internet în legătură cu încălcări neînsemnate, la scară mică şi care nu urmăresc obţinerea de profit ar fi disproporţionate şi încalcă articolul 8 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, articolele 7 şi 8 ale Cartei Drepturilor Fundamentale şi Directiva privind protecţia datelor. Multe dintre măsurile de cooperare voluntară pentru aplicarea acordului ar atrage o procesare a datelor personale de către furnizorii de servicii de internet care încalcă dreptul comunitar, relevă AEPD. În plus, ACTA nu conţine suficiente limitări şi garanţii, cum ar fi protecţie judiciară eficientă, dreptul la proces corect, principiul prezumţiei de nevinovăţie şi dreptul la intimitate şi protecţia datelor”.
  • Idem: „Raportorul Parlamentului European în dosarul privind ACTA, eurodeputatul britanic David Martin, a anunţat recent că va recomanda Legislativului UE să voteze împotriva ACTA deoarece documentul nu oferă suficiente garanţii pentru cetăţeni”.
  • Carrefour vrea să plece din România.
  • Cristian Ionescu (Jurnalul Național), despre pregătirea armatei cu care se mândrește Ministerul Apărării: „Chiar nu se putea lucra mai profesionist de-atat? Exerciţiile pentru „apărarea Patriei” au ajuns simple repetiţii pentru Ziua Marinei, sau urmăriri pe câmp cu TAB-uri pe jumătate funcţionale? Aşa se simte românul apărat?”
  • Jurnalul Național, cameră web, 19. 00:

  • Protocol semnat între USL și PNȚCD – aripa Victor Ciorbea, „care va susţine candidatura lui Călin Potor pentru primăria Alba Iulia şi a lui Teodor Atanasiu pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Alba. Semnarea protocolului a avut loc la Bucureşti, la sediul PNL, în prezenţa lui Călin Popescu Tăriceanu şi a lui Victor Ciorbea, fiind organizată de asemenea o conferinţă de presă”.