Dacă-ți cumperi cal, ia-ți și căruță!

  • Scorul politic al USL este spectaculos în raport cu celelalte formaţiuni politice, dar nu şi în raport cu pragul de 50%. Ceea ce înseamnă că, în perioada următoare, USL trebuie să transforme, decisiv, guvernarea într-un important argument în favoarea sa, prin viziune, moralitate şi competenţă”.
  • În urma scrutinului din 10 iunie a.c. conducerile partidelor din USL ies întărite, cu o legitimitate crescută, dar și cu o responsabilitate mai mare față de acțiunea guvernamentală și pregătirea alegerilor parlamentare. De cealaltă parte, conducerile PDL și UNPR trebuie să explice în fața militanților eșecul din alegeri, fiind de anticipat, cel puțin în cazul democrat-liberalilor, intrarea într-o etapă de confruntări interne. Parerea mea…”.
  • Mă bucur nu doar politic pentru victoria Olguţei asupra grobianului de Solomon. L-a bătut de l-a jucat olteneşte”.
  • PD a devenit o masă amorfă, fascistoidă, dispusă la orice pentru a parveni politic şi financiar. A vrut să acapareze politic toată dreapta, să înglobeze prin absorbţie PNL şi, pentru că n-a reuşit, şi-a tras şi-un L în coadă pe chestia asta”.
  • Am visat-o pe Andreea Pora. Nu a fost un vis erotic. A fost vis politic. Am visat-o cum plangea. Plangea cu lacrimi portocalii. Plangea pentru partidul ei de suflet. Cel prezidential. Si pe buna dreptate”.
  • „„Rămân absolut şocat de pierderea Consiliului Judeţean (Suceava – n.r.) de către Gheorghe Flutur. Este cel mai dezastruos rezultat pe care l-am avut, cel mai mare şoc pe care mi l-au produs alegerile acestea. Cred că este nedrept ca Gheorghe Flutur să piardă alegerile judeţene după ce timp de patru ani a gestionat judeţul impecabil, peste 60% dintre primarii judeţului sunt PDL, inclusiv Primăria Suceava. Este totalmente o enigmă cum a putut Gheorghe Flutur să piardă Consiliul Judeţean”, a declarat Ioan Oltean, citat de corespondentul Mediafax”.
  • Clujenii ne-au demonstrat ca onestitatea in politica poate invinge”.
  • Marius Cruceru, marele „tăcut” în timpul protestelor pentru România…acum, pentru că a picat PDL și a venit Bolojan la șefie…a scos „primele lui triluri politice” de la 2008 încoace: „PDL-ul, da, pe fondul crizei şi în urma unei guvernări extrem de dificile pierde alegerile şi s-ar putea să urmeze drumul PNŢ-CD-ului, dar…n-a fost numai criza şi numai alegerile necesare şi imposibile. A fost lupta de orgolii, suspicionata în interiorul partidului, eliminarea unor oameni capabili în favoarea unor slugi aparent loiale, un preşedinte de partid panicat, un preşedinte de ţară asociat cu imaginea PDL-ului, care şi-a pierdut cu totul busola în ultimii doi ani…”. Însă Cruceru nu a spus că „și-a pierdut busola” în ultimii 2 ani…ci: după cei doi ani…Dar așa sunt baptiștii: tac și le fac! Profită…bine!
  • Zâmbetul şi relaxarea şmecherească a preşedintelui, ieşit cu căruciorul electoral în supermagazin, n-au însemnat decât bomboana de pe coliva PDL. N-a salvat nimic intervenţia prezidenţială. Poate, în divizia B unde a căzut partidul său şi unde va juca ţurca în următorii mulţi ani, un biet procent în competiţia cu partidul lui Dan Diaconescu. Nu-i exclus ca la toamnă, PDL, bătut şi de tatăl nefericitei Elodia, să se zbată în zona turmei rezumate a lui Gigi Becali şi să mănânce cafteală în divizia maidan”.
  • Spirulina conține „vitamina D, calciu, vitamina K, vitamina E, crom, iod, magneziu, fosfor, potasiu, seleniu, zinc”.

Îngrozirea pentru…teologie

Am vrut să văd cum se regăsește online textul Acatistului Sfinților Apostoli Petru și Pavel

Și cum am dat eu căutarea…că l-am găsit la o Mănăstire ortodoxă românească…

Nu-i mai dau numele…că m-am săturat „de îndreptat” textul.

Însă când am început să îl citesc…mi-am dat seama că ce nu a înțeles „translatorul” textului (de pe foaie…online)…a schimbat

Și a schimbat la greu

Pe de o parte: prostie…pe de alta: infatuare.

Că dacă nu înțelegi…nu e musai: să schimbi.

Însă el a schimbat…fără să înțeleagă ce face.

Fără să înțeleagă faptul că distruge teologia adâncă, mistică, a acestui text liturgic.

Că un om smerit, care nu înțelege totul într-un text…dar vrea să-l pună online își zice: „Băi, frate, eu nu înțeleg tot. Însă cine l-o fi făcut pare-se că înțelegea mai mult decât mine. Hai să îl transcriu așa cum este…că o avea vreun sens…dacă pentru mine unele sintagme nu au”.

Și asta e, de fapt, realitatea crudă: cântăm la strană, în altar, la slujbe, mulți dintre noi, lucruri pe care nu le înțelegem. Dar nici nu vrem să le înțelegem…cum trebuie…ci le interpretăm după ureche

*

Așa că am pus mâna și am corectat textul în mod integral.

Și voi fi foarte precaut de aici încolo ca să mai preiau texte liturgice de la nivel online…până nu le verific.

Pentru că, se pare, leneșii noștri neinstruiți…le mai și încondeiază după cum li se pare.

Acatistul Sfinților Apostoli Petru și Pavel [29 iunie]

După obişnuitul început se zic:

Condacele și Icoasele

*

Condacul 1:

Pe cei ce împreună cu oamenii s-au arătat mai înainte îngereşte cugetând, şi acum cu Îngerii fiind, cu cântări îngereşti şi lui Dumnezeu cuviincioase, să lăudăm pe întâistătătorii Apostolilor, ca pe cei ce sunt izbăvitorii sufletelor noastre, cântând: Bucuraţi-vă, Petre şi Pavele, Apostolilor!

Icosul 1:

Fără de început fiind cu vremea, început de vreme a luat Făcătorul vremurilor Dumnezeu-Cuvântul şi trimis fiind la noi de la Tatăl, Apostol preales te-a arătat pe tine, Petre. Pentru aceea cântăm ţie:
Bucură-te, al cetei Ucenicilor începătorule;
Bucură-te, al tainelor lui Hristos tăinuitorule;
Bucură-te, decât toţi cuvântatorii de Dumnezeu mai înaltule;
Bucură-te, decât iconomii Duhului mai întâiule;
Bucură-te, că pe Hristos ţie Tatăl L-a descoperit;
Bucură-te, că pe Acesta adevărat Dumnezeu L-ai propovăduit;
Bucură-te, piatră a Bisericii prea nesfărâmată;
Bucură-te, temelie a mărturisirii prea întemeiată;
Bucură-te, începătura cea puternică a credinţei;
Bucură-te, luminătorul cereştii cunoştinţe;
Bucură-te, prin care Hristos S-a slăvit;
Bucură-te, prin care Satana s-a ruşinat;
Bucură-te, Petre, Apostole!

*

Condacul al 2-lea:

Vederea ta cea înţelegătoare curăţind-o, ai intrat în sânurile Părinteşti, o, minune, şi printr-însele ai văzut, fără ochi, Petre, pe Hristos Dumnezeu împreună fără de început cu Tatăl şi cu Duhul, propovăduindu-L pe Dânsul și cântând: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Luminat fiind de fulgerări neapropiate înţelegerii, când ţi s-a arătat din cer lumină, care biruia lumina soarelui, tras ai fost Pavele, spre credinţă îndumnezeită, şi vas alegerii te-ai făcut. Pentru aceea auzi:
Bucură-te, privitorule al luminii celei nemărginite;
Bucură-te, tăinuitorule al tainelor lui Hristos;
Bucură-te, ritorul cel bine-grăitor al Bisericii;
Bucură-te, preaînţelepte propovăduitor al lumii;
Bucură-te, că întru tine vieţuieşte Hristos, Care pentru lume S-a răstignit;
Bucură-te, că până la al treilea cer te-ai suit;
Bucură-te, că la înălţimea Raiului ai fost răpit;
Bucură-te, mare învăţător al neamurilor;
Bucură-te, al credincioşilor prin Duhul născător;
Bucură-te, cel prin care lumea s-a luminat;
Bucură-te, cel prin care întunericul s-a alungat;
Bucură-te, Pavele, Apostole!

*

Condacul al 3-lea:

Trecând toată firea celor ce sunt, o, Pavele, te-ai lipit de Hristos cel iubit al tău şi te-ai arătat împreună cu Dânsul un duh, numai lui Hristos vieţuind, pe Hristos îndrăgind, pe Hristos socotindu-L răsuflare, lumină şi dragoste și cântându-I: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Intrând în norul cel mai presus de lumină al privirii, ţi-ai muiat buzele tale, Petre; şi umplându-te întâi de Dumnezeire, ne-ai împărtăşit pe noi de dumnezeiescul dar, cu graiurile tale cele de Dumnezeu scrise; pentru aceea glăsuim ţie acestea:
Bucură-te, îndumnezeitule, cu Dumnezeu unitule;
Bucură-te, născutule, al lumii celei neînserate;
Bucură-te, pescarule, al pescarilor mai întâiule;
Bucură-te, cerule, decât cerurile mai înaltule;
Bucură-te, că te-ai arătat al Dumnezeieştii firi părtaş;
Bucură-te, că pe fiii oamenilor i-ai unit cu Dumnezeu;
Bucură-te, sfătuitorule de trebuință al Bisericii;
Bucură-te, bătrân folositorule al turmei lui Hristos;
Bucură-te, îndulcire preadesfătată a minţilor;
Bucură-te, dumnezeiască desfătare a oamenilor;
Bucură-te, cel prin care credinţa s-a lăţit;
Bucură-te, cel prin care rătăcirea s-a zădărnicit;
Bucură-te, Petre, Apostole!

*

Condacul al 4-lea:

Graiuri de viaţă veşnică a rostit Petru către Piatra Vieţii, zicând: La cine, afară de Tine, vom merge şi să fim vii? Arătând astfel dragostea cea către Stăpânul, a grăit către El cântând: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Ai fost răpit la înălţimile cele veşnice şi ai trăit, Pavele, în afară de cele simţite şi gândite, nu cu gândul ci întru duhul care era unit cu trupul, sau era fără de trup, Dumnezeu ştie; pentru aceea glăsuim ție acestea:
Bucură-te, îndrăgirea lui Hristos cea neoprită;
Bucură-te, prietenul lui Dumnezeu cel curat;
Bucură-te, cel ce ai cunoscut taina răpirii;
Bucură-te, cămara tăcerii celei înţelegătoare;
Bucură-te, că, pentru Hristos, pe toate gunoaie le-ai socotit;
Bucură-te, că toate le-ai făcut ca pe cei mulţi să îi mântuieşti;
Bucură-te, al înţelepciunii lui Dumnezeu vas mult încăpător;
Bucură-te, Apostole al darului celui din Lege arătător;
Bucură-te, al lui Hristos deasă îndeletnicire;
Bucură-te, a lui Iisus dulce gândire;
Bucură-te, miros de viaţă purtător pentru unii;
Bucură-te, miros omorâtor pentru alţii;
Bucură-te, Pavele, Apostole!

*

Condacul al 5-lea:

Luminile cinstitelor tale trimiteri în toate zilele îndumnezeiesc pe oameni, o, Pavele, prin care cei înţelegători cu adevărat ajung la îndumnezeire şi oglindesc slava lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Nu ai câştigat la brâu aur sau argint al tău, pe pământ, o, Simone Petre, ci având înfricoşător numele lui Iisus, ai împărtăşit zestre fericită şi prinr-Însul minunile lucrai celor ce grăiesc acestea:
Bucură-te, străină hrană a sufletului;
Bucură-te, preadulce băutură a trupului;
Bucură-te, dumnezeiască alifie a celor orbiţi;
Bucură-te, neauzită doctorie a celor ce bolesc;
Bucură-te, că pe Tavita, ceea ce murise, vie ai ridicat-o;
Bucură-te, că pe Safira dintr-odată moartă  ai arătat-o;
Bucură-te, cel ce pe Anania, dintr-odată mort l-ai făcut;
Bucură-te, cel ce numai cu un cuvânt, pe slăbănog l-ai îndreptat;
Bucură-te, izvor care revarsă sănătate;
Bucură-te, fântână odrăslitoare de vindecări;
Bucură-te, cel ce ai gonit cu umbra bolile;
Bucură-te, cel ce cu rugăciunea pe Simon ai omorât;
Bucură-te, Petre, Apostole!

*

Condacul al 6-lea:

Tras ai fost, Petre, de frumuseţea dumnezeirii lui Hristos, care a fulgerat în munte. Pentru aceea văzând-o împodobita ca pe o cămara de nunta cu strălucirile lumii celei nemarginite, bine este a petrece aici înspăimântăt ai grăit, cântând: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Cuvintele cele ascunse ale dogmelor celor preaînalte ale iconomiei lui Hristos, o, Pavele, scoțându-le din cele neapuse, le tâlcuieşti mai presus de fire, ridicând pe cei credincioşi cu minune a grăi ţie:
Bucură-te, minunea Apostolilor cea lăudată;
Bucură-te, frumuseţe cea încuviinţată a Scripturii celei noi;
Bucură-te, adâncimea cuvintelor celor insuflate de Dumnezeu;
Bucură-te, noianul înţelegerilor celor înţelepţite de Dumnezeu;
Bucură-te, înaltule tâlcuitor al dumnezeieştii Întrupări;
Bucură-te, carte închipuită de Dumnezeu, minţii la vedere înspăimântătoare;
Bucură-te, cămară dumnezeiască a cereştilor comori;
Bucură-te, materia cea trebuincioasă a celor învăţători;
Bucură-te, cel ce ai luat spre propovăduire neamurile;
Bucură-te, cel ce săvârşeşti minuni dese;
Bucură-te, cel ce numele lui Hristos ai purtat;
Bucură-te, cel ce te-ai arătat mare meşter al Cortului Nou;
Bucură-te, Pavele, Apostole!

*

Condacul al 7-lea:

Minune mare s-a văzut la sfârşitul vieţii tale celei dumnezeieşti, o, fericite Pavele; căci, tăiat fiind capul tău, de trei ori la înălţime de la pământ a săltat cu săltările ca şi cu nişte cântări, lăudând Treimea aşa: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Popor nou ai făcut, prin Dumnezeiescul Duh, pe poporul cel vechi al iudeilor, cu Baia naşterii de Dumnezeu înnoindu-i pe ei, pururea pomenite Petre, şi locaşuri darului arătându-i, așa grăind:
Bucură-te, surpătorule al umbrei Legii;
Bucură-te, stâlp întăritor al adevărului;
Bucură-te, cel ce pe Israel din mărire l-ai schimbat;
Bucură-te, cel ce întru Duhul pe acesta cu Hristos l-ai legat;
Bucură-te, că în Tabor lumina Dumnezeirii ai văzut;
Bucură-te, că alt soare cu totul luminos te-ai făcut;
Bucură-te, cel ce ai intrat înăuntrul luminii norului;
Bucură-te, că ai fost auzitor al glasului Părintesc;
Bucură-te, cel ce legea Duhului ai luat;
Bucură-te, cel ce ai fost numit fericit de Hristos;
Bucură-te, cel ce în cuvinte te-ai îmbogățit de stăpânire;
Bucură-te, cel ce pe credincioși în răbdare i-ai mântuit;
Bucură-te, Petre, Apostole!

*

Condacul al 8-lea:

Străin pe munte, îndoită patimă ai pătimit, după simţire şi gândire, Petre; căci biruite fiind de asupreala luminii cele fireşti ale tale, singur Dumnezeu Se vedea prin suflet şi prin trup, Căruia şi căzând jos îndumnezeit ai cântat: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Cer înţelegător te-ai arătat, tuturor istorisind Pavele slava lui Dumnezeu; şi vestirea ta a ieșit în tot pământul, propovăduind pe Treimea cea nezidită, şi pe Hristos, Fiu al lui Dumnezeu, neamurilor celor ce glăsuiesc aşa:
Bucură-te, cel ce cu adâncurile Duhului te îmbogăţeşti;
Bucură-te, cel ce cu cunoştinţa cea nejefuită te făleşti;
Bucură-te, casa cea preacinstită a Treimii;
Bucură-te, Biserica firilor doimii;
Bucură-te, necuprinsa lăţime a dragostei celei îndoite;
Bucură-te, lungime a Dumnezeieştii rânduieli celei mai înainte de veci;
Bucură-te, neapropiată înălţime a teologiei;
Bucură-te, nevăzută adâncime a iconomiei;
Bucură-te, văzătorule al sfaturilor lui Dumnezeu;
Bucură-te, minte ascuţită a descoperirilor;
Bucură-te, focul atotvederii de Dumnezeu;
Bucură-te, fântână adâncă a înţelepciunii de Dumnezeu;
Bucură-te, Pavele, Apostole!

*

Condacul al 9-lea:

Cu dor pipăind ascunsurile cele nemăsurate ale adâncului celui preaînalt, o, Pavele, ai aflat în acestea mărgăritare, tăcere înţelegătoare, spaimă şi uimire, odihnă şi bucurie, împreună a cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Pe ritorii cei zadarnici în cuvinte şi înţelepţi, ca pe nişte neînţelepţi i-a arătat Petru cel simplu, luând grai al înţelepţirii de Dumnezeu şi limbă de foc a Dumnezeiescului Duh, și ridicând pe cei ce cred, a cânta Lui din inimă:
Bucură-te, a Mângâietorului gură cinstită;
Bucură-te, limbă cu foc îngrădită;
Bucură-te, doborârea înţelepciunii celor înţelepţi;
Bucură-te, lepădarea priceperii celor pricepuţi;
Bucură-te, Petre, porumbiţa cea albă a bucuriei;
Bucură-te, de Dumnezeu închipuită tăbliţa tuturor Fericiţilor;
Bucură-te, primitorule al cheilor Împărăţiei Cerurilor;
Bucură-te, vistierul tainelor lui Hristos;
Bucură-te, cugetarea cea veche a credincioşilor;
Bucură-te, podoaba darului cea preamărită;
Bucură-te, sărătură a focului ceresc;
Bucură-te, învăţătură a luminii celei neînsemnate;
Bucură-te, Petre, Apostole!

*

Condacul al 10-lea:

Semn al dragostei Sale arătând Hristos paşterea oilor, dacă Mă iubeşti Petre, ţi-a zis ţie, paşte cu osârdie oile Mele! Pe care le-ai şi păscut, bucurându-te pentru dumnezeiasca îndrăgire şi cântând: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Ce-mi este mie bogăţia şi slava şi desfătarea, care se strică, Biserica lui Hristos grăiește. A mea bogăţie şi slavă şi desfătare este Pavel, dulce grăind şi preaînalt ritoricind; pe care şi sărutându-l glăsuim unele ca acestea:
Bucură-te, trâmbiţa adevărului;
Bucură-te, chitara teologiei;
Bucură-te, privighetoarea cerului cea dulce grăitoare;
Bucură-te, rânduneaua lui Hristos, cea mult glăsuitoare;
Bucură-te, vioară care ai viersuit Evanghelia lui Luca;
Bucură-te, organ insuflat de suflările Mângâietorului;
Bucură-te, limbă de foc suflătoare care faci să răsune cele dumnezeieşti;
Bucură-te, canon, alăută, şi muză a duhului;
Bucură-te, îndulcire încuviinţată a urechilor mele;
Bucură-te, odihnă a tâmplelor mele;
Bucură-te, prin care de idoli m-am slobozit;
Bucură-te, prin care lui Hristos m-am logodit;
Bucură-te, Pavele, Apostole!

*

Condacul al 11-lea:

Covârşind pe doimea materiei ceea ce este cu nerânduială, ai cunoscut doimea firilor lui Hristos. Și curăţindu-te la cele trei părţi ale sufletului, singur văzător, nematerialnic al Treimii te-ai văzut, fără materie unindu-te, şi Acesteia din inimă cântând, Pavele: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Lumina cea întâi, care din Fecioară a strălucit, lumină a doua, pe tine, Petre, te-a arătat lumii, cu fulgerările cele prealuminoase ale cunoştinţei de Dumnezeu luminând pe toţi şi deşteptând cu laude mulţumitoare a cânta ţie:
Bucură-te, lumina celor întunecaţi;
Bucură-te, calea celor rătăciţi;
Bucură-te, al minunilor lui Hristos mai întâiule propovăduitor;
Bucură-te, al patimilor Lui preaalesule mărturisitor;
Bucură-te, că tu singur lămureşti a Iadului pogorâre;
Bucură-te, că tu întâi ai vestit popoarelor Învierea;
Bucură-te, cel ce ai cuvântat revărsarea Mângâietorului la popoare;
Bucură-te, cel ce ai învăţat Evanghelia pe Marcu;
Bucură-te, cel întâi luminător al neamurilor;
Bucură-te, calul lui Hristos cel preaales alergător;
Bucură-te, disc luminos al soarelui;
Bucură-te, urmare a neurmăritului Dumnezeu;
Bucură-te, Petre, Apostole!

*

Condacul al 12-lea:

Te bucuri în chip de negrăit întru cele înalte, o, Petre, cu Hristos iubitul Învăţător ca un Dumnezeu, fără mijlocire cu Dumnezeu cel din fire, care cu punerea acum stai, şi de slava cea dumnezeieşte începătoare te umpli cântând neîncetat: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Cânţi lui Dumnezeu-Treimii, cu preadulce viersuire, cântarea cea întreit sfântă, Pavele, şi cu duhul, cu cuvântul şi cu mintea, unite fiind, vezi pe minte, pe cuvânt şi pe duh prin închipuire pe cel întâi chip, Dumnezeu spre Dumnezeu; pentru aceea auzi:
Bucură-te, icoană a Frumuseţii celei întâi închipuite;
Bucură-te, stăpânirea dogmelor lui Dumnezeu;
Bucură-te, a lumii celei gândite, de iznoavă descoperire;
Bucură-te, arătare a celor gândite;
Bucură-te, gura cea grăitoare de Hristos, răsuflarea lui Gură de Aur;
Bucură-te, prea îndumnezeită zare a minţii lui Dionisie;
Bucură-te, privitorule al vederilor celor nevăzute;
Bucură-te, auzitorule al graiurilor celor neauzite;
Bucură-te, cel plin de roadele Duhului;
Bucură-te, îndestulatule de darurile Lui;
Bucură-te, prin care Treimea a fost propovăduită;
Bucură-te, prin care Unimea a fost preaslavită;
Bucură-te, Pavele, Apostole!

*

Condacul al 13-lea:

O, preadulce Petre şi preaiubite Pavele, Părinţii cucerniciei noastre, primiţi această scurtă cântare, ca pe o gângurire de prunci mici, şi slavei celei veşnice învredniciţi pe cei ce viersuiesc: Aliluia!

Acest Condac se zice de trei ori.

Apoi iarăși se zice Icosul întâi: Fără de început fiind…și Condacul întâi: Pe cei ce împreună cu oamenii…; și se face otpustul.

Îmi trebuie o pauză!

Mergeam azi cu mașina 104…

Și doi tineri vorbeau

Unul…la Masterat.

Și-și număra anii de învățătură.

Și era foarte nemulțumit de faptul că nu a făcut „nicio pauză” în toți acești ani. Pentru că era de părere că trebuie să mai faci o pauză după liceu…între liceu și facultate…Sau după facultate…înainte de a intra la Master.

Adică i se părea „foarte greu”.

Foarte grea învățătura asta de la…stat…

Și considera că trebuie să termine învățătura…să ajungă la capăt odată…

Întrebările mele sunt următoarele:

Ce face după studii…nu e muncă grea?

Ce urmează la muncă: distracție, bairam?

Sau, în comparație cu munca intelectuală, din timpul studiilor, ceea ce urmează e…o floare la ureche? Opt ore în birou…sau altă muncă…sunt mai ușoare…ca studiul?

Pentru că, dacă studiul e foarte greu, înseamnă că munca intelectuală e mai grea…decât serviciul.

Și atunci, munca noastră ca profesori…scrisul de cărți…nu e foarte greu și foarte puțin respectat și remunerat, în comparație cu cât merită?

Întrebări legitime

Reflectarea e o muncă de introspecție

Oamenii care nu gândesc…acționează bezmetic. Care nu gândesc proiectal, în decursul proiectului și post factum. Care nu își nuanțează mereu munca.

Încep blogul pentru că e la modă…și nu pentru că știu ce o să scrie.

Vor să facă casă…dar nu știu de unde s-o înceapă…și din ce.

Vor să aibă numele pe multe cărți…dar nu vor să sufere pentru ele.

De aceea plagiatul e un fel de „ocupare a Americii”, înjunghiere a localnicilor sub lupa aparatelor de filmat…și apoi, cu mirare perversă, dai din colț în colț…invocând faptul că nu ți-ai dat seamao să fii prins.

*

Dacă s-a cocoțat în funcție, cel mai adesea nu mai gândește.

A gândi înseamnă a crea. Și dacă creezi ești luat la ochi.

Dar dacă nu creezi nimic, în țara orbilor, se zice că ești „băiat frumos la față”.

*

Acesta e motivul pentru care un tânăr nu poate să spună că „gândește”. Pentru că în mintea lui gândirea e „non-divertismentică”.

Însă gândirea e o mare plăcere. O mare încântare. E o încântare care te atrage cu totul…care te face să dansezi…pentru că te împlinește profund.

*

Cum să nu te bucuri…când căutând să cercetezi viața unui artist…sau a unui Sfânt…vezi că lucrurile se leagă, că îi înțelegi?

Cum să nu te bucuri când vezi că poți să pictezi, să cânți, să construiești ceva, să inventezi ceva?

Ești cu totul stimulat, fericit, împlinit…pentru că ai putut termina o carte, un proiect, o prezentare.

Că ai intrat într-o altă artă…într-un alt domeniu științific.

Mintea îți merge brici, știi, cunoști, te extinzi…te simți bine în istorie…cobori în ea…și totodată în tine.

*

Dar dacă nu ai la ce să reflectezi…nu vezi decât femei goale și bani?

Și după ce te epuizezi…ce mai rămâne?

Și dacă ai bani, bani mulți…și ești prost de bubui, și nu știi ce să faci cu ei…nu îi pierzi la fel de rapid?

Pentru aceasta trebuie să te culturalizezi, să te umpli de teologie, de știință, de artă, de poezie.

Trebuie să ai „conținut de comunicare”.

Să nu ai numai glume răsuflate, porcoase și râgâieli…ci și ceva excelență în tine.

Să nu mori prost, înțelegi?!

*

Cobori în tine…ca să vezi ce ai devenit.

Și ca să scrii „reflecții”…trebuie să vezi cum s-a reflectat viața în tine.

Scrii din tine…

Introspecție, urmări ale rugăciunii, traume, citiri, amintiri…

*

Și ca să le scoți…trebuie să știi să le reperezi.

Băi, ce știu eu despre libertate, despre viață, despre timp, despre…castravete?

Vezi ce ai acumulat

Nu o dai cu citate…ci scoți din tine o definiție experimentală. Adică faci și tu un ou de gândire.

*

Și când iei un interviu…vezi dacă omul din fața ta a făcut…face ouă…sau doar clefetește mâncarea altora.

Și când te ia cu „Sfântul Vasile spune”…și „Părintele X a spus”…e semn rău, rău de tot: capul lui nu ouă nimic!

Capul nu-i ouă…nici cărțile-i nu-i sunt ouate.

Și atunci de ce să-l ascult?

De ce să-i mai citesc cărțile?

De ce să-l bag în seamă…când el nu se bagă în seamă? Când el nu dă doi bani pe el…adică să gândească și el ceva cu propriul lui creieruș?

*

Dar gândirea…îmbătrânește.

Scoți peri albi.

Orbești.

Te lehamisești/lehămetisești de multe.

*

Gândirea are gusturi rare…pentru că are citiri.

Nu îi plac lingviștii fără spirit.

Nu îi plac poeții la normă.

Vrea guri solide, mâini care să zbârnâie, urechi care să audă zborul libelulei…pentru atâta zbucium interior.

Adică te face genial…gândirea asta.

Te face munte de om.

Nu un neica-nimeni…ci ditamai colosul.

*

Așa că gândirea nu face politica dezmățului…și nici pe-a canaliei.

Ci e eroică.

Moare odată cu Spartacus.

Luptă până la sânge. La moarte…

*

Pentru că ea nu se prostituează. Ea are crezuri.

*

Dacă băiatul e de doi…nu poți să spui că e Vivaldi la muzică.

Dacă nu e bun de preot…atunci nu e bun.

Iar dacă taie lemnul cu delicatețea creației…atunci e bun de sculptor rău de tot.

*

Cine însă „să mai gândească”…când valoarea e bună de șomaj…iar Trahanache de primar?

Cine să mai cugete…când cugetarea naște neliniște.

Oare sunt eu atât de prost…pe cât simt că sunt?

Oare ăsta sunt eu?

Și când începi cu gânduri din astea…ți se scufundă pământul sub tine.

*

De aceea oamenii preferă să nu gândească…pentru ca să nu își facă procese de conștiință.

Repetă tot felul de tâmpenii…numai să nu dea bot în bot cu adevărul, cu realitatea.

Sau cum mi-au spus mie mai mulți: „Nu vrem să citim Sfinți Părinți…pentru ca să nu fim judecați mai rău de către Domnul”. În sensul că „am știut și n-am făcut”.

Și asta…ca și când Domnul i-ar elogia pe hoți…și i-ar pune lângă Îngeri.

*

Oamenii care gândesc sunt neliniștea lumii.

Sunt ăia care te fac să conștientizezi…că „moartea stă la masă  cu regele”.