Tăcerea ta e plină
de gânduri,
de matematici oligofrene,
de propoziții subiective cu un glas ridicat de risc.

Oricât de mult ar cădea dictatori
tu votezi tot prost.

Oricât de mult s-ar însera…tu înghiți alcool
precum mizantropia.

Ai mania incalificabilului.

Îți dai cu mentă pe gânduri…și de aceea,
în fiecare an înfiori depărtarea,
te lași târât la tribunal,
devii inconștient…
pentru că nimic nu se termină.

Ce contează că lumina se ia odată, de 3 ori, de nouă ori jumătate?
Lumina din tine e o umbră.
E o singurătate.

Nu știe lumea ce să mai facă cu dinții tăi,
care surâd căprește
oricât de mult am dori noi ca să mănânci cu ambele
mâini la unison.

Da, corect: am văzut câteva muște azi!

În modul meu de a privi lucrurile m-am întâlnit cu tăcerea ta
de mai multe ori.

Însă nu pot să accept, oricât ar fi de sigur,
că n-ai adevăruri de admis pentru nimeni.

Did you like this? Share it: