Preafericitul Părinte Daniel Ciobotea aniversează astăzi, 30 septembrie 2012, cinci ani de la întronizarea ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

*

Activitatea sa în perioada 30 septembrie 2007—30 septembrie 2012:

  • La  28 noiembrie 2007 a fost aprobat un nou Statut pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române (în continuare numit Statut), care a intrat în vigoare odată cu recunoaşterea sa prin Hotărârea Guvernului României nr. 53 din 16 ianuarie 2008.
  • S-au înființat 5 noi eparhii, s-au modificat teritorial și s-au schimbat titulaturile a 3 mitropolii și a patru eparhii și s-au readus în Patriarhia Română eparhii din jurul granițelor țării.
  • S-au înălțat unele episcopii la rang de arhiepiscopii și s-au reactivat 4 eparhii în Mitropolia Basarabiei.
  • Au fost aleși 17 ierarhi după cum urmează: 3 Înaltpreasfinţiţi Părinţi Mitropoliţi (Teofan, ca Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei; Andrei, ca Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolit al Clujului, Maramureşului şi Sălajului, Irineu, ca Arhiepiscop al Craiovei şi Mitropolit al Olteniei); un Înaltpreasfinţit Părinte Arhiepiscop (Irineu, ca Arhiepiscop al Alba Iuliei); 10 Preasfinţiţi Părinţi Episcopi: (Corneliu, ca Episcop al Huşilor; Vincenţiu, ca Episcop al Sloboziei şi Călăraşilor; Visarion, ca Episcop al Tulcii; Petroniu, ca Episcop al Sălajului; Sebastian, ca Episcop al Slatinei şi Romanaţilor; Gurie, ca Episcop al Devei şi Hunedoarei; Siluan, ca Episcop ortodox român al Italiei; Timotei, ca Episcop ortodox român al Spaniei şi Portugaliei; Macarie, ca Episcop ortodox român al Europei de Nord; Mihail, ca Episcop ortodox român al Australiei şi Noii Zeelande); 4 Preasfinţiţi Părinţi Episcopi-vicari patriarhali, Episcopi-vicari sau Arhierei-vicari (Varlaam Ploieşteanul, ca Episcop-vicar patriarhal; Andrei Făgărăşeanul, ca Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului; Emilian Lovişteanul, ca Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului; Ignatie Mureşeanul, ca Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugaliei, şi Arhimandrit Ieronim Creţu, ca Episcop-vicar patriarhal ales, cu titulatura Sinaitul).
  • S-au acordat ranguri cu titlu personal: mitropolit onorific: Înaltpreasfinţitului Părinte Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei, care a primit şi statutul de Exarh Patriarhal din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel; arhiepiscop onorific: Înaltpreasfinţiţilor Părinţi Justinian, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului şi Ioan, Episcopul Covasnei şi Harghitei.
  • Au fost canonizați 20 de Sfinți români: Sf. Martiri şi Mărturisitori Năsăudeni: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra şi Vasile din Telciu; Sf. Ierarh Iachint, mitropolitul Ţării Româneşti; Sf. Ierarhi Simion Ştefan şi Andrei Şaguna, mitropoliţii Transilvaniei; Sf. Ierarh Ioan de la Râşca şi Secu, episcopul Romanului; Sf. Cuvios Dionisie Exiguul (cel Smerit); Sf. Cuvioşi Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi; Sf. Cuvios Chiriac de la Tazlău; Sf. Cuvioşi Iosif şi Chiriac de la Bisericani; Sf. Cuvioşi Rafael şi Partenie de la Agapia; Sf. Cuvios Iosif de la Văratic; Sf. Cuvios Irodion de la Lainici; Sf. Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel; Sf. Voievod Neagoe Basarab.
  • S-a sfințit Sfântul și Marele Mir la 1 aprilie 2010.
  • S-a sfințit Catedrala Patriarhală la 26 octombrie 2008.
  • Ani proclamați tematic: 2008 – Anul jubiliar al Sfintei Scripturi şi a Sfintei Liturghii; 2009 – Anul comemorativ-omagial al Sfântului Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei († 379) şi al celorlalţi Sfinţi Capadocieni, în cadrul căruia a fost aniversată şi împlinirea a 650 de ani de la recunoaşterea oficială a Mitropoliei Ţării Româneşti de către Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului; 2010 – Anul omagial al Crezului Ortodox şi al Autocefaliei româneşti, în cadrul căruia a fost aniversată şi împlinirea a 85 de ani de Patriarhat ai Bisericii Ortodoxe Române; 2011 – Anul omagial al Sfântului Botez şi al Sfintei Cununii în Patriarhia Română; 2012 – Anul omagial al Sfântului Maslu şi al îngrijirii bolnavilor.
  • A efectuat un număr de 16 vizite canonice în eparhii din Mitropolia Munteniei şi Dobrogei, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Mitropolia Ardealului, Mitropolia Clujului, Maramureşului şi Sălajului, Mitropolia Olteniei şi Mitropolia Banatului. De asemenea, pentru promovarea şi dezvoltarea misiunii pastorale, a vieţii liturgice şi a evlaviei poporului dreptcredincios, în aceeaşi perioadă, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a efectuat un număr de 8 vizite canonice prilejuite de proclamarea solemnă a canonizării unor sfinţi români.
  • Sfinţiri de catedrale eparhiale: punerea pietrei de temelie a viitoarei Catedrale a Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugaliei; sfinţirea noii Catedrale a Arhiepiscopiei Aradului; sfinţirea noii Catedrale a Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei; sfinţirea Catedralei Episcopale din Caransebeş; resfinţirea Catedralei Arhiepiscopale din Alba Iulia; resfinţirea Catedralei Episcopale din Giurgiu.
  • Sfinţiri de catedrale şi biserici parohiale: punerea pietrei de temelie pentru noua biserică ortodoxă română din Aubing-München, Germania; sfinţirea bisericii româneşti din Salzburg şi a noii biserici româneşti din Viena, Austria; sfinţirea catapetesmei bisericii Parohiei ortodoxe române şi a capelei parohiale „Sfântul Ioan Valahul” din Strasbourg, Franţa; sfinţirea bisericii parohiale din oraşul Mulhouse, Franţa; sfinţirea bisericii din loc. Most, construită în memoria celor peste 60.000 de ostaşi români care s-au jertfit în cel de-al doilea război mondial pentru eliberarea Cehoslovaciei de sub ocupaţia nazistă; sfinţirea catedralei din mun. Braşov şi a catedralei din mun. Făgăraş, jud. Braşov; sfinţirea catedralei din Gura Humorului, jud. Suceava; sfinţirea catedralei din mun. Blaj, jud. Alba; sfinţirea bisericii din staţiunea Turda Băi, jud. Cluj; sfinţirea bisericii din mun. Lugoj, jud. Timiş; sfinţirea picturii bisericii Seminarului teologic de la Mănăstirea Neamţ; sfinţirea picturii capelei Seminarului Teologic din municipiul Iaşi.
  • Sfinţiri de biserici şi capele mănăstireşti: sfinţirea bisericii Mănăstirii Arad Gai, jud. Arad; resfinţirea picturii Mănăstirii Putna, jud. Suceava; resfinţirea bisericii Mănăstirii Golia, mun. Iaşi; sfinţirea bisericii Schitului Poiana lui Ioan, jud. Iaşi; sfinţirea capelei stăreţiei Mănăstirii Neamţ. Sfinţiri de aşezăminte şi centre cultural-pastorale şi sociale: Aşezământul cultural-pastoral din incinta Arhiepiscopiei Râmnicului; Aşezământul social de la Mănăstirea Miclăuşeni, jud. Iaşi; Centrul cultural-pastoral „Sf. Nicolae” din parohia Arad-Bujac, jud. Arad;Casa Pelerinului de la Mănăstirea Durău, jud. Neamţ; Aşezământul social din loc. Slobozia, jud. Giurgiu; Sfinţirea Muzeului Mitropoliei Clujului.
  • Din 2008, Biblioteca Sfântului Sinod a primit un sprijin financiar lunar din partea Mănăstirii Antim. În plan administrativ, s-a urmărit îndeaproape reamenajarea clădirii bibliotecii în scopul pe care îl are: Bibliotecă şi Arhivă – centru misionar de documentare şi cercetare. Pentru a face posibilă, în cadrul Bibliotecii, organizarea de sesiuni ştiinţifice şi alte întruniri tematice, s-a amenajat (cu dotări de mobilier şi tehnică nouă), Sala de întruniri Conon Arămescu – Donici, Mitropolit primat (sfinţită în 2010), prevăzută cu un oficiu şi o sală de lectură modernizată: Atanasie Mironescu, Mitropolit primat. Pentru prima oară în existenţa sa, Biblioteca a organizat în 2010 şi în 2011 sesiunea ştiinţifică internaţională, cu titlul: Colocviile Bibliotecii sinodale de istorie a textelor vechi, care a abordat teme de specialitate, plecând de la manuscrisele din colecţiile sale, sau istoria cărţii vechi. Mergându-se pe aceeaşi linie, au fost vernisate şi expoziţii de fotografii, carte veche şi manuscrise, la care se adaugă lansări de carte, seminarii cu studenţi, elevi etc. Sub îndrumarea arhid. prof. dr. Sebastian Barbu-Bucur, s-a demarat cercetarea şi catalogarea manuscriselor muzicale din Biblioteca Sfântului Sinod. Rezultatele acestor preţioase investigaţii urmează a fi publicate într-un volum-catalog ilustrat.
  • În data de 30 septembrie 2008 a fost sfinţit noul paraclis patriarhal cu hramurile: Sfântul Grigorie Luminătorul, Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul şi Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul, amenajat în turnul reşedinţei patriarhale care a fost renovat, reamenajat şi dotat cu lift de acces persoane. În curtea (grădina) interioară a Reşedinţei Patriarhale a fost ctitorit un Altar de vară cu hramurile Învierea Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul, întreaga curte fiind împodobită cu cinci mari icoane în mozaic, reprezentând pe Mântuitorul Iisus Hristos înviat (altarul de vară), Mântuitorul Iisus Hristos – Dreptul Învăţător, Maica Domnului, Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României, şi Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor. Tot prin purtarea de grijă a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Paraclisul istoric Sfântul Mare Mucenic Gheorghe al Reşedinţei Patriarhale – devenit în anul 2008 şi mănăstire cu obşte formată din călugăriţele ostenitoare la Reşedinţa Patriarhală, cu noul hram: Sfânta Cuvioasă Parascheva – a cunoscut ample lucrări de consolidare şi restaurare, atât în exterior cât şi la pictura interioară, care a fost acum curăţată în totalitate, iar catapeteasma restaurată şi poleită cu foiţă de aur. Resfinţirea paraclisului istoric al Reşedinţei Patriarhale cu hramurile: Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Sfântul Prooroc Daniel şi Sfânta Cuvioasă Parascheva a fost săvârşită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu un sobor de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod, în data de 22 iulie 2011.
  • Palatul Patriarhiei a devenit de la 1 ianuarie 2009 Centru de Conferinţe. 
  • Centrul parohial pentru copii şi tineri a fost aprobat în şedinţa Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc din ziua de 16 iulie 2008.
  • Concursul Naţional de Muzică Bisericească „Lăudaţi pe Domnul!” este organizat din iniţiativa şi cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, de către Sectorul teologic-educaţional al Patriarhiei Române.
  • Concursul Naţional de Creaţie Literară „Anul jubiliar al Sfintei Scripturi şi al Sfintei Liturghii” a fost organizat cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în perioada 11 aprilie – 1 noiembrie 2008, de către Sectorul teologic-educaţional al Patriarhiei Române.
  • Pentru a se menține disciplina Religie în trunchiul comun în planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional, Patriarhia Română, prin Sectorul teologic-educaţional, a făcut numeroase demersuri către autorităţile Statului.
  • Concursul naţional „Icoana ortodoxă – lumina credinţei” – ediţia I, 2012
  • Congresul Internaţional de Teologie închinat Sfântului Vasile cel Mare, Palatul Patriarhiei (1-4 noiembrie 2009)
  • Congresul Internaţional de Teologie „Familia creştină, o binecuvântare pentru Biserică şi societate”, Palatul Patriarhiei din Bucureşti (1-3 noiembrie 2011)
  • În parteneriat cu Fundaţia World Vision România, Patriarhia Română desfăşoară, începând cu 1 septembrie 2009, proiectul „Alege Şcoala!” în trei regiuni de dezvoltare (Bucureşti-Ilfov, Nord-Est (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui) şi Sud Muntenia (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman).
  • Protocolul de colaborare între Patriarhia Română, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Administraţiei şi Internelor cu privire la utilizarea în interesul elevilor a şcolilor închise prin comasare. 
  • Protocolul de Cooperare în domeniul incluziunii sociale. În ziua de 2 octombrie 2007, la Palatul Victoria, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi Primul Ministru al României, Călin Popescu Tăriceanu au semnat Protocolul de Cooperare în domeniul incluziunii sociale încheiat între Patriarhia Română şi Guvernul României, în scopul reglementării acţiunilor de cooperare în domeniul incluziunii sociale.
  • Protocolul de cooperare privind parteneriatul Asistenţă Medicală şi Spirituală. Joi, 24 iulie 2008, la Reşedinţa patriarhală din Bucureşti, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi Dl Eugen Nicolăescu, Ministrul Sănătăţii Publice au semnat Protocolul de cooperare privind parteneriatul Asistenţă Medicală şi Spirituală, document prin care Patriarhia Română şi Ministerul Sănătăţii Publice au stabilit cadrul general de reglementare a acţiunilor de cooperare între cele două instituţii în domeniul asistenţei medicale integrate cu domeniul asistenţei sociale şi spirituale.
  • În 2008 a fost înfiinţată Federaţia Filantropia, organizaţie care are ca scop dezvoltarea cooperării dintre organizaţiile non-guvernamentale care funcţionează cu binecuvântarea Bisericii Ortodoxe Române şi sectoarele social-filantropice ale eparhiilor, precum şi susţinerea acestora în relaţia cu autorităţile statului şi cu instituţii publice sau private, în vederea realizării unei strategii şi viziuni unitare de lucru în conformitate cu Statutul şi Hotărârile Sfântului Sinod.
  • Înfiinţarea Centrului pentru Patrimoniul Cultural „Sfântul Constantin Brâncoveanu, situat în Bucureşti, str. Maria Rosetti, Nr. 63. Centrul pentru Patrimoniul Cultural „Sfântul Constantin Brâncoveanu” a fost inaugurat oficial, în cadru solemn, la 26 octombrie 2010, de către Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, şi de către Preafericirea Sa Daniel, Patriarhul României, în prezenţa a numeroşi ierarhi, clerici şi colaboratori.
  • La 27 octombrie 2007 a fost înfiinţat la Bucureşti Centrul de Presă „BASILICA” al Patriarhiei Române. Noua instituţie îşi are sediul central în Palatul Patriarhiei şi cuprinde cinci componente: Radio „TRINITAS”, televiziunea „TRINITAS” TV, un grup de trei publicaţii (cotidianul Ziarul Lumina, săptămânalul Lumina de Duminică, revista lunară Vestitorul Ortodoxiei), Agenţia de ştiri „BASILICA”, Biroul de Presă şi Relaţii Publice.
  • Postul de radio TRINITAS a fost înfiinţat în anul 1996, din iniţiativa şi cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel al României, în perioada respectivă Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Prima emisiune difuzată de Radio TRINITAS, în seara zilei de 17 aprilie 1998, Sfânta şi Marea Vineri din acel an, a fost transmisiunea directă a slujbei Prohodului Domnului, de la Catedrala mitropolitană din Iaşi. Consacrarea postului de radio TRINITAS ca reţea radiofonică naţională a Bisericii Ortodoxe Române, s-a înfăptuit la 27 octombrie 2007, la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, data de înfiinţare a Centrului de Presă „BASILICA” al Patriarhiei Române. Din octombrie 2007, Radio TRINITAS şi-a continuat extinderea la nivel naţional prin punerea în funcţiune a 19 staţii de emisie, care s-au adăugat celor 26 existente până atunci. În prezent, Radio TRINITAS emite pe 45 de frecvenţe terestre funcţionale, acoperind peste 85% din teritoriul României, la care se adaugă o frecvenţă via satelit (Satelit AMOS 2) pentru Europa.
  • Televiziunea TRINITAS a fost anunţată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel încă din cuvântarea de întronizare, la 30 septembrie 2007.  Televiziunea Patriarhiei Române poate fi recepţionată şi prin internet, pe pagina proprie www.trinitastv.ro.
  • Cotidianul Ziarul Lumina, săptămânalul Lumina de Duminică şi revista de actualitate bisericească Vestitorul Ortodoxiei sunt parte integrantă a Centrului de Presă „BASILICA”. Principala formă de proiecţie în spaţiul virtual a publicaţiilor LUMINA, site-ul www. ziarullumina.ro rămâne o preocupare importantă pentru echipa redacţională şi pentru conducerea ziarului.
  • Pe  7 februarie 2012, cu prilejul împlinirii a şapte ani de la prima apariţie a Ziarului Lumina, a fost lansată oficial, în prezenţa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Fototeca Ortodoxiei Româneşti, un proiect care are ca obiect colectarea, identificarea şi clasificarea unui mare număr de fotografii privind istoria Bisericii Ortodoxe Române din secolul al XX-lea.
  • Agenţia de ştiri „BASILICA” a Patriarhiei Române are rolul de a prezenta, sub forma ştirilor şi a documentelor de presă, instituţiile, activităţile şi atitudinile Bisericii Ortodoxe Române în diferitele probleme actuale. Din 16 iunie 2008 şi până astăzi, pe site-ul basilica.ro se poate constata o creştere a numărului de ştiri şi al materialelor de presă postate în fiecare zi. Astăzi, dacă cercetăm arhiva Agenţiei de ştiri BASILICA identificăm peste 30.000 de materiale de presă, cuprinzând aici şi perioada 27 octombrie 2007 – 16 iunie 2008.
  • Activitatea Biroului de Presă al Patriarhiei Române a constat în: realizarea zilnică (1.200 de numere) a buletinului zilnic Revista Presei în urma activităţii de monitorizare a mass-media internă şi internaţională şi informarea cu promptitudine a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel; redactarea a peste 500 de proiecte de comunicate de presă, drepturi la replică şi precizări supuse aprobării Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, transmise cu prioritate către Centrul de Presă „BASILICA” – Agenţia de ştiri „Basilica”, Radio „Trinitas”, Televiziunea „Trinitas” şi cotidianul Ziarul Lumina; stabilirea şi menţinerea comunicării cu aproximativ 100 jurnalişti acreditaţi de la agenţiile de presă româneşti şi străine , de la Televiziunea Română şi Societatea Română de Radiodifuziune, de la alte posturi de radio şi televiziune particulare, precum şi de la majoritatea cotidianelor şi publicaţiilor cu pondere naţională, etc.
  • Catedrala Mântuirii Neamului – lucrare cu valoare de simbol în conştiinţa şi viaţa poporului Român. La data de 8 noiembrie 2010, au fost începute lucrările aferente organizării de şantier finalizate la data de 5 ianuarie 2011, de către FC EDIL CONSTRUCT SRL.
  • Vizite irenice și canonice ale Patriarhului României: Vizita irenică efectuată de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la Constantinopol şi în Cezareea Capadociei (27 mai – 2 iunie 2009); Vizita canonică efectuată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în Austria (12-16 iunie 2009); Vizita canonică a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel în Franţa (9-17 iulie 2009); Vizita canonică a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel în Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei şi Portugaliei (16-21 aprilie 2010); Vizita canonică a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel în Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale şi Meridionale (9 – 13 aprilie 2011); Vizita canonică a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel în Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale şi de Nord (11-13 septembrie 2011); Vizita Preafericitului Părinte Patriarh Daniel în Cehia cu prilejul sfinţirii bisericii româneşti de la Most, închinată ostaşilor români, căzuţi pentru eliberarea Cehoslovaciei, în cel de-al Doilea Război Mondial (9 octombrie 2011);
  • Participare la evenimente funerare: Participarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la funeraliile Patriarhului Alexei al II-lea (9 decembrie 2008)/ La data de 15 noiembrie 2009, Patriarhul Pavle al Serbiei a trecut la cele veşnice. În acest context, la funeralii, a participat şi o delegaţie a Patriarhiei Române, condusă de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel (19 noiembrie 2009).
  • În cadrul plenarei Ziua Nădejdii, 17 iulie 2009, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a susţinut alocuţiunea cu titlul: „Speranţa se naşte din credinţă şi se manifestă prin iubire”.
  • Cu prilejul prăznuirii hramului Catedralei Patriarhale din Bucureşti, în ziua de pomenire a Sf. Dimitrie cel Nou, 27 octombrie 2008, Patriarhia Română l-a invitat pe Înaltpreasfinţitului Părinte Pantelimon de Veria, Naousa şi Kampania să viziteze Capitala României. Înaltpreasfinţia Sa a adus, cu această ocazie, în România, cinstitele moaşte ale Sfântului Apostol Pavel, care se păstrează în mitropolia greacă a Veriei.
  • Manifestările religioase şi culturale dedicate împlinirii a 650 de ani de la înfiinţarea Mitropoliei Ţării Româneşti şi Anul comemorativ-omagial al Sfântului Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei († 379) şi al celorlalţi Sfinţi Capadocieni, (Bucureşti, 24-28 octombrie 2009).
  • Vizita la Bucureşti a Sanctităţii Sale Bartolomeu, Arhiepiscop al Constantinopolului – Noua Romă, Patriarh Ecumenic (24-28 octombrie 2010), precum şi a Înaltpreasfinţitului Părinte Pavlos, Mitropolit de Drama şi Exarhul Macedoniei la manifestările religioase şi culturale organizate de Patriarhia Română, cu ocazia declarării anului 2010 ca „Anul Crezului ortodox şi al Autocefaliei româneşti”, când delegaţia Bisericii din Grecia a adus la Bucureşti Cinstitul Lemn al Sfintei şi de Viaţă Făcătoarei Cruci (Bucureşti, 22-29 octombrie 2010).
  • Întâlnirea Patriarhului României cu reprezentanţi ai Patriarhiei Moscovei (Bucureşti, 5-6 mai 2009)
  • Aniversarea a 10 ani de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România (1999-2009) „Întâlnire în lumina Învierii” (Bucureşti, 8 mai 2009)
  • Consultaţia pe tema învăţăturii ortodoxe despre pace (Bucureşti, 29 iunie – 3 iulie 2009)
  • Simpozionul, cu tema: „Să convieţuim într-o perioadă de criză: familia lui Dumnezeu, familia omului, familia popoarelor” (Bucureşti, 24 mai 2011)
  • Simpozion iudeo-creştin cu tema: „Diaspora – o realitate a societăţii actuale” (Bucureşti, 29-30 mai 2012)
  • Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, (prin temeiul nr. 10.847/2007), s-a înfiinţat în cadrul Sectorului de Pelerinaje al Patriarhiei Române, Agenţia touroperatoare „Basilica Travel”, specializată în pelerinaje interne şi externe, cu sediul în strada Doamnei, nr. 20, sector 3, Bucureşti.
  • În 2008 s-a înființat Sectorul Stavropighii Patriarhale şi Centre Sociale
  • În perioada 2007-2012, Atelierele Patriarhiei Române au intrat într-un amplu proces de retehnologizare şi modernizare firească ţinând cont de cerinţele actuale. Astfel în aceşti cinci ani „Atelierele” au beneficiat de investiţii în tehnologie performantă şi utilaje de înaltă clasă.
  • Sub constanta şi părinteasca îndrumare a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, activitatea Editurilor Patriarhiei Române s-a diversificat constant, corespunzător creşterii exigenţelor misionar-pastorale ale Bisericii din ultimii cinci ani şi se desfăşoară actualmente în cadrul mai multor departamente editoriale: Carte de Cult; Carte Patristică; Carte Teologică; Redacţia Biserica Ortodoxă Română; Redacţia Ortodoxia; Redacţia Studii Teologice; Redacţia Chemarea Credinţei; Corectură şi Tehnoredactare.
  • Din martie 2012, Tipografia Cărţilor Bisericeşti cunoaşte cea mai consistentă perioadă de transformare din întreaga sa istorie, din toate punctele de vedere.
  • La 18 martie 2011, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel împreună cu mulţi dintre membrii Sfântului Sinod a sfinţit Imprimeria Pharos, iar din 1 iunie 2011, cotidianul Lumina, (Ediţia Naţională şi Ediţia pentru Oltenia), săptămânalul Lumina de Duminică, (iar din luna martie 2012) şi suplimentul Lumina Pelerinului (ediţie bilunară cu 24.000 exemplare) s-au tipărit la Imprimeria Pharos a Patriarhiei Române.

*

La Catedrala Patriarhală din Bucureşti Sfânta Liturghie arhierească a fost oficiată astăzi, 30 septembrie 2012, de către Preafericitul Părinte Daniel la împlinirea a cinci ani de patriarhat. Alături de Patriarhul României au slujit mai mulţi membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi.

Ierarhii slujitori au fost: Preafericitul Părinte Daniel, Arhiepiscopul Bucureştilor, Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei, Locţiitor al Tronului Cezareei Capadociei şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Înaltpreasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, Înaltpreasfinţitul Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, Înaltpreasfinţitul Irineu, Mitropolitul Olteniei, Înaltpreasfinţitul Petru, Mitropolitul Basarabiei şi Exarhul Plaiurilor, Înaltpreasfinţitul Iosif, Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale şi Meridionale, Înaltpreasfinţitul Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh patriarhal, Înaltpreasfinţitul Epifanie, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, Înaltpreasfinţitul Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, Înaltpreasfinţitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Înaltpreasfinţitul Timotei, Arhiepiscopul Aradului, Preasfinţitul Corneliu, Episcopul Huşilor, Preasfinţitul Lucian, Episcopul Caransebeşului, Preasfinţitul Sofronie, Episcopul Oradiei, Preasfinţitul Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, Preasfinţitul Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, Preasfinţitul Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, Preasfinţitul Ambrozie, Episcopul Giurgiului, Preasfinţitul Sebastian, Episcopul Slatinei si Romanaţilor, Preasfinţitul Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfinţitul Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, Preasfinţitul Siluan, Episcopul românilor ortodocşi din Ungaria, Preasfinţitul Timotei, Episcopul ortodox român al Spaniei şi Portugaliei, Preasfinţitul Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord, Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal, Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, Preasfinţitul Vasile Someşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Clujului, Preasfinţitul Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, Preasfinţitul Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului.

În cuvântul de învăţătură rostit după citirea pericopei evanghelice Preafericirea Sa a vorbit despre importanţa poruncii iubirii dată nouă de Mântuitorul Hristos.

„Ceea ce Mântuitorul Iisus Hristos aduce noi prin atitudinea Sa faţă de semeni este porunca iubirii de vrăjmaşi. Niciun legiuitor din lume nu a poruncit vreodată ca cineva să iubească pe vrăjmaşii săi. În Vechiul Testament se spune Să iubeşti pe aproapele tău şi să urăşti pe vrăjmaşul tău.

Mântuitorul Iisus Hristos însă aduce o schimbare radicală şi anume El cere să iubim pe vrăjmaşii noştri şi nu să-i urâm. Această poruncă pare cu totul nefirească. Nu ni se pare natural sau normal să iubim pe cei care ne urăsc.

În omul obişnuit există tendinţa de a răspunde la rău cu rău, de a se răzbuna. Mântuitorul Iisus Hristos pare că cere ceva peste măsura oamenilor şi atunci când porunceşte să iubim pe vrăjmaşii noştri El face referire la Dumnezeu cel milostiv Care iubeşte şi pe cei nemulţumitori şi pe cei răi.

De aceea Evanghelia se termină cu aceste cuvinte Fiţi milostivi precum Tatăl vostru milostiv este. Cu alte cuvinte, Mântuitorul ne cere să iubim nu omeneşte, ci dumnezeieşte. Aşa cum Dumnezeu iubeşte şi pe cei buni şi pe cei răi Mântuitorul cere ucenicilor şi celor care cred în El să iubească şi pe cei care nu merită iubirea”.

La 30 septembrie 2007 Preafericitul Părinte Daniel a fost întronizat, în Catedrala Patriarhală, ca al şaselea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

*

Sărbătoarea aniversării celor cinci ani de Patriarhat ai Preafericitului Părinte Patriarh Daniel a continuat astăzi, 30 septembrie 2012, prin prezentarea mesajelor oficiale de felicitare în Sala Europa Christiana a Palatului Patriarhiei.

În continuare, în Aula Magna Teoctist Patriarhul a Palatului Patriarhiei din Bucureşti a avut loc prezentarea filmului documentar Continuitate şi înnoire, realizat de Televiziunea TRINITAS a Patriarhiei Române.

După vizionarea acestui material a fost prezentat albumul 5 ani de patriarhat ai Preafericitului Părinte Patriarh Daniel al României apărut la Editura Basilica a Patriarhiei Române şi albumul 5 ani de slujire în Mitropolia Munteniei şi Dobrogei care a văzut lumina tiparului la Editura Cuvântul vieţii a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat un cuvânt celor prezenţi.

*

Rodire întru comuniune și conlucrare

(Cuvântul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la aniversarea împlinirii a cinci ani de slujire patriarhală, 30 septembrie 2012)

Taina Bisericii lui Hristos este şi taina rodirii spirituale în Hristos. „Eu sunt Viţa” – spune Hristos Domnul – „voi sunteţi mlădiţele. Cel ce rămâne în Mine şi Eu în el, acela aduce roadă multă, căci fără Mine nu puteţi face nimic (…) căci Eu v-am ales pe voi şi v-am rânduit să mergeţi şi roadă să aduceţi, şi roada voastră să rămână” (Ioan 15, 5 şi 16), punând astfel în lumină taina rodirii spirituale ca taină a misiunii Bisericii în lume.

Sfântul Apostol Pavel numeşte pe creştini împreună-lucrători cu Dumnezeu (cf. 1 Corinteni 3, 9). Deci, această împreună-lucrare a oamenilor cu Dumnezeu se cultivă în Biserică, deoarece Biserica este icoana comuniunii şi conlucrării din Sfânta Treime .

Darurile pe care Hristos le dăruieşte fiecăruia sunt făcute roditoare prin conlucrarea noastră cu Sfântul Duh, Duhul Adevărului şi al Iubirii. Iar roadele Duhului Sfânt în viaţa Bisericii şi în viaţa creştinilor, sunt: „dragostea, bucuria, pacea, îndelungă-răbdarea, bunătatea, facerea de bine, credinţa, blândeţea, înfrânarea, curăţia” (Galateni 5, 22-23). Rodirea în Hristos este, aşadar, în primul rând, rodire în Duhul Sfânt.

Întrucât rodirea este maturizare şi împlinire, ea înseamnă receptare a darurilor lui Dumnezeu şi cultivare a lor, astfel încât Dăruitorul şi comuniunea cu El devin transparente în roadele arătate.

Aniversarea a cinci ani de slujire patriarhală este, prin urmare, un prilej deosebit de a mulţumi cu adâncă evlavie lui Dumnezeu pentru darurile revărsate asupra Bisericii noastre în această perioadă şi de a pomeni cu recunoştinţă şi preţuire pe toţi aceia care ne-au ajutat să facem roditoare aceste daruri, cler şi popor, păstori şi păstoriţi, părinţi şi fii duhovniceşti, fraţi şi surori în Hristos-Domnul.

Aniversările în Biserică sunt momente de bucurie şi comuniune fraternă, care inspiră mai multă conlucrare în activitatea pastorală şi misionară a Bisericii, sunt momente de retrospectivă şi perspectivă, de recunoştinţă şi reînnoire.

Este vorba de recunoştinţa sau mulţumirea adusă lui Dumnezeu, dar şi de recunoştinţa şi preţuirea arătate persoanelor care au contribuit la lucrarea de rodire a darurilor. Astfel, recunoştinţa ca mulţumire este un act de cultură a sufletului uman şi al comuniunii între contemporani şi între generaţii.

Cu cinci ani în urmă, în 30 septembrie 2007, cu ocazia întronizării noastre în scaunul de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, am anunţat priorităţile noastre pastorale privind intensificarea misiunii spirituale a Bisericii în societate, dincolo de zidurile locaşurilor de cult, prin intermediul a trei reţele bisericeşti ortodoxe la nivel naţional şi anume: radio şi televiziune, precum şi un cotidian al Bisericii.

Astăzi, la împlinirea a cinci ani de slujire patriarhală, aniversăm şi împlinirea a cinci ani de la înfiinţarea Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române, pentru care aducem mulţumire lui Dumnezeu pentru ajutorul primit de la El în fiinţarea acestei instituţii, împlinită cu multă osteneală şi cheltuială, dar şi cu pasiune şi bucurie.

Prin Radio TRINITAS, Televiziunea TRINITAS şi Ziarul LUMINA, Biserica Ortodoxă Română face astăzi din comunicarea mediatică o lucrare misionară vie, care uneşte libertatea cu responsabilitatea. Cuvintele pline de speranţă din emisiunile şi articolele de ziar sau postate pe site-urile Centrului BASILICA sunt, pentru mulţi dintre români, printre puţinele mesaje luminoase sau pozitive ale fiecărei zile, într-o societate agitată şi dezbinată, în care senzaţionalul şocant şi agresiv înlătură spiritualul paşnic şi profund din viaţa umană.

De asemenea, o altă misiune şi datorie, asumată odată cu întronizarea noastră ca nou Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, a fost construirea Catedralei Mântuirii Neamului, care este, în acelaşi timp, o necesitate practică şi un simbol spiritual naţional.

Înfăptuirea acestui ideal pe care l-am primit ca mandat, împreună cu Sfântul Sinod, cu clerul şi credincioşii, de la vrednicii noştri înaintaşi, a căpătat în aceşti cinci ani de slujire contur concret şi conţinut real, ca început bun, în special prin manifestarea solidarităţii tuturor ierarhilor Sfântului Sinod în sprijinirea acestui proiect, atât prin adoptarea hotărârilor sinodale necesare, cât şi prin continuarea realizării Colectei naţionale bisericeşti.

Astăzi, la împlinirea a cinci ani de slujire patriarhală, dorim să mulţumim tuturor ierarhilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, împreună–slujitori şi împreună-păstori cu noi în Biserica lui Hristos din poporul român.

Totodată, mulţumim întregului cler, tuturor monahilor şi monahiilor, credincioşilor şi credincioaselor Bisericii Ortodoxe Române din ţară şi din afara graniţelor României, pentru sprijinul lor spiritual şi material în lucrarea misionară a Bisericii noastre. Le împărtăşim părinteşti binecuvântări şi le cerem să păstreze dreapta credinţă şi să se roage pentru noi, ca să ne ajute Dumnezeu în lucrarea sfântă şi plină de răspundere la care ne-a chemat.

De asemenea, mulţumim tuturor autorităţilor de stat, centrale şi locale, şi tuturor binefăcătorilor şi sponsorilor, pentru ajutorul acordat în susţinerea activităţilor misionare ale Bisericii.

Ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos să ne ajute să folosim această aniversare ca pe un moment luminos de binecuvântare şi bucurie, de întărire a credinţei şi a iubirii frăţeşti, ştiind că aniversarea sau sărbătorirea unui eveniment în Biserică poate fi şi un moment de reînnoire a misiunii, o reîmprospătare spirituală pentru un nou început, spre slava lui Dumnezeu şi mântuirea oamenilor!

Did you like this? Share it: