Istoria începe de oriunde o privești [35]

Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

 *

Istoria începe

de oriunde o privești

(Vol. 1)

***

Prima parte, a 2-a, a 3-a, a 4-a, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a, a 13-a, a 14-a, a 15-a, a 16-a, a 17-a, a 18-a, a 19-a, a 20-a, a 21-a, a 22-a, a 23-a, a 24-a, a 25-a, a 26-a, a 27-a, a 28-a, a 29-a, a 30-a, a 31-a, a 32-a, a 33-a, a 34-a.

*

Toate fotografiile neincluse acum în text vor apărea în forma finală a cărții.

*

CSEL =  Corpus Scriptorum Ecclesiasticorum Latinorum.  Și în primul volum al colecției, apărut la Vindobona[1], în MDCCCLXVI [1866], s-au editat Sulpicius Severus (Chronicorum, Epistolae Tres și Dialogi), Minucius Felix (Octavius) și Iulius Firmicus Maternus (De errore profanarum religionum).

Sulpicius Severus este autorul Vieții Sfântului Martin de Tours[2].

În vol. al 3-lea, partea I, editat în 1868, avem opera Sfântului Ciprian al Cartaginei. După introducerea de 89 de pagini a lui Guilelmus Hartel, urmează Vita Caecili Cypriani. La p. 114-118 găsim opera sa trecută în revistă.

Începe cu Ad Donatum, a 5-a e De Catholicae Ecclesiae unitate, urmează De lapsis, în total 15 lucrări. După acestea urmează epistolele, în număr de 81.  „Opera spuria” e formată din 17 lucrări, printre ele fiind 4 scrisori și 6 imne.

Cu opera sa sunt 842 de pagini din acest volum.

Vol. 3, parte a 2-a, editat în 1871, conține Epistolele Sfântului Ciprian. O coincidență frumoasă: tot 842 de pagini.

În vol. 3, partea a 3-a, găsim tot opere ale Sfântului Ciprian. Începe cu De spectaculis. 325 pagini.

Vol. 4 e dedicat lui Arnobius[3] (Adversus nationes, în 7 cărți, 285 de pagini în ediția de față). Publicat în 1875.

În vol. 5, editat în 1882, îl avem pe Paulus Orosius, cu Historiae adversus paganos, în 7 cărți. Adică 680 de pagini în ediția de față.

*

În Evhologhionul cel Mare, Veneția, 1891, p. 39, prima miridă, dintre cele nouă, este a Puterilor cerești:

(fotografie)

În Liturghierul grecesc, editat la Roma în 1950,[4] avel același text liturgic:

(fotografie)

În Liturghierul de la Iași, 1818, cu text îndreptat de Fericitul Veniamin Costache[5], mitropolitul Moldovei, avem următorul text la mirida întâi a Proscomidiei: „A cinstitului slăvitului proroc înainte mergătoriului și botezătoriului Ioann”[6].

Vorbind despre istoria Proscomidiei în cartea sa: Liturghiile bizantine privite istoric în structura şi rânduiala lor[7], Părintele Profesor Petre Vintilescu spune următoarele despre prima miridă[8]:

(fotografie)

Cu alte cuvinte, adevărul primei miride e de partea Liturghierului grecesc și prima miridă trebuie să fie închinată Puterilor cerești.

Puțin mai încolo, același autor spune că în Liturghierul de la Sofia, din 1928 și în Liturghierul românesc, din 1937, s-a preluat tradiția grecească și prima miridă, dintre cele nouă, a fost dedicată Puterilor cerești[9].

În Liturghierul de la Blaj, din 1756, prima mirida îi este închinată Sfântului Ioan Botezătorul[10].

(fotografie)

Și din edițiile 1756 și 1818 ale Liturghierului se observă faptul că grafia românească e Proroc și nu Prooroc, așa cum găsim în cărțile liturgice din secolul al XX-lea cât și azi.

În Liturghierul de la Iași, din 1747, îl avem pomenit tot pe Sfântul Ioan Botezătorul[11]:

(fotografie)

Și în Liturghierul de la Târgoviște, din 1713, al Sfântului Antim Ivireanul[12]

(fotografie)

…cât și în Liturghierul de la Râmnic, din 1817, p. 81[13], găsim același lucru: pomenirea Sfântului Ioan Botezătorul.

(fotografie)

Întrebarea e următoarea: de când și de la cine am început noi să pomenim cu două miride pe Sfinții Proroci, dacă am tradus textele liturgice după edițiile grecești și acolo, prima miridă, e dedicată Puterilor cerești?


[6] Cf. BAR, CRV 894, p. 83.

[7] Titlul integral: Pr. Prof. Petre Vintilescu, Liturghiile bizantine privite istoric în structura şi rânduiala lor, cu rezumat în franceză, Ed. Tipografia cărților bisericești, București, 1943, 143 p.

[8] Idem, p. 30.

[9] Idem, p. 36.

[10] Cf. BAR, CRV 300, p. 70.

[11] Cf. BAR, CRV 255, p. 59.

[12] Cf. BAR, CRV 164, p. 67.

[13] Downloadat din arhiva online a Mănăstirii Stavropoleos din București, cf. locației:

http://www.stavropoleos.ro/files/DVD_carti%20de%20slujba/146_liturghier_rimnic_1817.pdf.

Istoria începe de oriunde o privești [34]

Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

 *

Istoria începe

de oriunde o privești

(Vol. 1)

***

Prima parte, a 2-a, a 3-a, a 4-a, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a, a 13-a, a 14-a, a 15-a, a 16-a, a 17-a, a 18-a, a 19-a, a 20-a, a 21-a, a 22-a, a 23-a, a 24-a, a 25-a, a 26-a, a 27-a, a 28-a, a 29-a, a 30-a, a 31-a, a 32-a, a 33-a.

***

În PG 150 (Paris, 1865), Sfântului Grigorie Palama, „Thessalonicensis Metropolita”[1], i s-au alocat col. 771-1372. Și catolicul nu îl numește „Sfânt”, pentru că îl consideră „Hesychastarum et Messalianorum Omphalopsychorum patronus”[2] și îi găsește „mai multe erezii”.

Lista scrierilor sale: col. 775-786.

După care lista adversarilor săi: 785-788.

Însă cea mai interesantă listă, din care reiese vasta sa cunoaștere teologică și atașamentul față de Tradiție, e lista autorilor patristici din care citează. Care se află între col. 787-800.

Printre care se regăsesc: Sfântul Anastasie Sinaitul, Sfântul Andrei Criteanul, Sfântul Atanasie cel Mare, Sfântul Dionisie Areopagitul, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Ioan Gură de Aur[3], Sfântul Clement Alexandrinul, Sfântul Cosma de Maiuma, Sfântul Chiril al Alexandriei, Sfântul Chiril al Ierusalimului, Sfântul Diadoh al Foticeei, Sfântul Efrem Sirul, Sfântul Epifanie al Salaminei, Eusebiu de Cezareea, Sfântul Gherman al Constantinopolului, Sfântul Grigorie Teologul, Sfântul Grigorie al Nyssei, Sfântul Ioan Damaschin, Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Sfântul Fotie cel Mare, Sfântul Maxim Mărturisitorul[4], Sfântul Sofronie al Ierusalimului[5].

Și bineînțeles că nu sunt toți cei pe care i-a cunoscut, prin scrierile lor, Sfântul Grigorie Palama.

De la col. 779 și până la col. 844 se prezintă tilurile operei sale. Iar de la col. 843 începe o scriere a lui Achindin împotriva sa. O alta a lui Leonis Allati, de la col. 861.

Astfel că prima lucrare a Sfântului Grigorie începe, de fapt, de la col. 909, cu Theophanes, sub formă dialogică. Theophanes întreabă și Theotimus răspunde. Ține până la col. 966.

După care începe Prosopopoeiae, de la col. 965, concepută ca un dialog extins. Până la col. 988.

De la col. 989 începe Viața Sfântului Petru Athonitul. Până la col. 1040.

Despre patimi și virtuți de la col. 1043, în col. 1045 amintind despre Origen. De la col. 1089 Decalogus christianae legis…la col. 1096 găsind sintagma: „Dumnezeului-om Iisus Hristos” [tu Teantropu Iisu Hristu].

De hesychastis de la col. 1101. De la col. 1117: De oratione et puritate cordis. De la col. 1121: Physica, theologica, moralia et practica capita CL.

La col. 1129-1130 găsim o realitate rară în cărțile patristice și anume o formă grafică, unde un cerc mic este inclus într-unul mai mare. Prin aceasta se explică textul.

După cele 150 de capitole, care se termină odată cu col. 1226, de la col. 1225 începe Hagioriticus Tomus, pe care l-am recitit recent. Până la col. 1236. La final sunt numele celor care au semnat textul Sfântului Grigorie în semn de acord total cu el.

De la col. 1239 însă avem capitolele Sfântului Grigorie Sinaitul în număr de 137, și tot ale sale, de la col. 1299, alte capitole, pe diferite teme, în număr de 7. O a treia lucrare a Sfântului Grigorie Sainaitul, De quiete et oratione, începe la col. 1303. Nu știu de ce sunt intercalate aici.

De la col. 1347 se revine la Sfântul Grigorie Palama, col. 1372 încheind volumul.

În PG 151 se continuă opera Sfântului Grigorie Palama de la col. 9 până la col. 1186. Iar de la col. 9 avem Omiliile sale. 43 de Omilii până la col. 550.

De la col. 551 începe encomionul Sfântului Patriarh Filotei pentru Sfântul Grigorie Palama. Până la col. 678.

De la col. 679 tomosurile celor 3 sinoade, pe care Părintele Profesor Ică jr. le-a editat recent în Sfântul Grigorie Palama, Tomosuri dogmatice – Viața – Slujba, Scrieri I, studiu introd. și trad. de Diac. Ioan I. Ică jr., Ed. Deisis, Sibiu, 2009, cartea având 741 p.

Textele celor 3 tomosuri se încheie în col. 770. Urmează 12 texte ale Sfântului Filotei al Constantinopolului împotriva lui Gregoras.  Și după două apendice și un epilog…se ajunge la col. 1186, unde, în Cuprins, se spune că se termină opera Sfântului Grigorie Palama.

Însă, se observă, că e numai o parte din ea, că nu există scrisori ale sale și alte opere,  în schimb, avem alte texte patristice incluse în spațiul său editorial.


[1] PG 150, col. 771-772.

[2] Ibidem.

[3] Idem, col. 787-788.

[4] Idem, col. 789-790.

[5] Idem, col. 791-792.

Interviuri de conștiință (vol. 1) [4]

Interviuri de conștiință

  (vol. 1)

*

Realizate

de Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

***

Partea întâi, a 2-a, a 3-a.

***

Pr. Prof. Dumitru Popescu: [Catolicismul] avea ascendent asupra tuturor regilor și împăraților Europei. [Dar] în momentul în care s-au prăbușit monarhiile s-a simțit nevoia să aibă drept aliat laicatul, ca să poată să ducă mai departe mandatul Bisericii în lume.

Însă s-a întâmplat un lucru foarte straniu [în catolicism]…Și anume că Biserica propriu-zisă, ca Trup al lui Hristos, a rămas formată din papă și din episcopatul sacramental. Pentru că laicii țin de Biserică dar nu sunt una cu Biserica…

Pr. Dorin Picioruș: Sunt auxiliari cumva…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!…Căci ei spun așa (printr-o completare la textul conciliar, al lui Vatican II), că între episcopi și laici sunt diferențe ontologice.

Cum se explică treaba asta? Se explică prin faptul că episcopatul este izvorul grației create.

Pr. Dorin Picioruș: În care se centrează grația! Că ea vine de la Dumnezeu…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Însă ei considerau până de curând că grația e depozitată în Euharistie. Dar acum, de când s-a constituit colegiul episcopal, consideră că grația e depozitată în colegiul episcopilor.

Și ei, episcopii, sunt tot atâtea izvoare ale grației create, „sfințitoare”, care se dă credincioșilor pentru mântuirea lor.

Adică ea, grația, nu este împărtășită de Duhul Sfânt, pentru că grația, [în Biserică], vine pe linie de succesiune apostolică.

Pr. Dorin Picioruș: Adică e pur umană

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da, o transmitere omenească…Pe care episcopii o transmit la urmașii lor.

Iar Duhul Sfânt este numai o putere care planează deasupra Bisericii și care face, pe undeva, ca să lucreze această grație creată. Care vine de la episcopat și nu de la Duhul Sfânt.

Și în felul ăsta s-a ajuns la o Biserică, care, pe de o parte, ar vrea să țină pasul cu modernitatea, prin faptul de a da loc laicilor în Biserică dar, pe de altă parte, a ridicat bariere de netrecut între laici și episcopat, fiindcă, în virtutea percepției lor [asupra eclesiologiei], papa și episcopatul se identifică cu Biserica.

Pr. Dorin Picioruș: Și dumneavoastră ați tras atunci concluzia că există un semi-nestorianism în eclesiologia romano-catolică. Pe baza faptului că Dumnezeu este deasupra Bisericii, exclus din ea iar Biserica Romano-Catolică se centrează în papalitate.

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da, e ceva în genul ăsta…În sensul că (ca să justifice rolul papei aici, pe pământ)

Pr. Dorin Picioruș: În Biserică…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: …că el e forul suprem

Pr. Dorin Picioruș: Dogmatic…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Și…

Pr. Dorin Picioruș: Și moral…și…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!…S-a ajuns la concluzia că Dumnezeu nu e prezent în lume și nici în Biserică.

Pentru că, în ceea ce privește creația, ei pleacă de la premiza filosofică că lumea este autonomă.

Dacă iei decretul despre lume al Vaticanului II, Gaudium et spes [Bucurie și speranță][1], ai să vezi acolo că spune că lumea e „autonomă”.

Sau spune că nu e sută la sută autonomă dar e totuși autonomă.

Și că ea începe să devină lucrul lui Dumnezeu numai în momentul în care omul o prezintă lui Dumnezeu.

Însă aceasta este marea diferență între noi și catolici, datorită rolului pe care îl are papa în Biserica Romano-Catolică: căci în timp ce, la noi, întotdeauna Hristos e prezent în Biserică, iar episcopul este pur și simplu numai un simbol al prezenței lui Hristos în Biserică și, de aceea, în timpul slujbei, privește către…

Pr. Dorin Picioruș: Hristos…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: …și vorbește despre via lui Dumnezeu, pe care a sădit-o dreapta Sa…în romano-catolicism, papa și episcopatul acționează in persona Christi [în persoana lui Hristos], adică se identifică cu Hristos.

Și una e să fii simbol al lui Hristos și alta e…

Pr. Dorin Picioruș: …să te indentifici cu El…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da…Pentru că astfel transferi centrul de gravitate al Bisericii de la Dumnezeu la om. Și, da, catolicismul are această calitate extraordinară de a avea ordine, de a face misiune…prin care s-a răspândit în toată lumea…

Asta în timp ce Ortodoxia a fost din ce în ce mai strâmtorată…și obligată să se retragă [din societate], după ce a dispărut Imperiul bizantin și a rămas în locul lui cel otoman.

Însă catolicismul s-a extins…și se spune că la ora actuală ar avea miliarde de credincioși

Pr. Dorin Picioruș:…în toată lumea…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: În toată lumea!…Câți or fi acum [nu știu]…Însă, e adevărat, e o Biserică cu pondere din punct de vedere numeric. Dar, din punct de vedere calitativ, lucrurile stau altfel.

Pentru că, în momentul în care se pornește de la premiza că Euharistia ține locul lui Hristos în Biserică înseamnă că Dumnezeu nu mai este prezent în Biserică.

Și omul, cu puterea lui, poate să facă acte de vitejie grozavă în lume, acte de eroism și să răspândească credința în toată lumea dar nu poate un singur lucru: ca să se biruiască pe sine însuși. Adică să lupte cu patimile și poftele din el ca să redevină propriul său stăpân.

Pentru că omul poate să fie stăpânul lumii. Dar dacă nu e și propriul său stăpân e o jucărie în mâinile pasiunilor sale.

Ai văzut că sunt cazuri în lume în care tineri, de vreo 17-18 ani, împinși de o furie extraordinară, pun mâna pe armă și își împușcă colegii de școală.

Pentru că nu mai pot să își stăpânească patimile.

Pr. Dorin Picioruș:…Pe ei înșiși…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da! Asta e: explozia interioară! Și asta o vezi uitându-te la filme. La început erau mai romantice, mai sentimentale…

Pr. Dorin Picioruș: Da!…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Când eram copil, prin anii 50, 60…se mai vorbea în filme despre dragoste curată, despre sacrificiu, despre lucruri de dincolo de viață și de moarte…

Pr. Dorin Picioruș: Adică erau și idealuri în filme…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Acum e numai zgomot, agresivitate și violență.

Un frig și-un vânt de toamnă

  • Codul de bare, inventat pe 7 octombrie 1952, a împlinit 60 de ani.
  • De-atâta căldură merii au înflorit a doua oară pe 2012.
  • Imagini de la Piatra Craiului Mică.
  • Contul de Facebook Saint Paraschiva of Iasi este al unui american, cunoscut nouă, care o cinstește mult pe Sfânta Parascheva.
  • În România, în 2004, la alegerile prezidenţiale, Traian Băsescu, pe modelul “Revoluţiei de la Kiev”, a acuzat guvernul de fraudarea alegerilor. S-a dovedit că a minţit. Dar “mortul de la groapă nu se mai întoarce”. Aşa că “românii”, “oamenii”, “cetăţenii” şi-au petrecut următorii 8 ani în minciună, haos, conflicte, până când Băsescu a ajuns şi el la 10% încredere publică – “Inalta Poartă” învăţase insă lecţia, aşa încât, în baza noii doctrine a statului de drept, deciziile unor instituţii bine controlate au devenit mai importante decât un vot popular masiv al unei democraţii vetuste”.

***

Victor Ponta ne vorbește despre 15 drame moștenite de la PDL:

    1. ANAF (Blejnar, coruptie, evaziune) – Legea 571/2003 art 292 prevede ca din Martie 2012 trebuiau aprobate noile niveluri pentru impozite si taxe locale, iar proiectul in acest sens a fost adoptat de Guvernul PDL. Am luat aceasta retea, am schimbat sefii, iar efectul a fost cresterea incasarilor la buget in primul trimestru cu peste 1 miliard de lei.
    2. Posta Romana – pierderi de peste 100 milioane si perspectiva falimentului. Increngaturile clientelare duc pana la importanti lideri PDL, si speram ca procurorii vor ajunge sa instrumenteze toate fraudele de acolo.
    3. Pierderi si datorii la Hidroelectrica (1,2 miliarde euro) si Oltchim (700 mil euro). Musuroiul cu interese periculoase pentru stat a fost distrus, dar acum “baietii” incurajati de ministrii PDL incearca sa revina, sa isi cumpere verdicte favorabile si sa capuseze din nou economia
    4. POSDRU si alte POR si POS  sunt blocate pentru grave deficiente in 2010-2011. USL a intarit dialogul cu Comisia Europeana si va reusi sa deblocheze fondurile si sa creasca absorbtia; doar in 3 luni, Guvernul USL a absorbit cat PDL intr-un an, iar ritmul continua sa creasca
    5. Problema taxei de claw-back, pe care incercam sa o rezolvam acum, si deficit de 700 milioane lei pentru functionarea spitalelor in 2012. Incepem sa redeschidem spitale; il avem de partea noastra pe Raed Arafat si incercam sa reparam marile nereguli din sistem.
    6. Subventii pentru agricultura prevazute a fi scazute de la 32 la 12 euro pe hectar. USL a reparat aceasta nedreptate si i-a ajutat pe producatori, in cel mai greu an agricol din ultima vreme, din cauza secetei.
    7. Armata complet nefinantata – doar 1,2 din PIB (in loc de 2,36). Noi vom aloca in 2013  fonduri pentru avioanele multirol. USL a rezolvat problema prin decizia achizitiei luata in aceste luni.
    8. Lipsa de personal in Politie – s-au blocat angajarile, asa ca a fost nevoie de deblocarea posturilor pentru 3000 absolventi angajati – Academia de Politie fara capacitate de a primi in anul 1 – 500 posturi deblocate in administratia locala.
    9. CNAS – licitatii dubioase de aproape 100 milioane RON pentru diverse achizitii informatice, lipsa bugetului pentru medicamente, coruptia lasata mostenire de Duta & co.
    10. Cresterea pretului la gaze cu 15% negociata cu FMI si neaplicata, precum si eliminarea totala a subventiei la incalzire – o bomba sociala amanata de PDL, dar care se va intoarce tot impotriva populatiei.
    11. Dezastrul de la TVR – datorii de 140 milioane euro si o companie aproape de faliment.
    12. Indemnizatia pentru mame a fost taiata (masura indreptata de USL); indemnizatia pentru insotitorii persoanelor cu handicap neprevazuta in buget (greseala majora a PDL indreptata de USL).
    13. Taxa auto – 400 mil incasate ilegal de la soferi vor trebui returnate  – Romania risca procedura de infringement din parea  CE.  Exista fonduri blocate la POS Mediu pentru fraude la CJ Bistrita Nasaud si Alba, in perioada in care aceste institutii erau conduse de PDL.
    14. S-a prevazut aplicarea de coduri juridice fara buget pentru asta, in timp conturile Ministerului de Justitie sunt blocate de procese si se incearca blocarea numirii noilor procurori sefi, desi procedura este aceeasi din perioada 2005-2008, pentru ca unora nu le convine lipsa de control pe ministrul Justitiei.
    15. Educatie fara buget – clasa pregatitoare introdusa din acest an, fara a fi alocate fonduri suficiente (ba mai mult, s-au furat peste 50 de milioane de lei sub pretextul organizarii clasei pregatitoare), mai multe posturi continua sa fie blocate, s-au propus anomalii precum scindarea UMF Tg Mures si multe altele, derivate dintr-o lege a educatiei gandita prost”.