Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

 *

Istoria începe

de oriunde o privești

(Vol. 1)

***

Prima parte, a 2-a, a 3-a, a 4-a, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a, a 13-a, a 14-a, a 15-a, a 16-a, a 17-a, a 18-a, a 19-a, a 20-a, a 21-a, a 22-a, a 23-a, a 24-a, a 25-a, a 26-a, a 27-a, a 28-a, a 29-a, a 30-a, a 31-a, a 32-a, a 33-a, a 34-a, a 35-a, a 36-a, a 37-a, a 38-a, a 39-a, a 40-a, a 41-a, a 42-a, a 43-a.

***

Merge în vizită la redacția ziarului Haareț[1]. Despre străzile Tel-Avivului[2] și vastele grădini de portocali[3].

La acea vreme, ca să îți cumperi materiale de construcție pentru o casă cu trei camere, o terasă și un duș, trebuia să plătești 150 de lire egiptene[4].

Fete de 20-25 de ani construiau lespezile de ciment pentru viitoarele trotuare ale Israelului[5].

Iar în 1926, evreii vindeau „teancuri de foi de tutun” dar și miere din flori de portocal[6]. Creșteau și viermi de mătase aduși „din India și aclimatizați în Palestina. Particularitatea lor e că trăesc [grafia autorului n.n.] nu pe frunzele de dud, ci pe frunze de ricin[7].

Marmura roșie de Metula[8]. „Oleandri înalți și viguroși[9]. Orzul, în luna aprilie, era „aproape copt” iar grâul se apropia „de seceră”[10].

Trenul dinspre Ierusalim[11]. Unde a fost capiștea lui Dagon[12]. Și ne spune despre cvuța sionistă pe care a văzut-o, adică despre „colonia comunistă”, care avea „o lăptărie prosperă și o grădină-pepinieră”[13].

O podgorie „de peste 5.000 de dumani (un duman = 900 de metri pătrați)”[14]. Lămâii erau „plini de roadă”[15]. Și scrie că a doua zi va vedea Ierusalimul[16]

Pe 22 aprilie 1926 părintele Grigore a intrat în Ierusalim[17]. Călătorește cu fratele Nicolae[18], cu trenul de clasa a III-a, călătoria costând 17 piaștri și jumătate[19].

Drumul între Jafa și Ierusalim „este jumătate drum de câmp și jumătate de munte[20]. „Văd lanuri de ovăz, petece de grâu și grădini potagere [de zarzavat n.n.], printre livezi de măslini și de migdali”[21].

Trece prin Ludd, adică prin vechiul Lydda, unde Sfântul Apostol Petru l-a vindecat pe Eneia [F. Ap. 9, 33-34][22].

Femeile arabe duc „crosne [sarcini de lemne duse cu spatele n.n.] fantastice de mărăcini”[23].

„Proecte” în p. 102. Mai multe scrisori de recomandare[24]. Catedrala „tristă și dezolată ca toate templele protestante”[25].

Și tot în p. 111: (fotografie).

„Ulițe întortochiate, pavate cu pietre cari au culoarea săpunului de casă și cari sunt lunecoase ca niște codri de săpun[26].

Mănăstirea Patriarhiei avea „o scară cu trepte de marmoră trandafirie”[27].

Ajunge la un hotel cu Biserică și bibliotecă teologică[28]. E vorba de ziua de 23 aprilie 1926, autorul amintindu-și că în 1925, în această zi, trecea prin Budapesta în drum spre Vizegrad[29].

Scrie familiei prima sa scrisoare din Ierusalim[30]. Cele 275 de trepte ale turnului de 60 de metri[31]. Ajunge pe Muntele Măslinilor[32].


[1] Gala Galaction, Scrisori către Simforoza. În Pământul făgăduinței, ed. a II-a, Ed. Cugetarea, București, f. a., p. 78. A se vedea saitul celui de azi: http://www.haaretz.com/.

[2] Idem, p. 79.

[3] Ibidem.

[4] Ibidem.

[5] Idem, p. 80.

[6] Idem, p. 81.

[7] Ibidem.

[8] Ibidem.

[9] Idem, p. 83.

[10] Idem, p. 85.

[11] Ibidem.

[12] Idem, p. 85-86.

[13] Idem, p. 86.

[14] Idem, p. 87.

[15] Idem, p. 88.

[16] Idem, p. 89.

[17] Idem, p. 90.

[18] Ibidem.

[19] Idem, p. 91.

[20] Idem, p. 92.

[21] Ibidem.

[22] Idem, p. 93.

[23] Idem, p. 98.

[24] Idem, p. 103.

[25] Idem, p. 111.

[26] Idem, p. 115.

[27] Ibidem.

[28] Idem, p. 129-130.

[29] Idem, p. 131.

[30] Ibidem.

[31] Idem, p. 136.

[32] Idem, p. 138.

Did you like this? Share it: