când lacrimile nu mai cad,
când toate batistele sunt numai mov
și niciodată verzi.

Când te îmbolnăvești și vezi numai carouri,
numai opturi…nici malaria nu mai e o frază,
nici fraza nu mai e o vorbă…
ci tot ce îți amintești e cât de mic ești tu,
cât de sensibil la frig, la praf…la pișcături de țânțari.

Ce contează că ieri visai să zbori?
Lumina s-a stins…

Ce contează că ieri erai terminatorul tuturor
guguștiucilor cu nasul roz?
Lumina s-a stins…

Ce contează că prin ochii tăi
nu pătrundea deloc raze de lumină?
Lumina s-a stins…

Știu: boii nu văd decât noaptea.
Când închid ochii…și trec în lumea cealaltă.

Însă până atunci…lumina e zâmbetul nostru.

Did you like this? Share it: