Zi: 20 mai 2012

Predică la praznicul Sfinților Împărați Constantin și Elena [21 mai 2012]

Leave a comment

Iubiții mei,

praznicul de azi rimează cu campania electorală a momentului.

Pentru că Sfinții Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa Elena sunt exemple de asumare a Ortodoxiei din perspectiva unei funcții publice dominante.

Și alegerea/ opțiunea lor religioasă a fost capitală pentru istoria Bisericii…dar și pentru mântuirea lor. Pentru că au ales să Îl slujească pe Dumnezeu, Cel care i s-a revelat Sfântului Constantin…în loc să meargă după religia idolatră a timpului…

O alegere teologică…care a scos Biserica din catacombe…

Care a inițiat marea dezvoltare istorică a Bisericii creștine…motiv pentru care fiul și mama lui…sunt „întocmai cu Apostolii” pentru că au dat libertate de închinare și de manifestare Bisericii.

Și praznicul rimează cu…campania electorală…pentru că cei care se vor aleși în funcții de conducere…trebuie să fie oameni care să își asume, în mod explicit, convingerile lor religioase, culturale și etnice…pe lângă cele politice.

Așa e de dorit…

Sau asta ar trebui să le cerem: să fie oameni credincioși…și loiali unor crezuri…și nu ființe duplicitare…și mimetice.

Pentru că mimetismul politic, fără coloană vertebrală, naște multe cataclisme.

Iar România are nevoie de stabilitate, de încredere în forțele ei și de reîntoarcerea continuă la valori și la muncă.

Pentru că munca ne face valoroși în orice domeniu…iar valoarea nu e perisabilă.

În schimb, cameleonismul, lipsa de profesionalizare, amoralitatea și impostura degradează orice idee de relație și de responsabilitate pentru faptele tale.

Da, peștele de la cap se împute…și tot prin reperele ei o societate se însănătoșește.

Însă trebuie să urmărim lucruri corecte, drepte, folositoare tuturor…pe lângă interesele personale.

Dacă subsumăm totul egoismului nostru…dăm înapoi ca racul…în mod continuu…

Și vedem, mai mult decât dureros, că închiderea în meschinăria proprie…închiderea în casă…fuga de răspundere…nu ne poate salva individual…dacă o nație…sau o lume se scufundă…

Până la urmă trebuie să luăm atitudine…

În cele din urmă…cursul vieții…ne face să ne privim și mai profund…

Trebuie să alegem…

Și alegerea noastră…schimbă și ne schimbă…atunci când ne decidem să privim viața cu sens…cu sens veșnic…

…Sfântul împărat Constantin s-a născut într-o lume păgână…și Dumnezeu l-a chemat în mod minunat, în vedenie, atât în somn…cât și în stare de trezvie…la a fi primul împărat creștin al lumii.

I-a dat să biruie prin Crucea lui Hristos…și să aibă evlavie mare față de dreapta credință mântuitoare a Bisericii.

Iar astăzi, dacă ne închinăm Sfintei Cruci…e pentru că el a trimis-o pe mama sa, pe Sfânta Elena la Ierusalim…de a găsit Crucea Domnului.

Și ne odihnim duminica și facem slujire dumnezeiască în mod public…pentru că el a fost primul care a îngăduit acest lucru în Imperiul Roman.

Și-a asumat, cu alte cuvinte, depăgânizarea lumii.

Și-a asumat credința creștină în mod explicit…nu cu subterfugii…și mizând pe ea…a luminat întreaga lume.

De aceea ei doi, fiul…și mama…sunt exemple de urmat pentru aleșii politici, pentru oamenii din administrație, din forțele armate, din învățământ etc. pentru că și-au asumat Ortodoxia ca pe un mod de viață…cu ample și profunde implicații sociale.

Pentru că viața liturgico-mistică a Bisericii naște caractere, naște eroi, naște oameni responsabili pentru societate…adică oameni reprezentativi la nivel social.

Biserica personalizează pe om…pentru că îl face să își înțeleagă și să își consolideze potențele personale.

Lipsa de credință, amoralitatea și lipsa de cultură…sunt un triou lamentabil atât în administrație, cât și în Parlament sau în supermarket…pentru că el creează tupilanți, oameni fără prestanță și fără conștiință.

Ce să faci cu zâmbetul larg-pervers…dacă nu ai principii?

Cu cine implementezi strategii…dacă habar nu au de cele mai elementare detalii ale educației?

Ce angajator…sau om responsabil ești tu…dacă nu mizezi pe om…și nu cunoști o profesie în mod autentic?

…Sfântul Constantin, dimpotrivă, ne arată ce înseamnă efort de asimilare…atunci când există convertire autentică.

Pentru că el a învățat să fie creștin…să se comporte ca un creștin…și să poarte grijă de credința și morala vieții oamenilor ca un creștin…prezidând, în mod onorific, Primul Sinod Ecumenic al Bisericii Ortodoxe.

Nu a despărțit credința de morală, nici spațiul privat de cel public!

Nu s-a închis în credință…ci s-a deschis, prin credință, spre societatea care avea nevoie de un conducător…și de un exemplu de om.

De aceea a recreat, din interior, imperialitatea romană…punând bazele unei perspective creștine asupra imperialității.

Adică un mod foarte prompt, direct…de asumare a vieții sociale…pentru a o trăi responsabil, creștinește.

Cu alte cuvinte…o încurajare enormă pentru noi…pentru că ne dovedește că se poate…atunci când te lași condus de Dumnezeu.

Căci El, ieri și azi…și mâine…ne va lumina ce să facem…ca ortodocși…dacă noi ne punem problema vieții creștine cu acuitate maximă.

Dacă viața creștină e pentru noi…o pregătire pentru olimpiadă…sau pentru examenul cel mai important din viața noastră…Dumnezeu, în mod paradoxal, tocmai atunci ne luminează ce să facem…în situațiile care păreau, până mai ieri, fără scăpare…înnorate din punct de vedere decizional.

Un fiu…al unei mame creștine…sau o mamă creștină…cu un fiu atât de important pentru Biserică și pentru întreaga lume.

Căci chiar dacă ești necredincios…și auzi ce implicații politice și sociale a avut domnia lui Constantin cel Mare…înțelegi că viața Europei, datorită lui, are altă coloratură…decât fără el.

Însă pentru noi, creștinii ortodocși, Sfinții împărați de azi…sunt bucurie și întărire dumnezeiască.

Pentru că ei au arătat credința în Dumnezeul treimic drept credința mântuitoare a întregii lumi, cea care este demnitatea și lumina întregului mapamond.

Iar pentru ea au renunțat la idolii lor, la modul lor păgân de a gândi…au devenit alții…adică una cu credința în Hristos.

Dumnezeu să ne întărească și pe noi să devenim una…cu credința noastră! Adică să nu avem o credință de fațadă…ci una cu caracterul nostru, cu faptele noastre, cu atitudinea noastră responsabilă față de toți.

Pentru că o astfel de credință e credința care închide gura oricui…și naște uimire în ceilalți. Amin!

Alegerile sunt un comunicat către țară

Leave a comment
  • Astă-seară și mâine dimineață, eclipsă inelară de soare, vizibilă din America și Asia.
  • Puțini sunt atenți la drama copiilor ai căror părinți au plecat în străinătate la muncă: „ ”Le trimit ai lor din afară televizoare de tot felul, laptopuri…au o grămadă de bomboane, dar după ce le termină de mâncat poate că se întreabă în sinea lor: oare ce face mama mea?”, ne spune Ana Bătârcean. Că povestea lui Florin nu este un caz izolat ne-o spun zecile de sinucideri în rândul copiilor cu părinţi plecaţi în străinătate, întâmplate din ultimii ani. Un fenomen dramatic, prea puţin cunoscut, pe care autorităţile nu l-au semnalat şi nici nu l-au băgat în seamă. Unii psihologi au vorbit, chiar, despre o epidemie de sinucideri în rândul acestor copii”.
  • Alegeri prezidențiale în Serbia: „Aflat la putere de opt ani, Tadic şi-a consolidat şansele de a obţine un al treilea şi ultim mandat prezidenţial de cinci ani după ce a primit sprijinul socialiştilor, a treia forţă politică potrivit rezultatului legislativelor de la 6 mai. El susţine accelerarea apropierii de Uniunea Europeană şi dă asigurări că poate încheia procesul de negociere în vederea aderării în timpul noului său mandat”.
  • De la anul vor exista camere video în toate clasele din școli.
  • „România va rezista crizei declanşate de eventuala ieşire a Greciei din zona euro, deşi băncile elene au o prezenţă semnificativă în ţară, însă trebuie construit un „inel de apărare” în jurul României, Bulgariei şi Serbiei pentru a le ajuta să facă faţă, spun oficialii BERD, potrivit RFI. […] Băncile greceşti controlează circa 13% din activele sistemului bancar românesc, cea mai mare dintre instituţiile de credit elene prezente în România fiind EFG Eurobank Ergasias, prin Bancpost, Alpha Bank şi Piraeus Bank”.
  • Traian Băsescu „a preluat din vechile guverne reprezentantii PDL sau ai aliatilor lor, ii aduce la Cotroceni si ii recicleaza pentru un viitor joc politic. Exemplele sunt numeroase – Monica Macovei, Cristian Preda, Cristian Diaconescu, Bogdan Dragoi, Tomac si altii. Se formeaza un fel de mini-guvern din umbra. Cei care merg sa-l consilieze pe presedinte sunt insa numai din tabara PDL. Cum ar putea el,  in aceste conditii,  sa fie considerat un presedinte impartial si un partener corect al guvernului USL?”
  • „Fostul ministru german al apărării a ieşit din politică şi a pierdut titlul de doctor în urma unui plagiat similar cu al procurorului nostru general: în teza de doctorat i-au fost găsite cîteva zeci de paragrafe copiate. Cu doamna Laura Codruţa Kovesi ar trebui să se întîmple acelaşi lucru ca şi cu Karl-Theodor zu Guttenberg. Aşa cum spune Cristian Teodorescu, doamna Kovesi ar putea avea scuza morală a ignoranţei, dar ceea ce a făcut ea tot plagiat se numeşte, aşa că o scuză legală nu poate avea. Conform legilor în vigoare aici şi acum, necunoaşterea legii nu absolvă pe nimeni de încălcarea legii, cu atît mai puţin pe un procuror general…Dacă doamna Kovesi nu demisionează, atunci lupta contra plagiatorilor va fi moartă încă din faşă”.
  • Mihail Neamțu: „Geniul, ca şi sfinţenia, emană mereu un parfum aparte”. Parcă ne-ar citi…pentru că se vede cum circulă ideile prin capilarele onlineului!
  • „Se pare că cel mai tare le e silă de fosta guvernare tocmai foştilor guvernanţi. Mărturisesc că, în douăzeci şi ceva de ani de politică, n-am mai întâlnit aşa ceva. Pedeliştii fug de propriul nume ca dracul de tămâie. În fiecare judeţ formaţiunea sub care candidează se cheamă altfel. Se combină altfel şi se colorează altfel. Pedeliştii fac alianţă ba cu progresiştii (!?!), ba cu ţărăniştii, ba cu ecologiştii. Se colorează în verde închis, în verde deschis, în alb, în te miri ce. Se numesc ba alianţa pentru cutare judeţ, ba uniunea nu ştiu care. Orice, numai ca lumea să nu-şi amintească cine sunt de fapt”.
  • Gina…pentru Carrefour! Sau: votați la chilotul gol.
  •  http://3.bp.blogspot.com/-Lg8AnlLamUU/T7ioGf9EruI/AAAAAAAABFs/fbdb9TUbguE/s1600/Gina+Pistol.jpg
  • „Gabriela Firea a născut astăzi, prin cezariană, un băieţel de 3,630 kg şi 52 cm, la maternitatea Regina Maria din Capitală. Bebelușul se numeşte Petru David şi a primit nota 10 la naştere”.
  • Românii consumă lapte din ce în ce mai puțin.
  • „Evanghelia ne arată că orbirea sufletească sau necredinţa este o boală mai mare decât orbirea trupească”.
  • „Mark Zuckerberg, cofondatorul şi directorul general al Facebook, s-a căsătorit cu iubita lui, Priscilla Chan, sâmbătă, într-o ceremonie care a avut loc la domiciliul său din Palo Alto, California”.Zuckerberg
  • „Obezitatea şi supraponderabilitatea afectează, în România, 44% dintre femei şi 58% dintre bărbaţi, informează un comunicat de presă al reţelei de sănătate Regina Maria”.
  • Revista Constelații diamantine pentru download.
  • „“Eu am fost un fel de tsunami planetar. Sunt mai bine vandut decat Elvis Presley, potrivit unei documentari facute de americani. Am vandut peste 750 de milioane de discuri in intreaga lume. Am fost un tsunami al naiului romanesc”, a declarat maestrul Gheorghe Zamfir, sambata seara, la Antena 3, in emisiunea “Vorbe grele” realizata de Victor Ciutacu”.
  • „Marian Papahagi (1948 – 1999) a fost unul dintre cei mai apreciaţi profesori ai Facultăţii de Litere din Cluj. A contribuit la viaţa culturală a Clujului în primul rând ca fondator, alături de Ion Pop şi Ion Vartic, al revistei studenţeşti Echinox, un adevărat laborator de talente al Ardealului şi al României. Majoritatea intelectualilor clujeni ajunşi astăzi la maturitate s-au format la Echinox”.
  • „Știți că noi avem ouă ștampilate, sortate în funcție de mărimi și stress la găinățat? Grecii nu au așa ceva și nici nu au auzit de găini stresate și alte mizerii. În schimb au ouă cu gălbenuș care e cu adevărat galben și sunt gustoase. Nu au castraveți drepți și morcovi vânjoși. Roșiile de la țărani nu sunt identice, dar au savoarea pe care voi sigur ați uitat-o, cumpărând porcării de la producătorii rromi din piețe”.
  • Cristian Preda nu face parte din guvernul „din umbră”.
  • Adrian Năstase: „Timp de sase ani, am luptat pentru dreptatea mea doar in cadrul sălii de judecata, in timp ce DNA era angajata intr-o campanie de demonizare si condamnare publica a mea, chiar inainte ca dosarul sa ajungă în instanţă și audierile să înceapă. Ce a făcut CSM atunci? Altceva decât sa ignore complet plângerile pe care i le adresam privitor la aceasta conduita a DNA?!”.
  • „Nu vă mai obosiţi! Nu cred în campaniile electorale şi niciun afiş, banner sau postare stupidă nu mă convinge acum cu cine şi pentru ce să votez”.
  • Iulian Băicuș va începe să scrie și în engleză la nivel online.
  • Prietenul ambasadorului. Care?…Citește la Stela Popa!
  • „Malluri și hipermaketuri înălțate între blocuri cenușii, ruine ale unor mastodonți industriali de beton așteptând să se transforme în complexe rezidențiale, stații vechi de metrou cu trenuri noi, o Casă a Poporului construită de un regim, ocupată de altul. București. Un oraș în care trecutul comunist se împletește la tot pasul cu un prezent urban haotic și pripit. În acest peisaj contemporan plin de paradoxuri tindem să uităm că a existat viață și înainte de Epoca de Aur”.
  • Un documentar despre moartea lui Edgar Allan Poe. Are subtitrare în română…
  • „În ultimii 13 ani nu mai puţin de 25 de companii din toată lumea, la care se adaugă şi statul român, prin firmele deţinute de Ministerul Economiei, au căutat aur pe teritoriul României. Localităţi precum Certej (judeţul Hunedoara), Bucium (Alba), Tăuţii Magherăuş (Maramureş), Baia de Criş (Hunedoara), Roşia Montană (Alba) şi Rovina (Hunedoara) sunt doar câteva dintre zonele unde sunt situate cele 150 de perimetre unde diverse firme au săpat după aur în ultimul deceniu, după cum rezultă din datele furnizate Gândul de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM). Cele mai importante cantităţi de aur au fost găsite, de-a lungul anilor, în aşa-numitul patrulater aurifer al României. Este vorba de o zonă din Munţii Apuseni, care cuprinde minele din zona Roşia Montană, Bucium, Baia de Arieş, Almaş, Brad şi Săcărâmb. De aproximativ şase ani, în România nu a mai fost extras niciun gram de aur, toate minele de aur fiind închise înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, a declarat pentru Gândul Alexandru Pătruţi, preşedintele ANRM”.
  • Toni Grecu: „Râd când e cazul. Nu râd fără rost, fiindcă aş da de bănuit. Cei care râd fără motiv stau într-un loc care în popor se numeşte spital de glumeţi. Să ştiţi că oamenii care fac comedie nu râd ca demenţii. Comicii sunt trişti sau sobri, mai bine spus. Rostul lor în viaţă este să-i facă pe alţii să râdă, nu pe ei înşişi”.
  • Frate, toate ca toate…dar nu pot să urmăresc tenisul Mariei Şarapova. La fiecare minge pe care o servește…sau o lovește (pentru cine nu știe)…ea icnește sexual. Oare chiar nu are pe nimeni să-i spună asta? Să-i spună că nu te poți expune cu gemete sexuale…pe câmpul de tenis?
  • Sau…la haltere feminin (gest văzut de curând…pe la miezul nopții)…o altă campioană din Rusia…a scos limba la public…când a ridicat greutatea care…i-a adus aurul…În fața tuturor camerelor de luat vederi…să scoți limba la public în mod băiețos?
  • Din ce în ce mai mult…și vizibil…suntem invadați la nivel public de gesturile învățate în filmele porno. Gesturi din mâini, din picioare…lăsări în jos…lascivități de tot felul…Se fură moda porno peste tot…după cum se preluau manelele, acum câțiva ani…din aer.
  • Tânărul român…are în clasă colegi țigani. Țiganii sunt doi băieți…și trei fete…Restul sunt români. Și fetele vor să se îmbrace ca țigăncile…în loc să fie invers…iar băieții să fie golani și cu aur pe ei…și cu bani…ca țiganii. Câștigă teren…etosul care își păstrează nuanțele cu egoism. Adică etosul țigănesc. Românul, nefiind la fel de egoist cu stilul său de viață…tinde să copieze ceea ce nu-i aparține.
  • Colonelul mi-a vorbit despre golul de aer din stomac…când avionul s-a prăbușit 2.000 de metri…și cum a simțit că îi explodează organele interne…când avionul s-a stabilizat în mod brusc.
  • „nu avem un muzeu Henri Coandă, cum nu avem nici un muzeu Constantin Brâncuşi. Cei doi au fost prieteni în timpul vieţii, iar statul român i-a tratat egal – cu aceeaşi desconsiderare”.
  • „Henri Coandă este autorul a circa 250 de invenţii deosebite, pe care le-a certificat prin 707 de brevete internaţionale! Familia Coandă a donat României toată această comoară – brevetele de invenţie ale lui Henri Coandă, cu drept de exploatare a beneficiilor ce decurg din aplicarea invenţiilor respective. Au fost donate şi machete, tablouri, medalii, diplome, fotografii, scrisori, schiţe, planuri, lucrări, cărţi şi alte obiecte care aparţinuseră inventatorului. În plus, Casa Coandă, un imobil impozant situat în centrul Capitalei, a fost donat de familia Coandă tot statului român, pentru a fi transformată în muzeu”. Și casa a ajuns…la niște șnapani…
  • „Un virus care blochează complet accesul la PC face tot mai multe victime în rândul internauților. Prin intermediul acestui program, utilizatorilor de internet li se cere să plătească 50 euro pentru a avea acces din nou la calculator”.
  • „“Utopicul” este unul din[tre] numele de cod pe care Securitatea i l-a dat fostului lider ţărănist Corneliu Coposu, în dosarul de urmărire informativă de 38 de volume, întocmit în perioada 1960-1989, din însemnările a circa 500 de ofiţeri de Securitate”.
  • „Proiectul secret al lui Steve Jobs a fost dezvăluit de Mickey Drexler, CEO al companiei J. Crew și membru în board-ul Apple. Acesta a spus că Steve Jobs, dupa ce a inventat iPod, iPhone și iPad, intenționa să construiască o mașină pe care să o denumească iCar”.

  • „La 20 mai 1990, Iliescu si ai lui au reusit sa orbeasca un popor intreg pentru foarte mult timp, parerea unora, inclusiv a noastra, pana astazi”.
  • http://theophylepoliteia.files.wordpress.com/2012/05/2498-1.jpg
  • Veteranii monarhi ai Europei.
  • Ce stat reprezintă…în fotografia din 18 mai 2012:

Urme ale tradiției literare vechi în Țiganiada [7]

Leave a comment

Prima, a doua, a 3-a, a 4-a, a 5-a și a 6-a parte.

  • șireag/ șireaguri (p. 205, 219, 221, 228, 230) – cete, oști
  • să tăbăreze (p. 205) – să facă tabără
  • obraz (p. 206) – față
  • nepreceput (p. 207) – neînțeles (termen regăsibil la Antim Ivireanul: „Împărățiia lui Hristos” este „nevăzută și neprecepută”, Opere, p. 183)
  • smulte (p. 209) – smulse (formă ce poate fi depistată și la Eminescu: Să uit, cum dup-o clipă din brațele-mi te-ai smult…(Departe sunt de tine); Pe masa ta așez o foaie smultă (Albumul))
  • deștinde (p. 213) – se coboară; autorul însuși explică, la subsol, acest termen: „destinde este cuvânt vechi strămoșesc (s. n.), puțin acum obicinuit, și va să zică pogoară, sau să pogoară. C. Filologos”. Ceea ce denotă atenția sa față de cărțile vechi și față de cuvintele din vocabularul medieval.

De aceea Vasile Voiculescu spune, într-un vers: pe decindea Dunării, la vale. Nu mi se mai pare că decindea ar însemna, cum explică DER-ul cuvântul folosit de Voiculescu, celălalt mal[1], ci mai degrabă o formă de relief care coboară: o pantă.

  • romănească (p. 214) – formă veche, folosită adesea, pentru românească
  • tâmplarea (p. 214) – întâmplarea
  • strâmbătate (p. 216) – nedreptate
  • veștmânte (p. 216) – veșminte
  • mutând (vb. a muta) (p. 219) – schimbând, modificând, prefăcând (Somn dulce mutând în moarte rece)
  • bucine/ bucini și dobe (p. 220) – buciume [lat. buccinus] și tobe (formele utilizate de Budai-Deleanu erau folosite adesea și în Psaltirea lui Dosoftei)
  • lămpade (p. 221) – făclii (de la etimonul grecesc)
  • întunerec (p. 222) – întuneric (adesea și la Eminescu este întâlnită forma veche)
  • Troiță (p. 225) – [Sfânta] Treime (Cântând Troiții pre[a] [î]nalte slavă)
  • rumpe (p. 229) – rupe (și la Eminescu: S-adun flori în șezătoare / De painjen tort [fir] să rumpă (Crăiasa din povești))

Secvențe/ peisaje preromantice: apusul de soare, / Când copacii umbre lungi aruncă / Pregătind [a]murgitului răcoare (p. 218).

Comparații în stilul cazaniilor și al cronicilor (Varlaam și Miron Costin):

Ca pârjolul [incendiul] ce-ntâi prin frunzare

Merge nădușit pe zios [jos], cu mică

Flacără, iar după ce din rare

Tufe răzbi-în brădet, să rădică

Bobotind în văpaie,-apoi prinde

Vânt și-în urmă tot codrul încinde

 *

Așa muntenească-oaste-îndrăznită /…/

Făr’ veste din întunerec [i]ese…

/…/

Ca și când din munți unda pogoară,

Rumpe iazul, răstoarnă poprele [popréle],

Prevărsând lunca de bălțele.

/…/

Cum râul de munte primăvara,

Când în pripă neaua să topește,

Dintru nălțime urnind povara

Apelor, să varsă și bujdește [bușnește],

Toate-înneacă, surpă și prăvale

Și nu-i ce să-l oprească din cale,

*

Așa Vlad neînvinsul să răpede

Și cu șireaguri nespăimântate

Frânge, taie ce nainte vede…

 *

Ironia la adresa tradiției, care poate fi numită iluministă, s-ar putea deduce din artileria pe care o folosește oastea îngerească (venită, ca în vechile cronici, în ajutorul creștinilor) împotriva demonilor:

 Iar’ Mihail Arhánghel, întia

Cereștilor oștitori povață,

Zărind de parte cum vine-ordia

Dracilor învoaltă-în neagră ceață,

Tot cugetul Sătanei-înțăleasă

Și hotărî nainte să-i iasă.

 *

Deci strigă-îndată: „la arme-afară!”

Și luându-și o ceată cu sine

Îngerească, cu sabii de pară,

Câteva tunuri cu fulgeri pline,

Tot feliu de-artelerie cerească

Ca pre vrăjmașul să biruiască.

*

Era de viață dătătoare

Cruci acolò și-evanghelii sfinte,

Moaște, metanii cu sărindare,

Posturi cu rugăciune fierbinte,

Miruri, paraclise, liturghii,

Canoane, aghiazme și tămâi.

 *

Cu cestea purceasă făr>ă<zăbavă

Oastea îngerească la bătălie,

Cântând Troiții pre nalte slavă,

Și stând în față negrii ordie,

Armele nebiruite prinsă

Și de-îmbe părți războiul s-aprinse.

*

Sabii de pară nemuritoare

Lucind aducea nevindecate

Rane dimoneștilor ciopoare;

Cu fulgeru ceresc încărcate

Tunuri vocnea nestânsă văpaie

Ș-acu fierbea groaznică bătaie. /…/

 *

Atuncia și din artelerie

Începură-a-împroșca sărindare,

Sfeștanii, paraclise, tămâie,

Moaște sfinte ș-altele de care

Fug diavolii; iar apa sfințită

Ca povoiu mergea pe dânșii stropită.

 *

Și iacă-oastea neagră-într-o clipită

Cu vaiet și multă zberătură

De tot în răsipă fu pornită;

Dracii care-încătro străbătură;

Undeva cercând cum să să-ascundă

Cu vreo mijlocire mai curundă.

*

Unii-intrară-în pământ, alții-în stânce,

Mulți în bălți încă să pitulară,

Prin râpe, lacuri, peșteri adânce;

Iar’ o zătignită cetioară [ceată]

Vrând a scăpa de-atâte nevoi

Să băgă-într-o cireadă de boi.

 *

Mă întreb însă dacă nu cumva exagerăm intenția ironică/ parodică a autorului, privind prin prisma unei alte mentalități, (post)modernist-contemporane secularizate, mai ales că notele de subsol precizează:

„Fiindcă oamenii lucrurile duhovnicești nu-și pot închipui numai [decât] trupește, iar’ lucrurile nevăzute, [le reproduc] omenește și cu oarecare închipuire vederată [prin imaginație și recurs la realitatea imediată], pentru aceasta și poetul vrând să scrie bătaia îngerilor cu duhurile necurate, face asemănare după oștile omenești; și precum au oamenii tunuri și artilerie, așa pune și la îngeri, precum au făcut și alții [în literatură sau poate chiar în explicațiile/ comentariile teologice]. Musofilos”; „Aceste toate le-au spus poetul, după preceperea noastră, și trebue a să înțălege alegoricește, adecă că Sătana au vrut să pătrunză și să biruiască cetele îngerești, dar n-au putut. Musofilos” (p. 226-227).

Există însă și o altă notă de subsol care, într-o altă ordine de idei, ne-a atras atenția. Comentând atacul nocturn al lui Vlad Țepeș asupra turcilor, autorul afirmă: „Această năvală este asemene [celei] ce au făcut Ulis cu Diomèd în tabăta trațienilor la Troada [Troia]. De n’aș fi cetit însuș’ [eu însumi] adevărate cronice, unde scriu de această năvală, aș gândi că poetul au împrumutat-o. Erudițian” (p. 219).

Adică, dacă nu ar exista mărturii istorice ale evenimentului relatat, ar putea părea un simplu…împrumut literar.

Tocmai cu această periculoasă confuzie (consider eu) între realitate și împrumut/ topos literar mă lupt și eu, de multă vreme…Și care nu este ușor de rezolvat. Ce te faci atunci când nu ai „adevărate cronice”, cum zice Budai-Deleanu, ci numai indicii, când e vorba de epoci foarte vechi sau pur și simplu nu deții sau nu mai există mărturiile istorice necesare?

Nu mai intru în detalii, dar am băgat de seamă că uneori s-a tins, mai ales în literatura veche, a se face tot felul de apropieri și similitudini care nu țin cont de realitatea epocii și de a se subsuma unui așa-zis topos fapte care nu sunt, în ele însele, înseriate…

În general însă, problema împrumuturilor, a interferențelor, a surselor…este una foarte spinoasă și provocatoare de controverse. De aceea, astfel de situații literare (din literatura mai veche sau mai nouă) trebuie cercetate și discriminate cu foarte multă atenție și zăbavă…căci nu totul este ceea ce pare.

[1] Vezi A. Ciorănescu, Dicționarul etimologic al limbii române (DER), Ed. Saeculum I. O., București, 2007, p. 282.