Predică despre cipuri (7 noiembrie 2012)
Iubiții mei,
pe timpul Sfântului Ioan Cassian, românul…păcatele capitale erau 8: lăcomia, desfrânarea, iubirea de arginți, mânia, tristețea, neliniștea, slava deșartă și trufia.
Și așa au rămas…până de curând…
Pentru că, de curând, a apărut un al 9-lea „păcat capital” și anume: ai primit cipul…
Dacă ai primit cipul în buletin, pe mână, pe sub piele, în telefon, în computer, în salata de boeuf…înseamnă că ai primit pe 666 la tine acasă…și „pregătești” venirea Antihristului.
„Scriitorii bisericești” contemporani…care „au extins” lista patristică a păcatelor capitale, sunt, într-o ordine aleatorie, cu toții, niște anagrame sau niște sintagme: Saccsiv, Război întru Cuvânt, Apologeticum etc.
Și cu toate acestea…lumea dă năvală să afle „noutățile” credinței de la ei…deși, în spatele unei anagrame sau a unei sintagme, poate să stea oricine.
Așa că, dacă vrei să știi care vaccin e „bun”, ce fel de „ortodox” e un ortodox anume, ce cărți mai sunt la pangar, ce ierarh este „ecumenist” sau „tradiționalist”, când „vine” Antihrist etc., apelezi la anonimii online ortodocși…și te rezolvă pe loc.
Un arhimandrit mi l-a arătat pe telefonul mobil pe „fratele Saccsiv”, acum aflat din nou la pușcărie…și mi-a arătat ce față de gangster are.
Dumnealui nu îi plăcea fața…
Mie mi-a plăcut de fața lui…că fiecare om are fața lui…
Poza era din ziarul Cancan…dacă îmi amintesc prea bine…
Tot Preacuvioșia sa mi-a vorbit despre faptul că „scriitorii bisericești” de la Război întru Cuvânt erau 4 la început…unul s-a căsătorit și a renunțat și au rămas 3…care, zicea el, editează revista Familia ortodoxă și îi găsim la caseta redacțională.
Acum, caseta redacțională pare mai vastă…și ei tot anonimi.
Despre Apologeticum, iarăși, multă ceață…
Altă persoană îmi spune că ar sta pe la mănăstirea Părintelui Iustin Pârvu și e un fel de portavoce a mănăstirii lui.
Adică…„scriitori bisericești” cu mult tupeu…cu avalanșă de opinii, care nu au prea mare reverență față de ierarhia Bisericii, fără prea multe studii teologice…implicit și fără o viață duhovnicească evidentă…dar „lumea” ortodoxă trage la ei.
Adică „lumea” care citește doar câteva pagini din Sfântul Ioan de Kronstadt, care vrea să vadă 3 poze cu Părintele Stăniloae, care vrea să știe, în zece rânduri, totul despre „sfârșitul lumii”, care are nevoie de acatistul nu știu care sau de icoana nu știu care…
Și comentariile nu mai contenesc la diletanții ortodocși…
Sunt, păstrând proporțiile, un fel de domnul Andrei Pleșu, cu specializare în Istoria artei…dar care scrie despre Îngeri și Evanghelii, adică despre materii pe care nu le acoperă vocațional.
Acum, „ce ne facem” cu al 9-lea păcat?
Pentru că, fără să se îndoiască de „tălmăcirea lor” la Apoc. 13, 16-18, înțeleg literalist lucrurile: numele fiarei va fi pe mâna dreaptă sau pe frunte.
Bineînțeles că ei nu au comentat toată Apocalipsa…nici nu pot să o facă…și nici nu au nimic de-a face cu viața unui om duhovnicesc, căruia, Dumnezeu, îi descoperă anumite lucruri…despre viitor…
În cei 4-5 ani de când îi urmăresc, Război întru Cuvânt apărâd în primăvara lui 2007, mi-am dat seama cu vârf și îndesat…care e șpilul..
Și nu mă mai interesează cine sunt, ca persoane, pentru că oricine ar fi…sunt niște diletanți ranchiunoși și fără experiență.
Pentru că numai un diletant o face pe anonimul în materie de teologie și mărturisire…ca și când ai putea să fii martirizat…în absență.
Numai că „scriitorii bisericești” amintiți…nu gândesc cu mintea lor…ci cu mintea altora…
Pentru că foarte multe „personalități duhovnicești” ale momentului discută asemenea lucruri: cipuri, ascultări de telefoane, Antihrist, masonerie, ecumenism, noua ordine mondială…și nimeni nu mai face teologie clasică.
Adică din asta care începe cu curățirea de patimi, cu vederea lui Dumnezeu și cu înaintarea în sfințenie.
Însă, pe scurt, cred că Satana le-a schimbat agenda!…
Ierarhi, monahi, preoți și mireni, prinși în conul ăsta de umbră, de la noi și din alte țări ortodoxe, vorbesc despre lucruri…neortodoxe.
Adică ce are cipul…cu mântuirea mea?
De unde ați dedus că problemele de viitor ale Apocalipsei…„se petrec chiar acum”?
Știți cât de mulți Sfinți Părinți și teologi au greșit cu privire la Antihrist, l-au văzut în unul sau în altul…și el nu a venit încă?
De ce vi se pare că o problemă duhovnicească de asemenea calibru, aceea de a înțelege înșelarea multiplă și profundă a Satanei asupra noastră…are o rezolvare atât de materialistă?
Satana a schimbat agenda…teologică a ortodocșilor!
Păi demonii nu au nevoie de cip…ca să ne prostească.
Ei au nevoie să credem doar un gând satanic…și ne leagă fedeleș cu el…
Și cei demonizați – Antihrist va fi demonizatul prin excelență, nu? – nu au nevoie de un semn vizibil ca să simtă harul din ortodocși.
Îl simt direct…și se cutremură…
Așa că problema noastră nu e „ce vom face”…ci: „ceea ce nu facem acum, în clipa de față, când trăim noi, și nu e nici picior de Antihrist”.
Da, antihriști au fost…sunt și vor fi mulți, adică împotrivitori…persecutori…aroganți, luptători cu Dumnezeu.
Însă să lăsăm în seama lui Dumnezeu lucrurile ce-or să vină…și a oamenilor duhovnicești, care nu se tem de draci, de cipuri, de viruși, de cataclisme…ci de a nu vătămă cu ceva relația lor cu Dumnezeu și cu oamenii.
Dar cei care nu au viață duhovnicească interioară, care nu au simțirea harului, pocăință, nevoință, cugetare teologică, da, se ocupă…cu agendă străină de Ortodoxie.
Adică pierd timpul…
Sunt canalizați spre piste false…în loc să fie plini de har și de bucurie dumnezeiască, așa cum ne-a spus Cel care a înviat din morți pentru noi: Bucurați-vă!
Bucurați-vă teologic, bucurați-vă în adevăr, în pocăință…dar nu în fantasme!
Și a aștepta fantasme…înseamnă a fi de plâns.
Adventiștii au așteptat de mai multe ori „sfârșitul lumii”.
Monahi înșelați de demoni au crezut că „pot zbura”.
Cei care „s-au nevoit” toată viața…și au văzut că nu au rezultate prea palpabile…au început să ticluiască basme la bătrânețe.
Și trebuie să fii foarte lipsit de teologie și de viață duhovnicească…ca să crezi că se petrec lucruri „ieșite din comun”, „finale”…când nu se vede niciun sunet în acest sens.
Însă ce se observă când privești de aproape „obsesia” cipurilor?
Sau ce am înțeles eu…privind…vreo 3 ani de zile toată această pâclă din mintea oamenilor…a diverși oameni…unii mai răsăriți la minte…și care nu mă așteptam să sufere de așa ceva, de o asemena psihoză?
Că oamenii se tem pentru viața lor, se tem să nu moară…dar nu se tem să nu se mântuiască.
Pentru că oamenii care vor să se mântuiască stau numai în rugăciune, în citiri teologice și în fapte împlinitoare.
Nu pierd timpul cu povești!
Căci, spre exemplu, isihastul e cel care uită/ scoate afară din sine orice lucru, orice subiect bun sau rău…și devine numai rugăciune, numai cerere a milei lui Dumnezeu în persoana lui.
Când să se mai ocupe un rugător…cu cipul…când pe el îl interesează numai Dumnezeu?
Însă când ai timp de basme…te ocupi de basme care mai de care mai lamentabile.
De aceea, mi se pare, cu tot regretul…că cei care se ocupă de cipuri și de antihriști…au prea mult timp liber.
Pentru că, dacă te-ar durea sărăcia, neștiința, umilința din România…ai face, nenicule, toată ziua numai catehizare…și acte în folosul Bisericii și al societății.
Nu ai timp de cipuri…când te ocupi toată ziua cu traduceri patristice!
Nu ai timp de cipuri…dacă te preocupă foamea altora!
Nu ai timp de bazaconii…dacă înțelegi că în secolul 21, acum, în clipa de față, zeci de sateliți și de instrumente de urmărire pot să vadă până la tine în esofag și că nu mai ai ce să ascunzi!
A avea un biet cip în verighetă, sub piele, în telefon…înseamnă a avea o cameră oarbă, ca la metrou…care îți dă senzația că te văd dar ea e stinsă.
Adevărata cameră însă, care te vede…nu e văzută de toți proștii…dar cea de la tine e pentru ca să te facă să te concentrezi pe ea.
Să te uiți…unde nu trebuie…
Să îți dea o frică falsă, o frică pe care să o transformi în una „religioasă”, ea nefiind decât un banal satanism…pe care îl puteai arunca, prin rugăciunea neîncetată, din prima…
Însă noi stăm de vorbă „cu gândurile”…și ni se pare că „facem teologie”!
Cu gândurile răutății, ale Satanei…
El ne indică pista, noi mergem pe ea…și ni se pare că „ne-am descoperit” „vocația martirică”.
Pentru că nu am văzut niciodată mai multă „vocație martirică anonimă”, adică prostie fricoasă, ca în anii aceștia de online.
Foarte „curajoși” dar anonimi în același timp!
Foarte „teologi”…dar nu are niciunul studii și nici experiență ascetico-mistică!
Se așteaptă la „martiriu” dar nu vor să le știm adresa.
Sunt foarte „stabili pe ei înșiși” dar le e frică să le vedem fața.
Trebuie să spunem adevărurilor pe nume, nu?
Pentru că Ortodoxia e cu față și cu operă la vedere.
Și acum și în veșnicie…dacă faci ceva, faci cu ceea ce ești și ce faci.
Îi vor trimite lui Dumnezeu blogul la Judecată…sau se vor prezenta și ei?
Pe cine să martirizeze „oculta mondială”, dacă „bravii eroi ai Ortodoxiei” și „urmașii legionarilor de frunte” nu se văd pe nicio cărare?
Vreți cumva să vină oculta…la alții, în locul dumneavoastră?
Sau nu vreți să vă vedem fața, pentru că atunci se vede diletantismul…și nimeni nu mai dorește să vă vadă?
Rugându-ne pentru vremuri mai bune…poate vor veni și răspunsuri clare.
Pentru că, mai devreme sau mai târziu, ce pare a fi în întuneric…va ieși la lumină. Amin!
Total de acord, credinta nu poate fi afectata de tehnologie niciodata…asta in ciuda celor care vor sa dovedeasca contrariul!
Omul se supune stapanirii pana la punctul in care cerintele stapanirii ii afecteaza cu ceva credinta in Dumnezeu…ori e la mintea cocosului ca orice fel de cip e doar un produs mut care nu cere nimic,iar fara sursa de alimentare e total mort si ineficient…punctul slab al oricarei tehnologii e sursa de alimentare,orice tehnologie este moarta fara alimentare ,care de fapt nu este naturala ci falsa!
O rugaminte, daca se poate ,as vrea si eu o mica explicatie la acest pasaj din Revelatie nu Apocalipsa,CAPITOLUL 20
Balaurul este legat. Sfintii se scoala la imparatia de mii de ani. Gog si Magog. Diavolul este prabusit. Judecata de apoi.
1. Si am vazut un inger, pogorandu-se din cer, avand cheia adancului si un lant mare in mana lui.
2. Si a prins pe balaur, sarpele cel vechi, care este diavolul si satana, si l-a legat pe mii de ani,
3. Si l-a aruncat in adanc si l-a inchis si a pecetluit deasupra lui, ca
sa nu mai amageasca neamurile, pana ce se vor sfarsi miile de ani. Dupa
aceea, trebuie sa fie dezlegat catava vreme.
4. Si am vazut tronuri si celor ce sedeau pe ele li s-a dat sa faca
judecata. Si am vazut sufletele celor taiati pentru marturia lui Iisus
si pentru cuvantul lui Dumnezeu, care nu s-au inchinat fiarei, nici
chipului ei, si nu au primit semnul ei pe fruntea si pe mana lor. Si ei
au inviat si au imparatit cu Hristos mii de ani.
5. Iar ceilalti morti nu inviaza pana ce nu se vor sfarsi miile de ani. Aceasta este invierea cea dintai.
6. Fericit si sfant este cel ce are parte de invierea cea dintai. Peste
acestia moartea cea de a doua nu are putere, ci vor fi preoti ai lui
Dumnezeu si ai lui Hristos si vor imparati cu El mii de ani.
7. Si catre sfarsitul miilor de ani, satana va fi dezlegat din inchisoarea lui,
8. Si va iesi sa amageasca neamurile, care sunt in cele patru unghiuri
ale pamantului, pe Gog si pe Magog, si sa le adune la razboi; iar
numarul lor este ca nisipul marii….multultumiri anticipate !!!
Doamne ajuta!
Ierati-ma dar patinati fara patine, aveti oare tupeul, sau mai bine zis nerusinarea de a tagadui si pe Pr Iustin Parvu?
Ati vazut voi oare cu sa manifestat sfintenia dupa adormirea lui?
Cum poate un om sa fie sfant, sa aiba sf moaste imediat dupa adormire daca invatatura lui gresita? Nu aveti atatia ani de studiu cati are Pr Iustin de puscarie.
Vai voua!
Cine o sa va scape din mainile lui Dumnezeu?
Voi sunteti niste smochiri fara de roade, imbracati la 4 ace, care invatati teologia din carti, oameni cu haine negre si sufletu la fel, o sa dati sema pt toate teoriile voastre, spurcatilor, adica tot Athosul este eretic?
pt ca se opune cipurilor?
voi cugetati cele ale pantecului nu cele ale sufletului, vai voua „marturisitorilor”!
În ce constă sfințenia Părintelui Iustin Pârvu…și care e teologia sa?
Lămuriți-mă în aceste două probleme!
Hristos a inviat parinte,
ì-mi place cum vorbiti, ca o oala sparta, aveti atata teologie!!!
Santeti un bun barfitor, de teologie am vazut foarte putin.
De parintele Iustin poate vorbi o tara intreaga, printre care si o femeie care lucreaza in Spania, si care avea cancer la tiroida, medicii i-au dat 2 sap de viata.Femeia aia disperata a inceput sa se roage cum putea.
Intr-o seara cand a adormit a visat un preot care ia bagat metanierul pe gat si ia scos toata rautatea, dupa care ia zis sa se opereze ca el o va ajuta.
DOCTORI nu vroiau zicand ca e inutil, la final au cedat,cu semnatura, femeia traieste,si poate marturisi,ca acel preot era p Iustin,pe care ea prima nici nu stia de el,la recunoscut de pe o revista.
p IUSTIN E SF.
O vasta parte a asa-ziselor spuse ale parintelui Iustin Parvu nu sunt ale dansului.
Sunt la Petru Voda cateva ratacite a caror sefa, dusa de lesa (subliniez: de lesa) de un securist, crede ca <are duhul parintelui> si ca urmare acest grup propaga tot ce spune energumena (sugestionata abil de fratele cu epoleti, care nici nu e frate ci un nene care bantuie pe acolo fara treaba) este reprodus la comanda ca si cum a fost spus de parintele.
Grupul asta a lipit pe usile manastirii afise bizare, inclusiv ala ca nu sunt primiti la spovedanie procurori (!) fara stirea si voia parintelui.
Tot grupul asta a mers atat de departe incat la un moment dat Iustin Parvu era practic sechestrat de ei, nu se intra la el decat in prezenta unuia dintre ei. La loc de cinste intre indraciri: dacismul delirant, profetii eshatologice de doi bani si istericale (inclusiv urlete cu ochii dati peste cap la vizitatori ca cine nu crede sfintele descoperiri e cazut din har).
Pe scurt, joaca dracii in capetele lor tontoroiul.
Lucruri importante, demne de știut, domnule Alexandru!
Mulțumim foarte mult pentru detalii.
Și eu, de la depărtare, am avut impresia unor mesaje contradictorii puse pe seama Părintelui Iustin Pârvu.
Pe fond privind „nu poate om sfant sa se insele”: frate, esti cumva catolic si te crezi ortodox?
A putut sa se insele Apostolul Petru in exercitiul functiunii, de sef al Bisericii, imediat dupa coborarea Sfantului Duh, deci fiind imputernicit cu toate harismele imaginabile, si Pavel spune ca i-a stat impotriva cu asprime in problema circumciziei.
Am dat un singur exemplu.
In alta ordine de idei, Hristos are doua naturi, divina si umana si doua vointe, si orice lucrare in numele Lui imbina doua naturi si doua vointe.
Natura umana poate ramane failibila pana la final, pentru aceasta Antonie a raspuns dracului care-l ispitea „m-ai invins Antonie” cu „nu ca nu au pus inca pamantul pe mine”.
Dar voi nu umblati dupa infailibilitatea sfinteniei ortodoxe ci dupa sfanta (doamne iarta-ma) barfa infailibila, aia care va permite sa va credeti mai buni ca protestantii, iudeii sau mai stiu eu cine.
Site-urile de[spre] care se vorbeste aici, [dacă] pot [ar] fi parafate de Grigore Palama, atunci Palama ar deveni un inchipuit.
Ca daca Palama se sminteste si face rugaciunea fariseului (ca ce altceva sunt sfintele voastre bloage decat aspersoare de mascari, minciuni si rugaciunea fariseului in stare distilata) atunci trebuie sa ne smerim sa-i spunem lui Palama ca primim cu bucurie teologia necreatelor dar nu primim trufia, punct.
Da, domnule Alexandru, oricând putem greși, chiar dacă suntem oameni Sfinți!…
Și când vorbim de teologie și de viață duhovnicească trebuie să judecăm lucrurile cu multă atenție și făcând distincții fundamentale.
Pingback: De la Vasile Cojocariu [21 noiembrie 2013] | Teologie pentru azi