…care te-au ținut în priză…observi imediat.

Pentru că RSSurile lui, până mai ieri vii, intră în stagnare.

Așa s-au petrecut lucrurile cu Dorin Tudoran (până a făcut bine și s-a întors)…și acum cu Adrian Năstase…sau cu alți creatori de online din străinătate pe care i-am pierdut…

Absența lor e notabilă în lista ta de așteptare.

*

Bineînțeles că nu învăț de la unul sau altul lucrurile de bază…ci nuanțele.

Mă interesează modul lor particular de a problematiza lucrurile.

Cum discută una sau alta.

Cum răspund la comentarii…

Cum se propun spre înțelegere.

*

Adrian Năstase ajunsese să răspundă cititorilor săi ca la curs. Cu seriozitate maximă.

Dorin Tudoran s-a dus…s-a întors…dar încă nu își găsește fluxul. Nu se simte bine…confortabil.

Nu îi pasă de publicul lui…pentru că se crede „citit”…

Și asta se observă…

Și se observă când cineva emană încredere, vioiciune de spirit, eleganță, când se dăruie și dăruie enorm…dar și când e zeflemitor, când dospește în el ura, ranchiuna, prostia, plictiseala…

*

Însă eu citesc și din ăia care mă enervează. Care mă enervează rău de tot

Și când vreunul dintre ei renunță…mă apucă o mare pace…pentru că pleacă încă un zbuciumat care și-a simțit penibilul…sau nu i-a ieșit „în comunicare”.

…Și mi-aș dori să plece cât mai mulți zbuciumați…într-o zonă de liniște ca sapa, fotbalul, condusul mașinii…și să lase scrisul pe seama celor care transpiră idei…și nu bere.

Did you like this? Share it: