Da, da, România!

România, trezește-te, că ești…tahicardică sau poate că deja ai făcut infarct. Așa zice ARD. Că nu te mai trezești nici cu defibrilatorul, decât dacă îți dau ei un picior în…coaste.

România trezește-te, că…te arde…gerul, iarna, căldura, prețurile.

O să-ți aducă Politica o haină groasă, de lână mițoasă, de oaie mai moartă decât tine, care behăie de bine.

Că, vorba ceea: mai bine mort decât comunist!

România, trezește-te, că zaci ca un corb care croncăne-a morțiu! Și-au dat seama până și politicienii pe care tu i-ai născut, i-ai crescut și i-ai propulsat, ca o mamă bună, din acelea de să zice despre ele: doar o mamă poate ști!

Iar tu, Românie, pari că nu mai trăiești pe suprafața pământului, ci pe sub pământ, prin subteranele nesimțirii crunte, hrănindu-te cu turbă.

Tu faci să apară din ce în ce mai mulți sturzi și să meargă pe bulevard.

Tu faci să răsară soarele la apus și să-ți sară inima în sus.

Tu faci să pară noaptea mai întortocheată decât e și viața mai etilică decât pare.

Dragă Românie, de câte ori trebuie să dai cu capul de primărie, ca să vezi că te așteaptă un mare șanț…și să treci pe alături?

Au zis unii că nu mai ai inimă deloc sau cică a murit și ultima-ți bătaie.

Unii…pe care nici B1 TV nu i-a dat integral, că s-a speriat că dezertează tot electoratul…până se termină emisiunea.

Aveau niște fețe de congres al XIV-lea de te lua frica de strigoi.

Românie…nu-i așa că ți-ar fi mai bine să nu crezi în prostie…în mișelie?

Mișelie dom’le!

Mai bine ne internăm cu toții iarna asta și poate ne trezim la primăvară mai sănătoși.

Sau mai bine tragem aer cu ger adânc în piept și rupem dezmățul inerției în patru. Fiecare după inima sa, după cum consideră dacă mai bate sau nu.

Și te rugăm, dragă Românie, să nu mai naști monștri, că unii dintre noi chiar vrem să trăim aici.

Chiar credem că se poate să fii și om, și nu doar CO₂.