Interviuri de conștiință

  (vol. 1)

*

Realizate

de Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

***

Partea întâi, a 2-a, a 3-a, a 4-a.

*

Pr. Dorin Picioruș:  Sunt foarte de acord!…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Din ce în ce mai mult lumea nu mai are posibilitatea ca să se ridice din acest lucru periculos. Pentru că dispune de mijloace de distrugere în masă și ele pot ajunge pe mâna unui om violent și poate face prăpăd.

Pr. Dorin Picioruș: Raportându-vă cumva la ideea de autonomie din teologia romano-catolică, din acest motiv ați subliniat atât de pregnant în cărțile dumneavoastră, realitatea, prezența lui Dumnezeu în lume?…Ce înseamnă, într-o exprimare largă, prezența lui Dumnezeu în viața credinciosului ortodox, în lume, în Biserică?

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Înseamnă ce spunea Sfântul [Apostol] Pavel: nu mai trăiesc eu ci Hristos trăiește întru mine…și toate le pot în Hristos.

 E singurul om[1] care a făcut experiența puterii lui Dumnezeu. A fost dotat și cu calități extraordinare, fapt pentru care a simțit foarte mult puterea lui Dumnezeu. Și de aici a devenit un om, care nu era mare[2] de statură, dar a reușit să realizeze lucruri extraordinare, pentru că era foarte dinamic.

Și lui i se datorează faptul că Creștinismul s-a răspândit în Europa…începând de acolo, din Orientul Mijlociu, și până în Italia și, se pare, și în Spania…

Pr. Dorin Picioruș: Deci trebuie să avem o relație personală cu Dumnezeu pentru ca apoi să simțim în semenul nostru, în Biserică, în lume, pe Dumnezeu…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: …Și nici nu poți să duci[3] o viață creștinească adevărată, nu poți să lupți cu patimile din tine, dacă nu Îl ai pe Dumnezeu în tine [prin harul Său].

Pentru că patimile nu se pot birui decât cu puterea lui Dumnezeu.

Pr. Dorin Picioruș: Da!…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Pentru că, pe de o parte, e adevărat: trebuie să postești, să faci și tu efort…Pentru că Dumnezeu îți dă dar nu îți bagă

Pr. Dorin Picioruș: …în traistă…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Nu îți dă pe gratis!…Adică trebuie să faci și tu efort. Însă dacă nu te sprijini pe această putere a lui Hristos nu poți să faci nimic.

Și, într-adevăr, Apostolul Pavel a devenit conștient, în momentul în care s-a convertit pe drumul Damascului, de această lucrare a puterii lui Dumnezeu în el, și astfel a reușit să realizeze lucruri extraordinare.

 Și de aceea n-a trăit niciunul ce a trăit Pavel, când el, din ucigaș de creștini, s-a transformat în Apostolul lui Hristos. Iar acesta a fost un moment crucial, care l-a marcat toată viața, și de aceea unii depistează în teologia lui o anumită tendință spre predestinație. Că Dumnezeu l-a ales din pântecele mamei sale…

Și poate că Dumnezeu, în anumite cazuri, intervine în mod special în viața omului ca să facă cu el ce vrea.

Însă, în general vorbind, Dumnezeu nu poate să te conducă pe tine [după] cum vrea El, pentru că, în caz contrar, nu ar mai avea nicio importanță ca să te pună să te naști din nou.

Pentru că El te judecă după faptele tale și nu pentru că ai lucrat sub imperiul[4] puterii lui Dumnezeu.

Căci faptele sunt ceea ce faci din proprie inițiativă și din propria ta libertate. Și de aceea răspunzi înaintea lui Dumnezeu pentru că ești o ființă liberă.

Pr. Dorin Picioruș: Și din această perspectivă, dumneavoastră ați subliniat, în cărțile și studiile dumneavoastră, că prezența lui Dumnezeu…în istorie și în lume e realitatea prin care poate fi contraatacată, în mediul ortodox, secularizarea

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!…Iar dacă credincioșii ortodocși și-au păstrat credința și vin la Biserică, dacă nu s-au secularizat[5], e tocmai pentru că fac experiența lui Dumnezeu în ei înșiși.

Că dacă n-ai avea această prezență…[n-ai mai veni la Biserică].

Căci ce se întâmplă, [de fapt]? Dacă îmi spui că Dumnezeu  „nu mai e prezent în lume”, îmi spui de fapt că El nu mai e o realitate vie, personală. Că e pur și simplu o abstracțiune filosofică

Și din această cauză teologia scolastică este mai mult filosofie decât teologie, pentru că îmi vorbește despre Dumnezeu…

Pr. Dorin Picioruș: numai din perspectiva rațiunii…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da, și nu mai e Dumnezeul inimii. Nu mai e Dumnezeul care ajunge până la inima ta și te ajută să te purifici, să te desăvârșești din punct de vedere moral.

Și din cauza asta Dumnezeu e văzut în mod limitat, închis în granițele sufletului, în special ale minții omenești, fără să coboare în trup și să îl ajute pe om să se luptă cu patimile lui.

Pentru că, așa cum spune Sfântul Grigorie Palama, omul nu a fost creat de Dumnezeu pătimaș. Patima a apărut din ispită și din păcat.

Pr. Dorin Picioruș: A apărut după căderea omului în păcat.

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Da!…Și este greșită opinia celui care spune, că dacă omul suferă de un păcat…n-ai ce îi face și trebuie să îl accepți așa cum este. Pentru că omul se poate schimba

Pr. Dorin Picioruș: Pentru că, din punct de vedere teologic, omul ar fi în mod ontologic un păcătos…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Însă, în realitate, așa cum din lipsit de păcat, omul a devenit păcătos…tot așa, fiind păcătos, poate să biruie păcatul.

Căci păcatul și virtutea au în comun o energie. Numai că păcatul face ca această energie [umană] să fie folosită în scopuri rele, care te depărtează de Dumnezeu…

Pr. Dorin Picioruș: De viața firească a ființei noastre…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: Că aici nu e vorba de reprimare [a instinctelor umane, după]…cum spunea Freud, fiindcă astfel ajungi la nebunie.

Pr. Dorin Picioruș: Dacă ajungi să te lupți cu tine, cu ființa ta…

Pr. Prof. Dumitru Popescu: …ci aici, [când vorbim despre virtute] e vorba de transfigurare [a ființei tale].


[1] Nu a făcut numai Sfântul Pavel experiența lucrării lui Dumnezeu…Ci Părintele Profesor a vrut să spună că Dumnezeiescul Pavel a avut o experiență mistică colosală.

[2] Înalt.

[3] Să trăiești.

[4] Sub presiunea.

[5] Nu au devenit indiferenți față de viața Bisericii.

Did you like this? Share it: