Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

Date: 27 noiembrie, 2012

Creatori de limbă și de viziune poetică în literatura română [12]

Dr. Gianina Maria-Cristina Picioruș

 Creatori de limbă și de viziune poetică
în literatura română:

Dosoftei,
Cantemir,
Budai-Deleanu,
Eminescu,
Arghezi,
Nichita

***

Dragostea pentru Dumnezeu este exprimată prin atribute concrete, deși nu este vorba de simptome fizice, ci spirituale:

Giudecă-mă, Doamne, că eu în prostime [simplitate/ nerăutate]
Îmblu-n toată vremea, ne-având rău pre nime.
Și Tu-m[i] ești nădejdea că nu m-oi slăbi-mă,
S-a cunoaște, Doamne, când mi-i ispiti-mă.
Să mi-arză rărunchii, inema să hiarbă,
Și ochii mei milă de la Tine s-aibă.(Ps. 25, 1-6)

Expresia obișnuită este: ochii mei să vadă mila Ta. Scriind ochii mei milă de la Tine s-aibă”, Dosoftei amplifică metafora spirituală. Pentru că mila lui Dumnezeu se vede/ este vizibilă cu ochii lăuntrici, este o evidență ca o priveliște întinsă ochilor.

Casa lui Dumnezeu înseamnă Biserica sau Împărăția lui Dumnezeu:

C-am îndrăgit, Doamne, a Ta svântă casă,
Pentr-a ei frâmsețe să fie aleasă.
Cu slava Ta, Doamne, ce o luminează,
De cuviință și sloboade rază.
(Ps. 25, 17-20)

Numai ce am una să cei de la Tine,
În svânta Ta casă să petrec cu bine
Și-n zâlele vieții să-Ț[i] văz de frâmsețe,
Slujindu-Ț[i] în casă pănă-n bătrânețe.

Că mă vei ascunde la zi de năvală
Supt cortul Tău, Doamne, ca să n-aib sâială.
M-ii acoperi-mă în cămar-adâncă,
Să fiu fără teamă, m-ii sui pre stâncă.

Acolo pizmașii n-or putea să-m[i] strice,
Preste dânș[ii] m-ii pune cap fără de price.
Dimpregiur Ț-voi face jărtve lăudate,
Supt umbrariul cel svânt și cu cântări nalte.
(Ps. 26, 13-24)

Biserica este și „cortul Tău”, „cămar-adâncă”, „stâncă”, umbrariul ce svânt”  și se caracterizează prin „frâmsețe”„cuviință” și lumină/ „rază”.

Din nou trebuie să remarcăm simetria cu descrierile cosmice (de altfel, în limba și în textele vechi, cosmosul este numit tot casă, ca spre exemplu, în didahiile lui Antim Ivireanul): „Stele luminate ce lucesc pre noapte,/ De dau cuviință, Tu le-ai urzât toate” (Ps. 8, 14-15). După ce spusese că luna ia de la soare lucoare din rază (Ps. 8, 9-10)…Sunt evidente, prin urmare aceleași calități ale cuviinței și luminii/ strălucirii.

Însă atât universul spiritual cât și cel material sunt creația aceluiași Dumnezeu, care e plin de „strălucoare de senină rază” (Ps. 12, 12).

De aceea, cosmosul material are trăsături comune cu universul spiritual și poartă amprentele purității și ale frumuseții, ale armoniei/ ordinii depline, exprimate prin cuviință.

Acest caracter cosmic s-a transmis literaturii romantice – fiind corect receptat mai ales de către Eminescu – și moderne, constituind o marcă profundă a poeziei românești.

Umilința și pocăința omului îl conduc pe acesta la a fi părtaș aceleiași strălucori/ străluciri a slavei dumnezeiești care împodobește toată Biserica (după cum am văzut mai sus): „slava Ta, Doamne, ce o luminează,/ De dă cuviință și sloboade rază. Astfel:

Și Ț-voi cânta, Doamne, cântec cu sâință [silință/ râvnă],
Ca să mi-auz[i] glasul cel de umilință.

Și mă miluiește, Doamne, de mi-ascultă,
Inema mea Ț-zâce cu durere multă,

De Te voi cerca-Te, și svânta Ta față,
Că nu Ți-i de mine, Doamne Svinte, greață.

Și cine se-ntoarce, Doamne,-n pocăință,
Îl priimești pre-acela cu multă priință.

Și Te voi cerca-Te cu față curată,
Să-Ț[i] văz svântă față și prealuminată.
(Ps. 26, 25-34)

Cu câteva note mai sus…

  • Varujan Vosganian: „arta nu are nevoie de concluzii. Scriitorul doar descrie faptele aşa cum sunt, iar cititorii trag concluziile”.
  • Dacă în România pe căile ferate se circlă cu 70 de kilometri pe oră, japonezii se pregătesc să zboare la propriu cu un tren ce va atinge viteze supersonice. Japonia se pregătește să treacă la o nouă generaţie de trenuri de mare viteză, propulsate prin levitaţie magnetică. Astfel de trenuri vor atinge viteze uluitoare, de  circa 500 de kilometri pe oră. Locomotiva noului tren maglev Seria L0 are aproape 50 de metri lungime, având o formă foarte aerodinamică. Trenul va avea 16 vagoane şi va putea transporta 1.000 de pasageri. Trenurile vor intra în folosinţă abia în 2027 şi vor lega Tokyo de Nagoya”.
  • Și acesta e trenul:
  • tren supersonic 300x167
  • Părintele [Manuel Radu] are doar 36 de ani. E născut la Ciorani, o comună apropiată de Urlaţi, în care mai slujeşte, încă, tatăl său. Fiu de preot, ai putea crede că Radu Manuel avea să fie sigur, încă de mic, de intrarea sa în Biserică. Nici vorbă. „Când a trebuit să plec la examen, la seminar, m-am urcat pe casă şi am stat acolo până seara. Nu voiam în ruptul capului să mă duc. Eu mă visam aviator dar, în cele din urmă, tot la seminar am ajuns. Aşa a vrut Dumnezeu”, îşi aminteşte el. În fiecare zi, Ligia, soţia sa – „doamna preoteasă”, cum îi spun prichindeii – e alături de preot şi de copii. Cei doi sunt împreună încă din timpul facultăţii, de peste 12 ani. „Ea era studentă la ASE şi în fiecare duminică venea la Biserică. Mie imi plăcea să cânt la slujbă. Acolo ne-am întâlnit, ne-am plăcut şi de atunci suntem împreună”, îşi aminteşte preotul. Au copii mari, deja”.
  • Metro a anuntat recent ca va vinde hipermarketurile Real din afara Germaniei, deci si a diviziei din Romania, iar surse din piata sustin ca reteaua ar urma sa fie preluata de Auchan in aceasta saptamana”.
  • Cercetătorii japonezii au anunţat că arterele carotide ale struţilor ar putea fi modificate astfel încât să poate fi utilizate la pacienţii umani care suferă intervenţii chirurgicale de bypass coronarian”.
  • Târgul [Gaudeamus 2012] a avut 112.000 de vizitatori, peste 370 de expozanţi şi peste 650 de evenimente culturale”.
  • Mircea Platon: „În bună tradiţie a subsidiarităţii băsiste – întoarsă cu fundul în sus – delegăm UEuropei nu doar suveranitate, ci şi popor. Cetăţeanul român devine subcetăţean universal. În acest fel, i se întăreşte spiritul de apartenenţă la comunitate”.
  • Lucrările de reabilitare şi restaurare a Teatrului Naţional Bucureşti (TNB) vor fi încheiate la sfârşitul lui 2014, cu aproximativ un an întârziere faţă de termenul programat iniţial, costurile totale ridicându-se la 65 de milioane de euro, acoperite printr-un credit contractat de la BDC”.
  • Adrian Năstase: „Recursul de la ICCJ, în procesul afişelor electorale, a durat 5 săptămâni. Motivarea condamnării a durat 5 luni! A fost mai uşor de dat sentinţa! Nu am citit încă motivarea, aşa încât nu pot să o comentez, deocamdată”.
  • Bogdan Teodorescu: „Ultima marotă este numirea lui Călin Popescu Tăriceanu la Palatul Victoria. Din păcate, în această campanie electorală contează mai puțin dezbaterea și lupta politică cât jocurile lui Traian Băsescu care e posibil să nesocotească, din nou, votul popular”.
  • Adrian Năstase: „Pare ciudat, dar pedeapsa nu a fost stabilită pentru nişte fapte probate, ci pentru a se da un exemplu. Din câte ştiu, aceasta era şi filozofia în timpul inchiziţiei sau al justiţiei staliniste”.

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén