Cu trei pași mai departe

Pr. Prof. Dr. Ioan Ică sr. a tradus teza doctorală a lui Panayotis Nellas (1936-1986) în Panayotis Nellas, Hristos, Dreptatea lui Dumnezeu și îndreptarea noastră – pentru o soteriologie ortodoxă, trad. de Pr. Prof. Ioan Ică sr., Ed. Deisis, Sibiu, 2012, p. 39-252.

Teza poartă numele: Învățătura despre îndreptare a Sfântului Nicolae Cabasila – contribuție la soteriologia ortodoxă și a fost editată la Pireu, în 1975, având în ediția primă 182 p.

Studiind soteriologia Sfântului Nicolae Cabasila, teologul P. Nellas ajunge la concluzia că ea s-a bazat pe sintagma dreptatea lui Dumnezeu (ed. Deisis, p. 169). Hristos a restaurat umanitatea noastră prin chinurile Sale dând posibilitatea oamenilor să se îndumnezeiască (Idem, p. 170). Îndreptarea personală se realizează prin conlucrarea omului cu Dumnezeu (Ibidem), pentru că „unirea omului cu Dumnezeu reprezintă conținutul real al îndreptării omului și [totodată] coincide cu realizarea predestinării lui originare” (Idem, p. 171).

*

Trei vieți de Sfinți macedoneni, pe scurt.

În ediția: Sfinți macedoneni: Sfântul Gheorghe din Kratovo, Sfântul Ioachim din Pustia Osogovei, Sfântul Teofil Mărturisitorul, trad. din bulgară de Gheorghiță Ciocioi, Ed. Sofia și Ed. Cartea Ortodoxă, București și Alexandria, 2011, 102 p., format mic.

După două ediții bulgărești din 2004.

Sfântul Gheorghe din Kratovo e martirizat la vârsta de 18 ani. E aruncat în foc de către turci…dar nu moare din cauza focului, ci fiind viu și rugându-se în mijlocul focului…e lovit cu „o bucată mare de lemn” (Idem, p. 48) și astfel adoarme la data de 11 februarie 1515, în Duminica lăsatului sec de brânză, în orașul Sofia, Bulgaria (Ibidem).

Sfântul Ioachim din Pustia Osogovei adoarme necunoscut de oameni (Idem, p. 65)…dar prin propria sa descoperire aflăm că a adormit pe data de 16 august 1105 (Idem, p. 72, n. 1).

Sfântul Teofil Mărturisitorul a fost botezat la 3 ani (Idem, p. 91), la 13 ani, printr-o vedenie dumnezeiască, a intrat în viața monahală (Idem, p. 92)…și a fost bătut cu vine de bou (Idem, p. 96) și răstignit între doi stâlpi (Idem, p. 97) pentru Sfintele Icoane, dar după mai multe chinuri a fost eliberat și adoarme în pace (Idem, p. 99). A trăit în secolul al 8-lea d. Hr.

*

O predică a Sfântului Epifanie al Ciprului tradusă din greacă în română: Sfântul Epifanie al Ciprului, Cuvânt la îngroparea trupului dumnezeiesc al Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, trad. de Pr. Victor Manolache, Ed. Egumenița și Ed. Cartea Ortodoxă, Galați și Alexandria, 2010, 73 p., format mic.

Tăcere, p. 19; Piatra din capul unghiului: p. 20, 21; Coborârea Domnului la Iad: p. 23, 50, 52, 53, 56, 58, 60, 61, 62, 64, 65-66, 67-72; pe cine a scos din Iad: 23; Is. 1, 3 = Sfânta Treime, p. 26; Străin: p. 34-36; Sfinții Protopărinți scoși din Iad: p. 46, 54, 64-65, 72; prezența și însoțirea Sfinților Arhangheli Gavriil (p. 56) și Mihail (p. 57) și a Puterilor cerești (57) la intrarea Domnului în Iad; Învierea Lui și a Sfinților care au fost în Iad, p. 72.

p. 23: „Prin apariția Sa în Iad, Dumnezeu i-a mântuit pe toți, fără excepție? Desigur că nu, ci și acolo doar pe cei care au crezut”.

p. 26: „Acolo a realizat mântuirea noastră, în mijlocul pământului, Iisus, Fiul lui Dumnezeu, Care S-a arătat între două animale [Is. 1, 3], (boul și asinul), între Tatăl și Duhul Sfânt, cele două persoane dumnezeiești”.

p. 72: „Deci când spunea acestea și altele asemenea [când propovăduia Domnul în Iad], Domnul a înviat. Și în același moment a înviat și Adam cel unit cu El, și Eva. Dar și multe alte trupuri ale Sfinților care muriseră de la începutul veacurilor s-au sculat, vestind Învierea cea de a treia zi”.