Predică la tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul [29 august 2012]

Paradoxal, iubiții mei,

cel căruia i s-a tăiat capul în mod nedrept…își are sfântul său cap într-o moschee în Damasc…după tradiția musulmană…

Lucru care nu îi împiedică pe extremiștii musulmani…să taie capete de creștini…cu cuțite mari, late, ritualice…

Căci crima din fanatism religios…ieri și azi…e la fel de odioasă.

Oricât am îmbrăca-o noi în cuvinte…crima rămâne tot crimă

Pe de altă parte, vedem îngăduința enormă a Sfântului Ioan Botezătorul, ca și a altor Sfinți, care deși își au Sfintele Moaște la păgâni sau eretici…ei le fac bine.

Ei îi cheamă spre dreapta credință

Și așa trebuie să înțelegem lucrurile: ca pe o mare îngăduință a lui Dumnezeu, ca pe o iconomie/ ca pe o lucrare tainică, prea iubitoare, a lui Dumnezeu cu cei din afara Bisericii…pentru ca ei să aibă motive întemeiate pe experiență…pentru ca să se convertească la Ortodoxie.

Pentru că Sfinții îndeamnă la dreapta credință și nu la erezie!

Iar în lumea noastră de azi, unde totul devine foarte repede bun public…unde totul e aflat imediatreperele dumnezeiești ale Bisericii, Sfinții Lui, sunt tezaurul întregii lumi, și al celor bine-credincioși și al celor rău-credincioși, pentru că informațiile despre ei, Sfintele lor Moaște, Icoanele lor…pot fi văzute de către toți.

Însă Biserica lui Dumnezeu, Biserica Ortodoxă din toată lumea, astăzi, 29 august 2012, prăznuiește prin post…martirizarea lui, a Sfântului Ioan Botezătorul…

Iar Irod, Irodiada și Salomeea, în toată slujba zilei, după cum ați auzit aseară și azi, au fost puși la zidul infamiei…pentru că ei au pus la cale și au dus la rău sfârșit…nelegiuirea imensă a omorârii Înaintemergătorului Domnului.

„Ziua nașterii lui Irod tuturor s-a arătat necuvioasă, când în mijlocul celor ce se dezmierdau, s-a pus înainte capul postitorului, ca o mâncare, cu bucuria s-a împreunat întristarea, și cu râsul s-a amestecat amara plângere; căci capul Botezătorului ducându-l în tipsie, a intrat fata înaintea tuturor precum i s-a zis ei. Și pentru înfierbântarea desfrânării, plângerea a căzut asupra tuturor celor ce se ospătau atunci cu împăratul, că nu i-a veselit pe aceia, nici pe însuși Irod, căci zice: Și s-a întristat cu întristare nu adevărată, ci amăgitoare, vremelnică” [Minei, luna august, ed. BOR 1929, p. 317, cu îndreptarea textului].

Conținutul Icosului zilei…

Care tușează motivul omorârii lui: desfrânarea…și că moartea celui Drept nu e bucurie decât pentru nebuni…pentru cei care sunt înnebuniți de răutate

Căci împăratul Irod i-a promis Salomeei, aprins fiind de poftă, un dar.

Și ea, fiind sfătuită de mama ei, a cerut…omorârea Sfântului Ioan.

Asta pentru ca să conștientizăm, în mod profund, ce înseamnă să asculți sfaturi rele…lipsite de evlavie…hulitoare…

Ce înseamnă să te lupți cu Sfinții lui Dumnezeu…

Și, mai devreme sau mai târziu, vom înțelege…cei care nu vrem să înțelegem…că a ne lupta cu Dumnezeu înseamnă a ne omorî sufletește

Și cine crede că poate trăi fără Cap, adică fără Hristos…așa, în orice biserică eretică sau adunare păgână…va afla, mai devreme sau mai târziu, ce înseamnă să fii lipsit de viață…de viața dumnezeiască

Pentru că viața aceasta, de acum, cu cât e mai prosperă, cu atât e mai tristă.

Te plictisești, te simți rău, te simți gol, te simți nimeni…fără viața dumnezeiască, fără slava Treimii în tine.

Și mi se rupe inima când văd atâta plictiseală peste tot…adică atât de puțină viață dumnezeiască în oameni.

Dar, pe de altă parte, cel care are cap, care are minte, care are demnitate…e înconjurat și minimalizat…de oameni fără cap, fără coloană vertebrală, fără…rușine de Dumnezeu și de oameni.

Căci omorârea lui…a Sfântului Ioan…a fost un act de cruzime imensă…și de nerușinare. De prostie plină de poftă…

Fiindcă el, cel prea ascetic, cel prea sfânt, Botezătorul Domnului, e închis în temniță pentru că spunea adevărul despre cuplul împărătesc ilegitim.

Îi mustra pentru desfrânarea lor…

Și de aceea, Irodiada, care trăia în concubinaj/ nelegitim cu Irod…s-a răzbunat prin fiica ei, nelegiuită ca și ea…și a cerut moartea lui…a celui care îi mustra.

…I s-a tăiat capul în temniță, noaptea târziu…și a fost adus pe tipsie în mijlocul oamenilor moleșiți de mâncare și băutură.

Iar întristarea celor de la banchet, despre care vorbește Icosul zilei pe care l-am citat, frica/ panica lor…a fost adusă de faptul că buzele Sfântului Ioan…din capul șiroind a sânge…îi spuneau Irodiadei: „Nu ţi se cade să ai de soţie pe femeia lui Filip, fratele tău!”.

Și auziți răutate de femeie nebună: „Jucătoarea [Salomeea], luându-l în mâini, fără temere l-a dus la maică-sa [Irodiada]. Irodiada, luîndu-l, înţepa cu acul limba care mustra fărădelegea lor. Şi, batjocorindu-l din destul, nu l-a dat să-l îngroape împreună cu trupul, pentru că se temea să nu învieze când se va lipi capul de trup, şi să nu-i certe din nou. Deci, ucenicii lui, luând în noaptea aceea trupul cel scos din temniţă, l-au îngropat în Sevastia; iar capul l-a îngropat Irodiada în curtea sa, în pământ adânc, la un loc ascuns şi necinstit. Iar cum a fost luat de acolo, s-a scris pe 24 februarie, când se prăznuieşte aflarea cinstitului lui cap”.

Au îngropat trupul ucenicii lui…iar capul…Irodiada…

Și de ce Icoana înmormântării lui…nu respectă „veridicitatea istorică”…și îi prezintă tot pe ucenicii lui ca pe unii care au îngropat capul Sfântului Ioan?

Pentru că s-a socotit că Irodiada nu este vrednică…să fie inclusă în Icoana înmormântării lui.

Apar în icoană tot ucenicii…pentru că ei erau singurii care doreau să îl îngroape.

Irodiada i-a ascuns capul…nu i l-a îngropat!

…Lucru din care înțelegem că iubirea e cea care se ocupă de înmormântări…și de pomenirile de după…

Cei care te iubesc…te și îngroapă…și tot ei te pomenesc…se roagă pentru tine.

De aceea trebuie să ai oameni care te iubesc, rude, prieteni, ucenici…pentru că ei sunt cei care te poartă…mai departe…

…Trupul său a fost îngropat în Sebastia, o localitate din Palestina. Și mormântul său a fost aici

Salomeea a murit într-un mod cutremurător: a căzut în apa înghețată a unui râu…și după un chin prelungit…gheața i-a tăiat gâtul.

Capul a fost adus părinților ei…așa după cum ei i s-a adus, pe tipsie, capul celui preafrumos și preacurat.

Irod și Irodiada au avut parte, de asemenea, de o moarte înspăimântătoare: i-a înghițit pământul de vii.

Pentru că niciodată nu învinge răul, nu învinge nedreptatea…ci voia lui Dumnezeu!

Dumnezeu îngăduie multe…dar tot El și pedepsește.

Și să ne ferească Domnul de pedeapsa Lui în veci…pentru că ea este preadumnezeiască!

De aceea, în această sfântă zi, să postim fiind plini de rugăciune și de durere pentru păcatele noastre…și ale întregii lumi.

Pentru că rolul nostru în lume, al ortodocșilor, e acela de a ne sfinți viața…și de a-i atrage pe toți spre experiența reală, împlinitoare, a slavei lui Dumnezeu în reala Sa Biserică.

Fiindcă numai astfel, fiind plini de har, putem înțelege ce e bine să facem și cum să trăim cu cuvioșie în toate zilele vieții noastre. Amin!

Fără reprezentare legitimă

România, momentan, nu are președinte legitim (prima zi, ziua a 2-a, ziua a 3-a, ziua a 4-a, ziua a 5-a, ziua a 6-a, ziua a 7-a, ziua a 8-a).

Și de aici încolo nu mai trebuie să repetăm acest lucru dureros…pentru că, de ieri, a devenit un truism.

Pe lângă președintele ilegitim nu mai avem nici lideri politici. Pentru că liderii USL au trădat așteptările poporului…lăsându-l de izbeliște

Pe scurt: România nu mai are acum nici președinte legitim…nici lideri politici legitimi.

Fapt pentru care extremiști și diletanți de tot felul vor parveni, în locul USL, care a ieșit din centrul atenției în mod jenant…și aceia vor juca țanțaroiul pe conștiința noastră.

***

  • Nici Victor Ponta și nici Crin Antonescu nu au fost în țară în momentul în care în Parlament s-a citit invalidarea referendumului. Cei doi se aflau la mii de kilometri distanță de România. Ponta era prin Africa la Internaționala Socialistă, iar Antonescu în vacanță, la relaxare. Deși aflați la mii de kilometrii depărtare, cei doi au reușit să dea o lovitură de grație celor 7,4 milioane de români care au votat concedierea lui Băsescu”.
  • Rabinul Ovadia Yosef, un apropiat al lui Benjamin Netanyahu şi liderul partidului ultra-ortodox Shas, le-a cerut israelienilor să se roage pentru distrugerea Iranului. „Când îi cerem lui Dumnezeu să pună capăt duşmanilor noştri, ar trebui să ne gândim la Iran, acei răi care ameninţă Israelul. Fie ca Domnul să îi distrugă„, a afirmat Ovadia Yosef”.
  • Dnei Merkel i se pregătește ceva mult mai rău: un referendum asupra Mecanismului European de Stabilitate (MES, cel pe care Băsescu l-a semnat ca primarul în 9 dec. 2012). […] Încă ceva: la începutul lui septembrie se judecă la Tribunalul Constituțional din Karlsruhe (echivalentul CCR-ului nostru) o acțiune colectivă a unui număr de peste 35 mii de cetățeni germani care vor, pur și simplu, ca tribunalul să declare MES neconstituțional. Dacă decizia va fi favorabilă reclamanților, toate summit-urile europene “cruciale” organizate din septembrie 2011 până acum, pentru a rezolva criza se vor fi dovedit nu numai inutile, ci chiar ridicole – germanul de rând, pentru care, cică, dna Merkel a bătut cu pumnul în masă pentru a cere “mai multa Europă” va fi spus clar și răspicat : nu vrem “mai multă Europă”!”.
  • Senatorul PNL, Ioan Ghişe, nu renunţă la ideea de a-l demite pe Traian Băsescu. După ce a propus Parlamentului soluţia demiterii în Plen, Ghişe a ieşit în stradă. Împreună cu Ion Ciochină s-a îmbrăcat în pancarde de carton şi a mers în faţa palatului Cotroceni să protesteze. Senatorului i-a fost interzis protestulde către jandarmi.“Împreună cu prietenul meu, Ion Ciochină, m-am plimbat la Grădina Botanică şi am vrut să ne plimbăm şi pe aici. Când am trecut pe partea cealaltă, domnii de la Jadarmerie mi-au spus că este interzis să protestăm. Începând de astăzi, în fiecare zi la ora 18:00, ne vom plimba în jurul Palatului Cotroceni. Zona este frumoasă, Grădina Botanică e aproape şi vrem să exprimăm prin aceste cartoane ce simţim”, a declarat Ghişe, din faţa Palatului Cotroceni. Ioan Ghişe este îmbrăcat în pancarde pe care scrie “Poporul a decis/ Băsescu e demis””.
  • Așteptam de la Crin Antonescu acest fel de gesturi demne, de solidarizare cu poporul, pe care le-a promis…și ni le dăruie Ioan Ghișe…la care nu ne gândisem deloc…Se pare că Dumnezeu lucrează prin cine…dorește să lupte…și nu prin cine ne așteptăm noi să lupte…
  • Si-a invins concetatenii. Si tocmai de aceea este si o infrangere. Rusinoasa. Pentru ca, intr-o democratie, nu poti sa stai in varful scarii decat daca te sustin acolo voturile. Iar Basescu revine la Cotroceni utilizand trucuri. Destul de murdare”.