Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

 *

Istoria începe

de oriunde o privești

(Vol. 1)

***

Prima parte, a 2-a, a 3-a, a 4-a, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a, a 13-a, a 14-a, a 15-a, a 16-a, a 17-a, a 18-a, a 19-a, a 20-a, a 21-a, a 22-a, a 23-a, a 24-a, a 25-a, a 26-a, a 27-a, a 28-a, a 29-a, a 30-a, a 31-a, a 32-a, a 33-a, a 34-a, a 35-a, a 36-a, a 37-a, a 38-a, a 39-a, a 40-a.

***

Sfântul Cuvios Dimitrie Basarabov[1] a trăit în secolul al 13-lea d. Hr., născându-se în satul Basarabov, în Bulgaria, aproape de cetatea Rusciuc/ Ruse de azi[2].

Păstorul vitelor satului[3]. Strivirea puilor de pasăre[4] și nevoința pe care și-a luat-o[5]. Devine monah, unde are tot ascultarea de păstor la vite[6]. Spre sfârșitul vieții locuiește într-o peșteră, aproape de Mănăstirea lui[7].

Adoarme în peștera lui, Sfintele sale Moaște sunt luate de apa Lomului și pentru că au fost văzute de oameni ca „o licărire de lumină” au fost scoase din apă[8].

Sfântul Dimitrie își începe lucrarea sa dumnezeiască în posteritate prin aceea că o vindecă pe copila demonizată[9].

Tentativa de a aduce Sfintele sale Moaște în Țara Românească, oprirea de la fântâna din Ruse[10] și întoarcerea lor în Basarabov[11].

Hagi Dimitrie și ÎPS Grigorie al II-lea al Ungrovlahiei primesc de la generalul Saltîkov Sfintele sale Moaște în afară de mâna dreaptă a Sfântului, care a fost trimisă la Kiev și e păstrată la Lavra Pecerska[12].

Ziua când Sfintele sale Moaște au fost așezate în Mitropolia Ungrovlahiei a fost aceea de 13 iulie 1777: o zi de duminică[13].

În 1821, racla Sfântului a fost dusă în Biserica Sfântul Dimitrie din Ișlicari. Nu se știe când s-a întors la Mitropolie[14].

Pe 17 februarie 1918, Mitropolitul Primat Conon Arămescu îl anunța pe feldmareșalul August von Mackensen că în noaptea precedentă (sâmbătă spre duminică) Sfintele Moaște au fost luate cu forța de vreo 15-20 soldați bulgari înarmați[15].

Bulgarii au pus racla într-un „camion automobil” îndreptând-se spre Giurgiu[16]. Pentru că au schimbat automobilul cu o căruță, răpitorii au fost prinși la Daia, lângă Călugăreni[17]. Cel care i-a prins a fost locotenentul german Rhefeld[18].

După 3 zile racla a revenit la București, mii de bucureșteni au întâmpinat-o[19] și pelerinajul la Sfântul Dimitrie a durat o lună[20].

Mitropolitul Filaret al II-lea (1792-1793) l-a proclamat pe Sfântul Dimitrie „ocrotitor al Capitalei”[21].

PS Ghenadie Petrescu (Ghenadie al II-lea al Argeșului) a schimbat în 1880 racla de lemn a Sfântului cu una din argint masiv, care a costat 22. 800 lei[22].

Argintarul care a făcut-o se numește Teodor Filipov, rus de neam și care a fost căsătorit cu o româncă[23], tot el făcând și racla Sfintei Filofteia de la Curtea de Argeș[24].

Pe 28 februarie 1950, Sfântul Sinod a hotărât generalizarea cultului Sfântului Dimitrie Basarabov în toată România și acest lucru s-a împlinit efectiv în data de 9 octombrie 1955, când Biserica Ortodoxă Română a împlinit 70 de ani de autocefalie[25].

Pe 27 octombrie 1989, din cauza lui Ceaușescu, Sfintele Moaște au fost duse în Biserica Sfântul Nicolae[26], pentru ca din 1990 pelerinajul la Sfântul Dimitrie să ia amploare[27].


[1] *** Sfântul Cuvios Dimitrie Basarabov cu Sfintele Moaște la București. Viața. Istoricul Moaștelor. Minunile. Acatistul. Paraclisul, ed. îngrij. de L. S. Desartovici, ilustrații de Călin Vădan, Ed. Sofia, București, 2009, 246 p.

[2] Idem, p. 11.

[3] Idem, p. 12.

[4] Idem, p. 13.

[5] Idem, p. 15-16.

[6] Idem, p. 16.

[7] Idem, p. 17.

[8] Idem, p. 21-23.

[9] Idem, p. 23.

[10] Idem, p. 29.

[11] Idem, p. 30.

[12] Idem, p. 32.

[13] Idem, p. 33.

[14] Idem, p. 34.

[15] Idem, p. 36-38.

[16] Idem, p. 41.

[17] Ibidem.

[18] Ibidem.

[19] Idem, p. 42.

[20] Idem, p. 43.

[21] Idem, p. 54.

[22] Idem, p. 59-61.

[23] Idem, p. 61.

[24] Idem, p. 62.

[25] Idem, p. 67-68.

[26] Idem, p. 85.

[27] Idem, p. 86.

Did you like this? Share it: