COMUNICAT DE PRESĂ
(31 iulie 2012)
Declarații de presă ale preşedintelui interimar al României, Crin Antonescu
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu, a susținut marți, 31 iulie 2012, la Palatul Cotroceni, următoarele declarații de presă:
Bună seara!
Aș vrea, înainte de toate, să felicit din toată inima sportivii români, care au obţinut rezultate notabile la Olimpiada de vară de la Londra şi mai ales să urez succes celor care continuă să fie în concurs în această seară, în special echipei de fete de la gimnastică, echipă care ne-a adus întotdeauna atâtea bucurii şi suntem convinşi ne va aduce şi în seara aceasta.
Revenind la politică, cunoaştem în acest moment, practic, rezultatele referendumului pentru demiterea Preşedintelui României, cunoaştem datele de după numărarea a 99, 97% din voturi, după câte ne-a spus BEC, şi putem în aceste condiţii să tragem nişte concluzii ferme pe cifre foarte precise.
Opt milioane şi jumătate milioane dintre cetăţenii români cu drept de vot în ciuda diverselor forme de boicot, s-au prezentat şi şi-au exprimat voinţa la acest referendum, aproximativ șapte milioane și jumătate dintre aceştia s-au pronunţat pentru demiterea preşedintelui României.
Prima concluzie în faţa acestor rezultate oficiale este că, în fond, Traian Băsescu a fost demis.
În formă, aşteptăm verdictul Curţii Constituţionale.
În termeni de legitimitate, Traian Băsescu a fost demis de către cei care l-au ales preşedinte al României, adică de o majoritate reală a cetăţenilor cu drept de vot din România.
În termeni de legalitate, aşteptăm şi respectăm verdictul Curţii Constituţionale.
Dincolo de cvorumul real, dincolo de discuţiile legate de numărul adevărat al alegătorilor cu drept de vot din România, rămân cel puţin două cifre, care nu mai pot fi contextualizate, care nu mai pot fi relativizate, care nu pot fi interpretate în termeni conjucturali, cinci milioane două sute de mii de români l-au ales preşedinte pe Traian Băsescu, șapte milioane și jumătate de români au spus că Traian Băsescu trebuie să plece din funcţia de preşedinte al României.
Acestor opt milioane şi jumătate de cetăţeni le-am mulţumit încă din seara zilei de referendum.
Le mulţumesc încă o dată pentru că, dincolo de modul în care se va încheia, cu toate procedurile de rigoare şi cu toată decizia Curţii Constituţionale, acest referendum, cei opt milioane şi jumătate de cetăţeni români care s-au prezentat şi şi-au exprimat voinţa au făcut un lucru important pentru ţara noastră şi nu este deloc întâmplător, în treacăt fie spus, că importante organisme de presă internaţionale, care debitau tot felul de lucruri insuficient informate înainte de acest referendum, folosind termeni ca “lovitură de stat”, “suspendarea statului de drept”, “derivă a României democratice”, în faţa acestui rezultat, îşi reconsideră simţitor poziţiile şi iau act de expresia de voinţă a electoratului român, pe care o recunosc, fără niciun fel de ezitare, drept semnificativă.
Nu ştim care vor fi cifrele pe care Curtea Constituţională le va lua în calcul atunci când va da un verdict. Ştim sigur că opt milioane şi jumătate de alegători români sunt în viaţă, s-au pronunţat, sunt reali şi au putut fi număraţi. Nu există dubii în legătură cu ei şi cu voinţa lor, aşa cum există în legătură cu cei din scripte, cu cei absenţi, cu cei din boicot.
Acolo nu ştim nici măcar dacă sunt în viaţă toţi. Acolo nu ştim dacă mai au cetăţenie română toţi. Acolo nu ştim nimic sigur. Ceea ce ştim sigur este că opt milioane şi jumătate de români şi-au exprimat clar şi fără dubiu voinţa.
Cei opt milioane şi jumătate de cetăţeni români înseamnă participare, înseamnă democraţie, înseamnă voinţă şi înseamnă, la urma urmelor, viaţă.
Restul e birocraţie şi asupra acestei birocraţii va trebui să se pronunţe Curtea Constituţională.
A fost un referendum semnificativ şi corect şi mulţumesc încă odată, după cetăţenii care şi-au exprimat voinţa, după aceştia mulţumesc încă o dată Guvernului României şi tuturor instituţiilor sale, care s-au achitat corect şi pe deplin de sarcinile pe care le presupunea prin lege organizarea acestui referendum.
Mulţumesc tuturor instituţiilor statului, care şi-au făcut datoria corect în această perioadă, inclusiv serviciile speciale, inclusiv Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Şi-au făcut datoria corect. Nu au interferat în procesul electoral, nu au încercat – nu s-a semnalat nicio astfel de încercare de a influenţa, într-un sens sau altul, acest proces.
Şi pentru că am avut, ca preşedinte interimar, această responsabilitate, pentru că le-am cerut acest lucru şi pentru că acest lucru s-a întâmplat, sunt dator să le mulţumesc şi o fac cu plăcere. Este, dincolo de prezenţa semnificativă a cetăţenilor, încă un semn indiscutabil că România este cu adevărat un stat de drept, că democraţia românească este una sănătoasă.
Curtea Constituţională a României are de luat o decizie foarte grea. Sunt un om politic care, în mai multe rânduri, am criticat decizii ale Curţii Constituţionale.
Le-am respectat, evident, întotdeauna, le-am aplicat, dar în numeroase rânduri le-am criticat. Nu ştiu dacă în formă sau în fond am greşit sau nu. Nu îmi retrag niciuna din acele critici, dar simt datoria să spun astăzi că, indiferent care va fi decizia Curţii Constituţionale, nu va trebui să o culpabilizăm.
Curtea are o decizie grea şi nu este vina ei. Curtea va trebui să ţină cont de foarte multe lucruri, între care unele nu sunt clare şi nu sunt clare nu din vina Curţii. Curtea, de pildă, atunci când va trebui să fixeze aritmetic ce înseamnă jumătate din populaţia cu drept de vot a României, aşa cum vorbeşte textul de lege, pe care Curtea va trebui să-l interpreteze şi să-l aplice, va avea de-a face cu date diferite, din documente la fel de oficiale, la fel de autentice, la fel de veridice, cu documentele Ministerului de Interne, cu cifrele Ministerului de Interne, cu cifrele din listele electorale, cu documentele şi cu cifrele de la Institutul Naţional de Statistică.
Sigur, sper, aşa cum cred că speră şi cei opt milioane şi jumătate de cetăţeni români, într-o decizie a Curţii Constituţionale care să pună, înainte de toate, însuşi spiritul Constituţiei, însuşi spiritul legii referendumului şi însuşi spiritul prevederii din această lege şi din hotărârea anterioară a Curţii, care impunea un prag de cvorum tocmai pentru a stimula participarea şi exprimarea cetăţenilor. Sper, aşa cum speră şi cel puţin opt milioane şi jumătate de cetăţeni români, că decizia Curţii va da întâietate unei realităţi în faţa unor hârtii, unor oameni în carne şi oase cu voinţa lor exprimată în faţa unor jocuri aritmetice şi în faţa unor tertipuri, care nu au nimic cu esenţa democraţiei şi cu sensul acesteia.
Curtea Constituţională a României are de luat o decizie foarte grea. Ea are o povară uriaşă pe umeri şi n-ar fi trebuit să o aibă. De fapt, în faţa rezultatului acestui referendum, Traian Băsescu ar fi trebuit să demisioneze.
Orice om politic, care are respect pentru democraţie şi care înţelege prin democraţie exprimarea liberă şi semnificativă a cetăţenilor din comunitatea sa, ar fi luat această decizie. Faptul că Traian Băsescu nu o ia lasă pe umerii Curţii Constituţionale o povară foarte grea, de care sper, de care sunt încredinţat că această instituţie se va achita cu onoare.
Celor opt milioane şi jumătate de cetăţeni români le mulţumesc încă o dată şi le spun că, prin prezenţa lor la referendum, au dat sens noţiunii de democraţie, au dat sens noţiunii de stat de drept. Ei, în fond, au votat împotriva abuzului şi împotriva oricărei forme de abuz.
Numai participarea cetăţenească şi numai conformarea voinţei şi acţiunii politicienilor, în raport cu această voinţă, le poate pune capăt. Traian Băsescu nu mai este, nu mai poate fi, indiferent de decizia Curţii Constituţionale, preşedintele nostru, al celor opt milioane şi jumătate de români.
Vom respecta, fără niciun fel de îndoială, decizia Curţii, oricare va fi ea, dar în planul legitimităţii, Traian Băsescu este, pentru noi, definitiv demis, Traian Băsescu nu este şi nu poate să mai fie niciodată Preşedintele acestei ţări.
Tuturor acestor oameni care au votat, le spun vă mulţumesc, aţi făcut ce trebuia. Aţi făcut ce trebuia pentru fiecare dintre voi, şi aţi făcut ce trebuia pentru ţara noastră, pentru demnitatea ei, pentru credinţa ei în democraţie. Tuturor acestor oameni le spun că, indiferent de decizia Curţii, pe care toţi o vom respecta, nu vor înceta să fie apăraţi, de către toţi cei care, în numele lor, facem politică, în faţa oricăror ameninţări, în faţa oricăror descurajări şi faţa oricărui abuz.
Iar dacă o decizie nefavorabilă a Curţii îi va face pe unii să creadă că nu mai merită să mai votezi, le spun: nu-i adevărat, totdeauna merită să votezi, totdeauna merită să crezi în democraţie, nu poţi stăvili şi nu poţi preîntâmpina niciun fel de abuz, actual sau viitor, decât prin implicare, decât prin participare, decât prin manifestare demnă, în calitate de cetăţean. Sunt optimist, în legătură cu decizia Curţii, sunt sigur în legătură cu respectarea ei şi de către mine, şi de către noi toţi şi sunt, de asemenea, sigur că toţi aceşti oameni, opt milioane şi jumătate, care au venit la acest referendum, vor ieşi mai întăriţi, în credinţa lor în democraţie şi în credinţa lor că au dreptul de a hotărî soarta acestei ţări. Vă mulţumesc şi dacă sunt câteva întrebări sunt gata să răspund.
Întrebare: Domnule Preşedinte, şeful Executivului a dat puţin mai devreme un comunicat în care scrie în felul următor, şi o să vă şi citesc: “Toate părţile implicate să se abţină de la orice declaraţie care poate fi interpretată ca presiune sau tentativă de influenţare a deciziilor CCR”, pentru că şi dumneavoastră puţin mai devreme aţi vorbit despre decizia grea pe care trebuie s-o ia judecătorii Curţii.
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Da. Care este întrebarea?
Întrebare: Consideraţi că dumneavoastră, implicit, şi restul politicienilor ar trebui să se abţină de la orice comentariu vizavi de Curtea Constituţională şi despre decizia pe care o va lua Curtea?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Societatea democratică este o societate care se bazează pe câteva drepturi, între care, din punctul meu de vedere primul, cel sine qua non, fără de care nu se poate să fie posibile celelalte, este libertatea de exprimare.
Atâta vreme cât în ce mă priveşte şi, de altfel, în ceea ce priveşte şi declaraţiile pe care le-am auzit astăzi de la alţi politicieni dintr-o parte sau alta nu s-a manifestat în niciun fel o încercare de intimidare, o încercare de influenţare, o încercare de ameninţare a Curţii Constituţionale, cred că suntem în parametri absolut normali. Și ceea ce este extrem de important este să ne înţelegem bine cu toţii, ceea ce pentru mine e clar, că oricare ar fi decizia Curţii, comentată şi ea la rândul ei, vă asigur: o vom respecta întocmai. Aceasta este esenţial pentru bunul mers al democraţiei în România.
Întrebare: Şi dacă-mi permiteţi, pentru că spuneţi că veţi respecta decizia Curţii, indiferent care va fi ea, veţi respecta şi acea declaraţie publică pe care aţi făcut-o privind ieşirea dumneavoastră din viaţa politică?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Eu am proprietatea vorbelor mele şi am, de 20 de ani, de când fac politică, proprietatea, înţelesul şi responsabilitatea declaraţiilor mele. Decizia mea este luată, este una fermă, este una în conformitate cu toate principiile pe care am făcut şi fac politică, şi ea va fi anunţată în momentul potrivit.
Întrebare: Un referendum care nu va fi validat va însemna…
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Eu v-am dat un răspuns la această întrebare, dar este singurul, deoarece eu, aici cel puţin, în această calitate, nu doresc să discut nici despre politicianul Crin Antonescu, nici despre Partidul Naţional Liberal, nici despre altceva, din două motive: pentru că aici vorbesc în calitate de Preşedinte Interimar al României şi alte subiecte nu abordez de aici; în al doilea rând pentru că o asemenea discuţie, ca şi multe altele, au sens în momentul în care vom avea finalul oficial al acestui referendum.
Întrebare: În urmă cu puţin timp, preşedintele suspendat Traian Băsescu spunea că: “USL are obligaţia morală faţă de mine şi în baza acestei obligaţii morale cer încetarea oricărei lupte politice”. Cum comentaţi acea obligaţie morală pe care USL-ul ar avea faţă de preşedintele suspendat Traian Băsescu?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Nu am cunoştinţă de niciun fel de obligaţie, nici morală, nici de alt fel, a Uniunii Social Liberale, a vreunuia dintre liderii săi, faţă de domnul Traian Băsescu. Cunosc obligaţiile morale pe care domnul Traian Băsescu le are faţă de cetăţenii României, cunosc modul în care le-a încălcat, dar nu dezvolt acest subiect. În ceea ce priveşte Uniunea Social Liberală, n-am niciun fel de îndoială că n-are nimeni vreo obligaţie nici morală, nici altfel faţă de Traian Băsescu.
Întrebare: Şi dincolo de acest ton împăciuitor, dacă-mi permiteţi o a doua întrebare, de-a lungul campaniei electorale pentru referendum, în desele sale apariţii publice, Traian Băsescu a ţinut să puncteze, chiar şi ieri, în ultima sa declaraţie că odată ce se va întoarce la Cotroceni – fiind sigur de acest aspect – va avea grijă de toţi cei care l-au suspendat şi ca toţi cei care l-au suspendat să plătească. Cum consideraţi aceste afirmaţii? Le vedeţi ca nişte ameninţări?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Am nişte cuvinte pentru a le califica, dar nu-mi permit să le folosesc de aici. Vă las pe dumneavoastră.
Întrebare: Ce cifră ar trebui să ia în considerare Curtea Constituţională pentru validarea sau invalidarea acestui referendum, având în vedere că, în această ultimă zi, au fost puse în discuţia opiniei publice mai multe cifre: 18 milioane, 15 milioane?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Da, cred că ştiu şi cei de la Curtea Constituţională, după cum ştiţi şi dumneavoastră, după cum ştiu şi eu şi după cum ştim toţi în această ţară, după cum ştie şi Traian Băsescu, că avem de-a face cu două cifre: una birocratică, valabilă din punct de vedere legal, pentru că nu au fost în stare instituţiile acestui stat, sub mai multe guverne, inclusiv sub cel de faţă, chiar dacă a avut la dispoziţie un timp foarte scurt, să o adapteze la realitate. Şi asta este cifra din listele electorale. Şi, pe de altă parte, avem de-a face cu o cifră care reflectă realitatea – adică numărul de oameni vii, cu drept de vot, care există pe acest pământ şi poartă cetăţenia română.
Curtea este ţinută să judece şi să dea un verdict în această speţă în raport cu legea, şi aici se face diferenţa între calitatea de cel mai înalt nivel, de jurişti, a componenţilor Curţii Constituţionale şi cei care nu suntem jurişti sunt, în paranteză fie spus, de multe ori în drept situaţii care determină corect din punct de vedere juridic o decizie şi care nu se acoperă în realitate pe bunul simţ, pe ceea ce credem toţi ceilalţi.
De pildă, atunci când se comite o faptă pe care au văzut-o toţi dar s-au folosit incorect procedural nişte probe, nu poate fi condamnat făptaşul, da? Curtea, de asemenea, are capacitatea şi dreptul de a interpreta în spiritul Constituţiei şi al legii, şi eu cred că aceste posibilităţi pe care le are Curtea îi sunt suficiente pentru a da o soluţie care să fie şi dreaptă, din punct de vedere public şi politic, şi perfect corecte din punct de vedere juridic. Dar asta este ce cred eu, important e ce va decide Curtea.
Întrebare: O precizare, deci, ce alegem, birocraţia sau realitatea?
Președintele interimar al României, Crin Antonescu: Eu aleg, întotdeauna, realitatea. Discutam acum despre verdictul Curţii.
Întrebare:Aş mai avea o întrebare. Ieri, preşedintele suspendat Traian Băsescu, spunea că toţi cei care au dat, aşa cum numea dumnealui, lovitura de stat, vor plăti şi vă întreb dacă vă este teamă de această anunţată răzbunare a lui Traian Băsescu.
Președintele interimar al României, Crin Antonescu: Cred că este o întrebare retorică. Traian Băsescu ameninţă de când îl ştiu şi de când mă ştiu, de asemenea ameninţări nu m-am temut. În momentul în care îţi asumi condiţia de lider politic, în momentul în care îţi asumi condiţia de lider al opoziţiei, în momentul în care îţi asumi condiţia de a te lupta cu cineva ca Traian Băsescu şi sistemul lui, trebuie să-ţi învingi teama. Teama există în orice om viu, aşa cum există speranţa, cum există curajul.
Problema este dacă o învingi sau nu. Eu am învins-o de mult şi ameninţările lui Traian Băsescu nu mă impresionează personal; mă dezgustă, pentru că este incalificabil ca un om care a fost şef de stat, care vrea să mai fie, care este supus acestui examen public, să ameninţe. Nici măcar să nu spună: „Am să-i fac cutare lucru lui Crin Antonescu sau lui Victor Ponta”.
A vorbi despre lovitură de stat, în condiţiile în care a spus în timpul campaniei „Români, nu veniţi să validaţi lovitura de stat”, înseamnă că opt milioane şi jumătate de români au dat o lovitură de stat şi cu restul, nu ştiu câţi, că despre cei opt milioane şi jumătate care sunt reali şi vii şi pe care i-am putut număra, stim câţi sunt, despre ceilalţi rămâne să rezolve birocraţia, dar cu cealaltă, să zicem, jumătate, domnul Traian Băsescu trebuie să umble să-i aresteze pe ăştialalţi opt milioane şi jumătate.
Cred că sunt nişte aberaţii care ne fac rău, care ne fac de râs şi spuneam că nu întâmplător până şi o publicaţie ca „Le Figaro” foarte apropiată, în zilele dinainte de referendum, cauzei lui Traian Băsescu, a ajuns să mai cerceteze, de unde vine, care-i mentalitatea şi care sunt, ca să spun aşa, armele lui Traian Băsescu. Mie, repet, mi se pare jenant să discutăm despre aceste lucruri. Sunt nedemne de orice lider politic, darămite de un şef de stat.
Întrebare:Dacă mai îmi mai permiteţi o întrebare. Spuneaţi că inclusiv STS-ul şi-a făcut foarte bine treaba în ziua referendumului şi v-aş întreba, în acest context, dacă aţi mai cere în continuare demiterea şefului STS, aşa cum aţi cerut.
Președintele interimar al României, Crin Antonescu: Astea sunt întrebări cu condiţional optativ, iar mie îmi place să răspund, cel puţin de aici, la întrebări puse la modul indicativ. Important rămâne ca aceste instituţii, inclusiv, cea menţionată, şi pe care am menţionat-o, cum aţi văzut, în mod special, au procedat corect. Ăsta este un lucru foarte foarte bun.
Întrebare: Este clar că s-a ajuns la o situaţie pe care nici dumneavoastră personal, nici ceilalţi din tabăra cealaltă nu şi-o doreau sau poate că ceilalţi şi-o doreau. Dumneavoastră aveţi să vă reproşaţi ceva din această campanie?
Președintele interimar al României, Crin Antonescu: La capătul unei campanii, întodeauna, rămâne ceva ce puteai să faci mai bine, la capătul unei campanii în care n-ai câştigat sută la sută din voturi înseamnă că n-ai fost suficient de convingător, un vot dacă a mai rămas. Pentru mine rămâne cel mai important lucru din această campanie, următorul: eu m-am implicat în campanie în sensul chemării la vot şi răspunsul pe care eu şi ceilalţi, că n-am făcut-o singur, l-am obţinut, este unul impresionant, este unul care mă obligă şi este unul care mă face să le fiu recunoscător tuturor acestor oameni.
De asemenea, este unul care mă face să îndrăznesc să spun un lucru. Poate că toţi analiştii, poate că toţi politicienii care comentăm, afirmăm, recunoaştem de mulţi ani că în România este o ruptură între electorat şi clasa politică, între electorat şi partide, între electorat şi liderii politici, ar trebui să mai medităm, pentru că în momentul în care opt milioane şi jumătate de oameni vin la o acţiune la care nişte lideri politici îi cheamă, înseamnă că nu există o ruptură, înseamnă că există reprezentativitate şi înseamnă că nu jucăm într-o piesă absurdă, ci jucăm într-o situaţie reală, în care trebuie să fim cu atât mai responsabili, cei care facem politică. Dacă îmi daţi voie, eu m-aş retrage.
Întrebare:Dacă îmi mai permiteţi o întrebare? Demiterea lui Traian Băsescu a fost obiectivul numărul unu, poate, al celor de al USL şi implicit şi al dumneavoastră. Dacă, să luăm situaţia în care, prin acest referendum, Traian Băsescu nu este demis. Pentru ca Traian Băsescu să-şi încheie mandatul acum, ar mai exista o soluţie, domnia sa a spus-o de câteva ori în ultima perioadă: revizuirea Constituţiei. Luaţi în calcul această situaţie?
Președintele interimar al României, Crin Antonescu Obiectivul nostru numărul unu a fost normalizarea vieţii politice din România, a fost şi rămâne deblocarea mecanismelor instituţionale demoratice, funcţionarea normală a instituţiilor acestei ţări, pentru că suntem într-o perioadă grea, complicată, de criză etc., etc.
Sper că acest referendum se va încheia cu demiterea şi oficială, nu numai morală, a lui Traian Băsescu, şi vom intra în această normalitate. Dacă nu se va întâmpla asta, mă voi întâlni cu dumneavoastră – nu fug nicăieri – şi vă voi răspunde la tot felul de ipoteze. Pe ipoteza în speţă am răspuns de multe ori, şi răspunsul nu se schimbă.
Întrebare: O ultimă întrebare. Îmi permiteţi, vă rog frumos. Traian Băsescu spunea că datorită dvs şi-a schimbat strategia, pentru că aţi promulgat acea lege foarte repede, şi de aceea a mers cu varianta boicotului. Cumva spunea că datorită dumneavoastră.
Președintele interimar al României, Crin Antonescu Bun. Asta arată, pentru cei care doriţi să colecţionaţi lucruri nedemne, repet, de ce face un om, arată încă o dată atitudinea unui trişor. Astea sunt lucruri foarte simple.
Eu v-am spus şi atunci, am promulgat o lege pe care era absolut normal să o promulg, nu din cauza presiunii cuiva; era o lege votată în Parlamentul României, acreditată drept constituţională de Curtea Constituţională şi nu aveam niciun motiv, ca Preşedinte interimar, să nu o promulg. Dacă aş fi avut vreun motiv, aş fi retrimis-o. Nu am avut niciun motiv şi, ca atare, am consacrat prin actul promulgării, voinţa Parlamentului, care este izvor de drept, în condiţiile în care Curtea Constituţională îi dăduse girul constituţional.
Lucrurile astea nu sunt şmecherii. Traian Băsescu, după opt ani de preşedinte al României, ar fi trebuit să afle acest lucru. Lucrurile astea nu sunt de trişat. Hai să o ascundem sub masă încă trei zile ca să vedem tactica de campanie a cuiva. Acestea sunt lucruri aproape solemne în care arătăm cum ne respectăm ţara ai cărei demnitari suntem.
Eu am acţionat ca Preşedinte interimar al României. Eu respect România. Că un candidat a dorit, cu un cuvânt care-i place, să se comporte ca trişor, ca “paiaţa” lui Viktor Orbán, e problema lui de candidat. Eu am respectat situaţia în care am fost pus în aceste zile şi nu am nici cel mai mic regret sau ezitare să spun că am procedat corect şi demn. Mulţumesc. O seară bună!