Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

*

Studii

de

Teologie Dogmatică

Ortodoxă

*

(vol. 2)

***

Partea întâi a cap. al 8-lea al cărții.

*

Însă documentul teologic BEM[1] nu vorbește explicit despre Dumnezeul predestinației ci aici ajungem după ce înțelegem lipsa de realism duhovnicesc a celor 3 Taine dezbătute și mistificările istorico-teologice pe care le operează documentul.

Astfel, Ministeriatul/ Preoția e înțeleasă ca o instituire cu funcții de reprezentare[2] și nu ca o instituire de drept divin.

De aceea oricine poate fi preot, pentru că preoția nu e o lucrare dumnezeiască ci un oficiu de reprezentare pentru membrii bisericii, din care poți fi oricând revocat.

Și pentru că nu au reverență prea mare față de Tradiția Bisericii, autorii BEM ajung la concluzia „admission of women to the ordained ministry” [admiterii femeilor la slujirea ordinată][3].

III. 19 vorbește despre preoția tripartită ca despre o realitate eclesială apărută în secolele II-III, adică „neconstitutivă” Bisericii[4]. Asta în ciuda faptului că Noul Testament vorbește, în mod detaliat, despre hirotoniile întru episcop, preot și diacon în secolul I al Bisericii.

III. 27 folosește două adverbe corelative pentru a sublinia „preoția ordinată/ hirotonită”:  constitutionally și canonically[5]. Însă din punct de vedere constitutiv sau canonic preoția tripartită a Bisericii exclude reprezentarea practicată de neoprotestantism cât și „hirotonia” femeilor.

III. 32 vorbește despre Biserică ca despre „the community which lives in the power of the Spirit” [comunitatea care trăiește în puterea Duhului”[6] și nu a Prea Sfintei Treimi. Pentru că BEM promovează o spiritualitate non-trinitară chiar dacă se amintesc toate cele trei persoane ale Treimii.

În III. 38, succesiunea episcopală este minimalizată până la desființare, pentru că ea „este un semn [a sign], dar nu o garanție [a guarantee], a continuității și unității Bisericii”[7].

Însă nu există continuitate și unitate a Bisericii dacă ieși din comuniunea cu ierarhia neîntreruptă a Bisericii.

Numai că documentul BEM susține contrariul: „bisericile episcopale” [the episcopal churches], acceptâd „unitatea” cu cele fără succesiune apostolică, „își regăsesc ele însele unitatea lor pierdută [their lost unity]”[8].

Pentru că „unitatea” bisericilor e văzută ca o consecință a renunțării la succesiunea apostolică și la Tradiția Bisericii. Căci, în fapt, se dorește „o reinventare” a Bisericii și nu o reîntoarcere, prin pocăință și dreaptă mărturisire, la Biserica Ortodoxă. Pentru că celelalte biserici nu recunosc Biserica Ortodoxă ca singura Biserică a lui Hristos.

Și am insistat pe Preoție pentru a sublinia faptul că ea nu slujește Taine, pentru că nici ea nu e o Taină în BEM.

Botezul ne afundă într-o apă simbolică [I. 18][9] și nu plină de har iar Euharistia ne oferă „semnele sacramentale” [the sacramental signs] [II. 15][10] ale Trupului și ale Sângelui lui Hristos și nu Trupul și Sângele lui Hristos.

Pentru că BEM nu vorbește despre Dumnezeul treimic al Ortodoxiei, Care Își revarsă slava Sa necreată în toată Biserica și creația, ci despre un Dumnezeu absent din Biserică și din creație.

De aceea i-am dat dreptate Părintelui Niculcea în ceea ce privește Dumnezeul care stă la baza documentului BEM.

*

Astfel, în comparație cu Sfântul Grigorie Palama, care vorbea despre un Dumnezeu viu și iradiant, copleșitor, Care coboară prin harul Său în Tainele și Slujbele Bisericii, în oameni și în întreaga creație, documentul BEM vorbește despre un Dumnezeu neimplicat în viața bisericii și a oamenilor, pentru că totul în viața bisericii e simbolism și nu realitate.

Fapt pentru care omul credincios nu are parte, potrivit BEM, de o viață duhovnicească transfiguratoare ci numai de o conduită religios-morală pur istorică.

Și aceasta este esența secularizării: o lume care trăiește acut lipsa harului dar care se complace în această absență a lui Dumnezeu din viața ei.


[1] Vom cita, la notele de subsol, Baptism, Eucharist and Ministry, Faith and Order, Paper No. 111, World Council of Churches, Geneva, 1982, p. 1-30 sub forma BEM en, p. și Anca Manolache, Botez, Euharistie, Slujire, în rev. Mitropolia Banatului, XXXIII (1983), nr. 1-2, p. 21-57 sub forma: BEM ro, p.

Supra ne vom referi la document numai sub abrevierea BEM.

[2] BEM en, p. 19, 23/ BEM ro, p. 42, 48.

[3] BEM en, p. 21.

[4] Ibidem/ BEM ro, p. 46.

[5] Idem, p. 24/ Idem, p. 49.

[6] Idem, p. 25/ Idem, p. 50.

[7] Idem, p. 26/ Idem, p. 52.

[8] Idem, p. 27/ Idem, p. 53.

[9] Idem, p. 6/ Idem, p. 27.

[10] Idem, p. 11/ Idem, p. 33.

Did you like this? Share it: