Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

Fiertura Părintelui Dorin

fiertura parintelui Dorin

Cel mai adesea…e masa noastră de post.

Și când e post o punem peste paste bio.

*

Astăzi, pentru că a fost harți, am făcut-o în felul următor.

Tigaie mare, două porții.

Apă minerală natural carbogazoasă…a început să fiarbă și am pus 10 roșii cherry (tăiate mărunt)…Apoi bulion dulce…

După care o legătură de pătrunjel (tăiat mărunt), cinci căpățâni de usturoi nou…

Tot ce punem în tigaie mărunțim…Așa că nu mai repet acest lucru.

Un ardei alb, gogoșar…trei feliuțe de ghimbir, 5 de măr Iared, 5 bucățele de carne de oaie proaspătă, cumpărată de la un musulman…

Câteva picături de ulei de măsline, busuioc mărunțit, măghiran mărunțit, piper negru pisat și amestecat cu lămâie, un ardei iute uscat.

Fotografia e…o mostră din mâncare.

*

Noi proporționăm compoziția după ochi…și le combinăm după gust.

Așa că, de fiecare dată, fiertura e alta…în funcție de materiile pe care le avem în frigider…și de ceea ce vrem să accentuăm într-o zi anume.

*

Spre exemplu, în Postul Paștiului din 2012…am pus kiwi și struguri în ea, alături de dulceață de afine și de cireșe. Câteodată punem vin în ea…alteori măsline sau praz, morcovi, țelină sau portocale.

*

Însă pentru a trece la o astfel de fiertură, în care combini legume, fructe și condimente…trebuie să te axezi pe cumpărarea de materii culinare…și nu de preparate sau semipreparate.

Îți trebuie lucruri proaspete, păstrate bine…și pe care le fierbi în funcție de cât vrei.

Pentru că uneori le mâncăm semi-fierte…iar alteori fierte.

*

Punerea la masă e…o altă artă.

Odată ce am toate ingredientele la îndemână în farfurie…încep să le mănânc nu la întâmplare, ci după un anumit tipic și în ritmul gândurilor și al rugăciunii.

Așa că am mâncat carnea de miel…apoi roșiile…după care ardeiul…apoi mărul…apoi ghimbirul…rămânând în cele din urmă sosul…cu de toate…pentru ca să nu am senzația că mănânc mai mult sau mai puțin vreun ingredient.

Și la final rămâi cu senzația că ai mâncat de toate…pentru că sosul cade…peste ritmul ales al celorlalte.

*

Titlul îi aparține doamnei preotese…

Did you like this? Share it:

Previous

Să te prindă dorul de cunoaștere!

Next

Predică la Duminica întâi după Rusalii (a Tuturor Sfinților) [2012]

4 Comments

  1. Camelia

    Atunci, nu mai ramane decat: Sa va fie de bine!

  2. Camelia

    Aaa…, desertul ! Am dat o fuga in gradina sa vad cum mai stau lucrurile pe-acolo, dar nu sunt decat cateva coapte, razlet, pe ici pe colo, insa au o perioada in care se coc aproape toate odata; cred ca saptamana urmatoare …(Nu v-am spus, am inchiriat gradina la 4 gainuse si o mandrete de cocosel. E adevarat ca mi-au mancat toate fructele de padure (putine, ce-i drept), vad ca si de la zmeura nu se dau in laturi, dar nu prea ajung ei la toata… In schimb, coacaze nu servesc. Deocamdata. Dar m-a innebunit cu cantatul dis de dimineata. Singurii care-i raspund sunt maidanezii de vizavi.) 

    • Ce ți-e și cu viața asta?!…

      În loc să cânte cocoșul Paganini…se înfrățește cu maidanezii.

      Multă bucurie, doamnă Camelia, și întotdeauna să ne întâlnim cu frumusețe în inimă!

Lasă un răspuns

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén