Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

istanbul escort istanbul escort beylikduzu escort istanbul escort

Zi: 19 iunie 2012

Legea e lege

E foarte bine că e lege, ce te faci când se aplică însă numai în anumite perioade sau din când în când sau atunci când are nevoie cine trebuie?

Da, legea e lege.

Dacă treci pe roșu, meriți să fii amendat.

Dacă totuși te uiți în toate direcțiile și ești absolut sigurnu va apărea nimeni pe stradă…și treci pe roșu…tot ești culpabil, e adevărat, chiar și fără să accidentezi nicio muscă.

Pentru că legea e lege.

Dar e oare același lucru cu a fi foarte conștient că e foarte probabil să accidentezi sau chiar să omori niște oameni…și să nu-ți pese…și să mergi mai departe?

Și, în plus…să fii achitat, după o crimă de felul acesta?

Exemplele de mai sus sunt…metafore.

Însă nu-mi vine în minte altceva, cu care să compar ce se petrece cu Mircea Diaconu sau chiar cu Victor Ponta.

La gradul de onestitate, onorabilitate, transparență și bună-credință de care au dat dovadă guvernele băsiste, e…cu adevărat greu…să nu te superi pentru că cineva se află în conflict de interese

Problemele se pun însă în termeni de chichițe legaliste.

În schimb, pentru fapte imorale cât Marea Neagră…nu există un cadru juridic precis sau…procedurile sunt foarte lungi…

Pentru crimă morală cu premeditare…asupra celor care și-au dat duhul la porțile spitalelor închise, a celor care au murit de foame sau de frig, cu salariile și pensiile tăiate, a celor care s-au sinucis din deznădejde, pentru că au făcut școli și au muncit degeaba și nu mai aveau niciun orizont…nu s-a simțit nevoia să se ceară sau să se dea vreo demisie.

Dimpotrivă, trebuia să îmbătrânim cu Boc, popor nerecunoscător ce suntem…

Nici vreun intelectual cu papion n-a ridicat glasul, din cei care s-ar fi luat de piept cu Ceaușescu și ar fi dat cu el de pământ, dacă ar fi avut ocazia…sau ar fi inițiat o formă de Solidarnosc și în România, dar au fost alții lași și n-au avut cu cine…

Un mare actor e vinovat că e și senator și director de teatru, deși…n-a observat nimeni până acum incompatibilitatea și probabil că nu avea să o observe în veci, dacă nu devenea ministru și nu incomoda

Trăim în țara nimănui, unde nimeni face legea și o aplică.

Viața e un bagaj în mișcare

  • Nicio companie din TOP 10 retaileri prezenţi în ţară nu vinde fructe sau legume româneşti, care provin din agricultură ecologică, este rezultatul unui raport făcut public de către WWF- România”.
  • Social-democraţii au câştigat 20 de municipii reşedinţă de judeţ, liberarii 12, iar democrat-liberalii opt. Rezultatele finale ale alegerilor locale arată că noilor edili PSD li s-au încredinţat bugete locale în valoare de peste 1,2 miliarde de euro, în timp ce proaspăt aleşii primari PNL şi-au adjudecat bugete locale cu o valoare totală de 755,1 milioane de euro. Pe de altă parte, „marele înfrânt” al scrutinului de la sfârşitul săptămânii trecute, Partidul Democrat Liberal, a reuşit să câştige municipiul căruia i-a fost alocat anual cel mai mare buget, Cluj-Napoca. PDL şi-a adjudecat alte şapte primării din oraşele reşedinţă de judeţ, a căror bugete însumează circa 635,1 milioane de euro”.
  • Dragul meu, frumuseţea unui interviu, zic eu, este momentul. Dacă ai de gând să mă pui să-ţi vorbesc despre viaţa mea şi despre formulele mele tehnice – pot s-o fac. Dar atunci, de ce e nevoie să discutăm? Am scris şi eu câte ceva, am cinstea să fiu trecut şi în nişte enciclopedii… Datele există deci; le pui dumneata, cum se obişnuieşte, o înfloritură şi gata! Pe când aşa, în timpul unei discuţii, în care nu ştii ce-ţi aduce minutul următor, mai poate apărea şi o idee inedită”.
  • Zona Arctică conține cea mai mare rezervă încă neatinsă de hidrocarburi din lume. Un studiu al Agenției Internaționale a Energiei arată că rezervele nedescoperite din Cercul Arctic ar putea ajunge chiar la 2.500 de miliarde de metri cubi de gaze naturale și 150 de miliarde de petrol. Însă cele mai atractive pentru China sunt de fapt metalele rare”.
  • Eu, în calitate de preşedinte al senatului PNL, consider că [declarația lui Radu Câmpeanu] este o denaturare grosolană, mai ales că nu este cazul să-l aducem în discuţie pe Crin Antonescu pentru că, prin politica pe care a dus-o în fruntea partidului, a reuşit să aducă PNL la un nivel nemaiîntâlnit până acum şi este marele lui merit. Am ajuns de la cinci Consilii Judeţene la treisprezece, iar procentul primarilor din această ţară a trecut de 25%. Sunt o serie de evenimente pozitive în favoarea lui Crin Antonescu şi dovezi absolut concrete, nu speculaţii. Crin, de altfel, este un om deosebit de echilibrat şi care are talia unui om de stat, aşa cum l-am văzut manifestându-se în tot soiul de discursuri absolut remarcabile”.
  • Ca profesor de drept, am participat la foarte multe astfel de eforturi academice ale unor doctoranzi de perspectiva, iar Victor Ponta a fost unul dintre ei, in acelasi grup cu Bogdan Aurescu si Cristian Jura. Din comisia respectiva, daca mai tin bine minte, faceau parte profesori reputati, precum profesorul Raluca Besteliu, profesorul Augustin Fuerea, profesorul Viorel Ciobanu, decanul facultatii, sau profesorul Mitrache, specialist in drept penal. Cu totii au facut referate de sustinere pentru acordarea titlului de doctor, la Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti. Mai mult, unul dintre profesorii despre care se spune ca ar fi reprezentat o sursa de inspiratie (Ion Diaconu) a scris prefata cartii lui Victor Ponta, publicata ulterior sustinerii tezei”.
  • Justiţia organului central al (regimu)lui Băsescu a decis că Mircea Diaconu e incompatibil. Bravo, au înfrânt! Nu mai rămâne decât să-l şi aresteze, în celelalte autosesizări ale DNA. Mai ales că va trebui să demisioneze şi din demnitatea de senator, la care nu mai are dreptul trei ani. Deci, nu mai poate candida la alegerile generale. O ruşine pentru justiţia română, condamnarea unui om integru. Unul dintre cei mai verticali oameni, nu doar politici, din România”.
  • „”Dacă este vorba să se găsească plagiate, păi să plonjăm puţin în lucrările foştilor miniştri şi, dacă vreţi, în lucrările altor prim-miniştri, să vedeţi acolo ce iese. Dar din păcate acum presa este concentrată pe o acuzaţie care nu are niciun fundament„, a spus Marga, care a fost rector al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj”.
  • Camera Deputaţilor a respins, luni, în calitate de for decizional, ordonanţa de urgenţă emisă de Guvernul Emil Boc prin care se înfiinţau la nivelul Institutului Cultural Român două funcţii de vicepreşedinte cu rang de subsecretar de stat”.
  • Uitaţi-vă-n CV-urile miniştrilor ultimelor guverne. Dacă i-ai crede, ţi-ai închipui că Palatul Victoria e reprezentanţa din România a Harvardului, corcită la o cumetrie cu premianţii de la Yale. Generalul Oprea ştie vreo 84 de cuvinte la un loc şi e de ani de zile conducător de doctorate. Ridzi şi Boghicevici au masterate de nu le ştiu număra. Eba l-a luat pe-al ei chiar cu 10; de la stâlpul societăţii civile Pârvulescu. Gângavă ca un fotbalist de liga a treia din Tecuci,  Kovesi a copiat până şi concluziile personale ale altuia în lucrarea-i de doctorat, s-a ajutat şi cu nişte site-uri de referate şi-o apără la onoare CSM. Plus profesorul şi avocatul Neagu, care are un lot mare de clienţi la bulău sau în drum spre el. Udrea e şi ea doctor în ştiinţe, deşi înfăţişarea-i trădează mai degrabă afilierea la categoria socio-profesională a asistentelor medicale sexy din filmele care nu iau niciodată Palme d’Or. Igaş a învins liceul la 24 de ani şi, în următorii câţiva, a ras vreo trei făcultăţi pe stomacul gol”.
  • Tocmai spusesem ieriintelectualii vor deveni în masă ținta ironiilor și a batjocurii din partea oamenilor mai neșcoliți, numai din cauza unora. Iată că și din cauza unor matrapazlâcuri și afaceri cu doctorate, vom ajunge în situația în care oameni cu adevărat onorabili și dedicați studiului să fie depreciați pe nedrept.
  • Liderul PSD, premierul Victor Ponta, a declarat, marţi, în debutul şedinţei Biroului Permanent Naţional (BPN), la care presa a avut acces, că îşi doreşte ca Traian Băsescu să plece de la putere cât mai rapid ca să se termine cu sistemul său securist. „Eu ştiam că să fiu prim-ministru cu Băsescu preşedinte o să fie un joc de-a şoarecele şi pisica: eu o să mă ocup de investiţii în România şi de joburi, dumneavostră o să vă ocupaţi de votat legi în Parlament şi el o să se ocupe să ne facă dosare. Dar nu e o surpriză, cu asta se ocupă, aşa a stat la putere şi aşa va face până va pleca de la putere, lucru pe care, evident, îl doresc să se întâmple cât mai rapid, ca să mai terminăm cu dosarele, mizeriile şi cu acuzaţiile şi cu sistemul securist al lui Băsescu”, a spus Ponta, în faţa conducerii centrale a PSD”.

Ion Pillat – culorile amintirii [6]

Două poeme, În vie și Castanul cel mare evocă o altă lume fermecată, cea a podgoriilor:

Tot mai miroase via a tămâios şi coarnă
Mustos a piersici coapte şi crud a foi de nuc…
Vezi, din zăvoi sitarii spre alte veri se duc;
Ce vrea cu mine toamna, pe dealuri de mă-ntoarnă?

Nu e amurgul încă, dar ziua e pe rod
Şi soarele de aur dă-n pârg ca o gutuie…
Acum – omidă neagră – spre poama lui se suie
Târâş, un tren de marfă pe-al Argeşului pod.

Cu galben şi cu roşu îşi coase codrul ia.
Prin foi lumina zboară ca viespi de chihlimbar.
O ghionoaie toacă într-un agud, şi rar
Ca un ecou al toamnei răspunde tocălia

S-a dus. Şi iarăşi sună…şi tace. Dar aud
– Ecou ce adormise şi-a tresărit deodată –
În inimă cum prinde o toacă-ncet să bată
Lovind în amintire ca pasărea-n agud
.

 (În vie)

 Miresmele amestecate sunt prima impresie tulburătoare a…amintirii. Pe lângă cele două varietăți de viță de vie (tămâios și coarnă), se adaugă și mirosul de piersici și de frunze de nuc.

E un pastel al mirosurilor, pe lângă cel al culorilor.

Senzația odorantă este însă la fel de calmă și odihnitoare ca și lumina lină a înserării care începe să se pogoare.

E o dulce lacrimă de lumină a unei înserări neînserate care îmbrățișează acest peisaj și în care picură și un licur de mireasmă, de parfum (de esență tare), natural creat, pe cât de tandru, pe atât de persistent în sufletul amintirii.

Deși podgoriile argeșene sunt o altă natură decât cea a codrilor bucovineni evocați de Eminescu, amprenta ei e la fel de puternică și de aceea, în mod intenționat, Pillat intertextualizează interogația geniului romantic, De ce taci, când fermecată / Inima-mi spre tine-ntorn? (Peste vârfuri), atunci când se întreabă retoric: Ce vrea cu mine toamna, pe dealuri de mă-ntoarnă?.

Sigur că toamna nu vrea nimic…dar în minte se redeșteaptă vedenii din trecut.

Toamna și înserarea sunt două momente conexe, repere temporale ale evanescenței. Însă o evanescență senină, fără tulburări și neliniști catastrofale.

Ziua e pe rod și soarele în pârg.

Lumina rodește.

Și roadele luminii sunt întreg universul, iradiant de o lumină interioară și spirituală care transpare prin toții porii acestei frumuseți pieritoare (amenințată de omida civilizației), care așteaptă însă eshatologia (ziua neînserată vestită de cărțile de cult ortodoxe) și restaurarea ei definitivă în starea nepieritoare, a plinătății harului (altă expresie teologică și liturgică), a deplinătății miresmelor, culorilor, luminii și sonurilor, pe care pastelurile naturii de acum doar le…creionează.

De aceea, rodurile au la Pillat străluciri de lumină neînțelese, despre care am mai vorbit.

Între natură și poezie sau artă există deci o relație care pornește tocmai de la această calitate a ambelor, de a fi replici ale unei realități mult mai adânci și mai complexe.

Aurul soarelui, ca și viespile și chihlimbarul indică culoarea luminii.

O lumină atomizată în viespi de chihlimbar este tocmai o lumină care strânge în ea toți stupii vieții (un alt topos eminescian), cu tot ceea ce presupun ei: alergare, dinamism, zbor, ideal, nectar al bucuriei, perfecțiune a creației de faguri…

Sunt viespi – pe lângă aluzia la faptul concret că viespile vin la struguri – și nu albine pentru că e o lumină care înțeapă, care te înțeapă cu toate acele harului care te fac permanent viu și nu îți permit indiferența față de toată această frumusețe prefigurativă.

E o lumină ascuțită și puternică, o frumusețe care pare fragilă dar luptă prin toți porii ei atât de…vocali pentru auzul rațiunii.

De asemenea, sunt foi și nu frunze, pentru că nu detaliul nesemnificativ contează, ci neobișnuitul comparației, care vizează nu o descriere aproximativă, ci o sugestie depășind simțurile.

Viespile de lumină mă fac să mă gândesc la o adevărată plasă optică prin care se vede lumea în mirifica ei multitudine (miriadele lui Bolintineanu).

Chihlimbarul lor semnifică tiparul de lumină al fiecărei creații din univers, dar și întipărirea ei pentru eternitate.

Macro și microcosmos

Ia codrului tomnatic ne evocă obsesiile gândiriștilor, de a etniciza cosmosul…numai că aici comparația nu e supărătoare.

Poezia, care e o sinestezie extinsă, alunecă spre final în acorduri la fel de…line (chiar cu semnificație religioasă): o ghionoaie toacă și rarca un ecourăspunde tocălia.

Trimiterile la Eminescu sunt…insistente…și mai precis la Melancolia cu ruinele eclesiale, în care: Drept preot toarce-un greier un gând fin și obscur, / Drept dascăl [cântăreț] toacă cariul sub învechitul mur. /…/ Credința zugrăvește icoanele-n biserici – / Și-n sufletu-mi pusese poveștile-i feerici, / Dar de-ale vieții valuri, de al furtunei pas / Abia conture triste și umbre-au mai rămas. /…/ Pe inima-mi pustie zadarnic mâna-mi țiu, / Ea bate ca și cariul încet într-un sicriu.

Pillat aude, într-un mod intenționat similar: În inimă cum prinde o toacă-ncet să bată / Lovind în amintire ca pasărea-n agud.

Moderniștii (fie ei și tradiționaliști) se fac ecoul poeziei romantice (al liricii eminesciene), cu regretul despărțirii de înțelegerea, comunicarea și interpretarea logosului cosmic.

Despre poemul Castanul cel mare, data viitoare…

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

istanbul escort istanbul escort istanbul escort