Mesajul Regelui Mihai I al României la Nașterea Domnului [2012]

Ajunsi la Savarsin, dupa un an plin de activitati publice, Regina si cu mine, alaturi de intreaga noastra Familie, sarbatorim nasterea Domnului nostru Iisus, cu speranta si credinta.

Ca de fiecare data in ultimii saptezeci si doi de ani, ma adresez voua, de Craciun, cu aceeasi afectiune si cu bucurie.

Ne indreptam recunostinta spre toti cei care, in viata sau plecati dintre noi, au facut astfel ca Țara sa continue drumul ei greu, dar atat de frumos si de inaltator.

In lunga mea viata, am avut timp sa inteleg rostul fundamental al soldatului in mersul Natiunii. Gandurile mele se indreapta, asadar, spre toti militarii romani aflati in tara sau in misiuni de aparare a pacii in lume, precum si la sotiile, sotii, parintii si copiii lor.

Savarsinul este un loc binecuvantat, innobilat de iubirea cu care a fost alcatuit de mama mea, Regina Elena, si continuat de fiica mea, Principesa Mostenitoare. În atmosfera caminului, al doilea gand al nostru se indreapta catre oamenii in varsta.

Cu sau fara familii, in buna stare fizica sau cu sanatatea subreda, varstnicii Romaniei au nevoie de intelegerea si iubirea semenilor, de ajutorul si incurajarea lor. Îndrept un cuvant de lauda catre medicii romani care, uneori in chip anonim si cu dificultati, dau zile suportabile batranilor si bolnavilor nostri.

Copiii si tinerii tarii au astazi o viata fara granite. În fata computerelor sau calatorind pe cinci continente, fara niciun complex de inferioritate, ei sunt acea parte a Romaniei care ne asaza la nivel de egalitate cu orice alta tara a lumii.

Multumesc parintilor si profesorilor care, prin sacrificiu personal, dau copiilor lor un viitor asa cum nicio alta generatie trecuta de romani nu a putut avea.

Ca in fiecare an, ne bucuram de dovezile de afectiune si respect ale societatii romanesti. Portile Savarsinului sunt deschise sutelor de tineri si adulti, copii si batrani care vin sa cante colinde, sa-si arate costumele pastrate din batrani, sa danseze in ritmurile traditionale de Craciun.

De orice confesiune ar fi, romanii sunt bineveniti. Prezenta lor da rost notiunii de familie si sarbatorii Nasterii Domnului petrecuta in comunitate.

Romanii au aratat anul acesta multa incredere, speranta si atasament fata de Coroana. Familia Regala a fost prezenta neincetat in comunitatile locale si a facut vizite de prestigiu in Europa, pentru a servi interesele fundamentale ale Romaniei.

La 85 de ani de la proclamarea mea ca Rege, am fost bucuros sa vad felul in care este pretuita Familia mea, in toate generatiile. Am fost miscat de simtul datoriei si patriotismul de care au dat dovada orasele Alba Iulia, Oradea si Bucuresti, in sarbatorile lor dedicate Coroanei.

Reamintesc romanilor ca Nasterea Domnului Iisus Hristos este povestea unei familii. O familie aflata in imprejurari grele. Este o frumoasa lectie despre grija fata de cei neinsemnati, despre cum noi, oamenii, suntem parte a unei mari familii.

O lectie de umilinta, dar si de mandrie. De durere, dar si de inaltatoare umanitate. O lectie necesara in lumea de astazi, in care atatia oameni se simt uitati, umiliti sau neintelesi.

Viata noastra publica lasa inca de dorit, dar sper sa gasim puterea de a indrepta lucrurile. Vom avea o sansa in viitor doar daca ne vom asuma propria noastra raspundere. Nu va veni nimeni de altundeva sa ne ofere binele.

Felicit pe cei care au facut ceva bun pentru tara lor! Doresc tuturor romanilor din tara, din Basarabia si din toate colturile lumii Craciun fericit si la multi ani!

Asa sa ne ajute Dumnezeu!

Mihai R

Săvârșin, 24 decembrie 2012

Istorie II. 6

Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

*

Istoria începe

de oriunde

o privești

 *

Vol. 2

*

Prima parte, a 2-a, a 3-a, a 4-a, a 5-a.

***

Primul articol al platformei Teologie pentru azi a fost publicat la ora 13. 59. Pe data de 6 decembrie 2006. Și e vorba despre: Evanghelia din ziua de Paști, după traducerea lui Luther din 1545[1].

Primul nostru http:

http://bastrix.wordpress.com/. Gratuit, pe platforma WordPress[2].

Pe 22 august 2007, în articolul: Anagramul „Bastrix” și o scurtă istorie pentru cei interesați de statistici[3] explicam numele din http, pentru că numele platformei a fost dintotdeauna Teologie pentru azi.

Și în articolul supra citat spuneam: „Ce înseamnă bastrix pentru noi? L-am format din două cuvinte latine şi astfel a apărut o sintagmă.

Primul cuvânt latin este basis, -is.

Al doilea cuvânt latin este: matrix, matricis.

Basis înseamnă bază, fundament, platformă, suport, adică…pământul nostru principal pe web.

Matrix înseamnă pe de o parte mamă iar, pe de altă parte, registru, listă, tabel, adică…acest blog va fi matricea, punctul iniţial pentru celelalte bloguri ale noastre.

Aşa că am luat de la basis pe bas şi de la matrix pe trix.

Şi finalul explicaţiei: bastrix [fără majusculă] = blogul principal, platforma principală web condusă de către noi”[4].

Al doilea http și ultimul:

http://www.teologiepentruazi.ro. Cu domeniu propriu. Din 5 martie 2010[5].

Și astfel am transformat titlul sintagmatic în brand personal. Însă când am ajuns pe domeniu propriu eram deja „o marcă a Ortodoxiei românești”[6].

Și explicam pe 6 martie 2010 de ce am stat 4 ani pe un cont public:

„Mai mulți s-au întrebat: De ce ne-am decis atât de târziu pentru un domeniul propriu?

Pentru că în acești 4 ani am vrut să demonstrăm, pas cu pas, ce înseamnă să faci…într-un cadru, totuși, strâmt…foarte multe lucruri durabile, adică pe un cont gratuit, unde masterizarea are limite…multe limite…

În 2006, Ortodoxia românească nu avea niciun brand online, adică unul al scrisului zilnic, al creației și al dinamicității teologice în mediul online.

Când am venit noi la nivel online, se scria din joi în Paști…sau onlineul înseamna doar copy paste din Sfinți și teologi consacrați, pentru ca saiturile noastre să fie mari, frumoase și tradiționale

Și în 4 ani am demonstrat că se poate să scrii aproape zilnic, că poți să creezi foarte mult în mediul online și că teologia ortodoxă nu e deloc prăfuită și înghețată, ci e însăși viața noastră eclesială și socială, trăită într-o postmodernitate care nu ne suportă în mod congenital, pentru că este o lume fără rădăcini în Dumnezeu”[7].

Însă când am mutat totul pe http://www.teologiepentruazi.ro/, în 5 martie 2010, am combinat de fapt 5.289 de articole de pe Teologie pentru azi, 700 de articole de pe Sinaxis, 799 de articole de pe Biblioteca Teologică și 36 de articole de pe A vedea și a fi văzut[8].

Și toate cele patru locații, fiind pe WordPress, le-am dezactivat.

Pe 2 octombrie 2008, pe TPA, aveam publicate „3.496 articole și 21 de pagini colaterale”[9].

Pe 6 decembrie 2008: 3.677 de articole[10].

Pe 18 martie 2009: 4.000 de articole[11].

Pe 3 mai 2010: 7.000 de articole[12].

Pe 11 august 2011: 8.629 de articole[13].

La 4 ani de TPA[14]:

(fotografie)

Pe 4 decembrie 2010 pe TPA erau 7.566 de articole şi 45 de cărţi TPA online[15].

Pe 24 decembrie 2012 erau pe TPA 10. 669 de articole și 26 de pagini auxiliare, după cum se vede în fotografia infra.

(fotografie)

Câteva proiecte TPA finalizate.

Iar datele care apar mai jos reprezintă zilele sau anii în care au fost finalizate proiectele.

Eminesciana (audio, lectură): 9 decembrie 2008. Acum e prezent aici[16].

Imnele Sfântului Simeon Noul Teolog (audio, lectură și comentariu): 9 decembrie 2008. Acum e prezent aici[17].

Sfântul Grigorie Palama, Despre rugăciune și vedere dumnezeiască, în 2008. În format audio: lectură și comentariu[18].

Sfântul Grigorie cel Mare, Dialoguri despre moarte (audio), în 2008[19].

Cartea Psalmilor (audio, lectură): 24 septembrie 2009[20].

Sfântul Dionisie Areopagitul, Despre Ierarhia cerească, în 2010. Lectură și comentariu, în format audio[21].

Sfântul Dionisie Areopagitul, Despre Ierarhia bisericească, în 2010. Lectură și comentariu, în format audio[22].

Arhivele TPA 1[23] și TPA 2[24] și arhiva TPA din Viddler[25].

Proiecte deschise: Dor de blog[26], Seri de dor[27], Poeticum[28], Curs online de iconografie ortodoxă[29], Interviuri[30], Praedicationes[31], TPA 3[32], Lecturi și comentarii la Sfânta Scriptură[33].

Prima carte editată online în biblioteca TPA[34]: Acatistul Nunții[35]. Pe 1 octombrie 2009.

Și în anul 2009 am editat 19 cărți online: 1.  Acatistul Nunții (35  pagini); 2. Troparul, Condacul și Acatistul Fericitului Serafim Rose al Platinei (20  pagini); 3. Lumea postmodernă și depersonalizarea omului (335  pagini); 4. Viața lui Adam și a Evei (27 pagini); 5. Teologia îndumnezeirii (202 pagini); 6. Twitter pentru azi (vol. 1) (32 pagini); 7. Bucuria comuniunii (vol. 1) (280 pagini); 8. Pelerina Egeria și Cultul ortodox (60 pagini); 9. Biblia Satanică (157 pagini), ca text auxiliar al cărții: Lumea postmodernă și depersonalizarea omului; 10. Traduceri patristice (vol. 1) (73 pagini); 11. Bucuria comuniunii (vol. 2) (309 pagini); 12. Fragmentarium (vol.1) (126 pagini); 13. Nichita Stănescu. Fenomenul limbii poezești (disertație de master) (155 pagini); 14. Sfântul Sfințit Mucenic Irineu al Lyonului, Contra ereziilor (vol. 1) (341 pagini); 15. Bucuria comuniunii (vol. 3) (248 pagini); 16. Teologia vederii lui Dumnezeu (252 pagini): introducere la teza doctorală: Vederea lui Dumnezeu în teologia Sfântului Simeon Noul Teolog; 17. Vederea lui Dumnezeu în teologia Sfântului Simeon Noul Teolog (teză doctorală) (287 pagini); 18. Sfântul Sfințit Mucenic Irineu al Lyonului, Contra ereziilor (vol. 2) (457 pagini); 19. Bucuria comuniunii (vol. 4) (449 pagini)[36].

În 2010 am editat online 27 de cărți: 20. Bucuria comuniunii (vol. 5) (366 pagini); 21. Fragmentarium (vol. 2) (270 pagini); 22. Cuvinte cu amândouă mâinile (82 pagini); 23. Bucuria comuniunii (vol. 6) (144 pagini); 24. Fericitul Ilie văzătorul de Dumnezeu, Opere complete (vol. 1) (377 pagini); 25. Antim Ivireanul: avangarda literară a Paradisului. Viața și Opera (teză doctorală) (561 pagini); 26. Aspecte dogmatice ale imnologiei ortodoxe. Săptămâna Patimilor și Săptămâna Luminată (teză de licență) (212 pagini); 27. Bucuria comuniunii (vol. 7) (315 pagini); 28. Fericitul Ilie văzătorul de Dumnezeu, Opere complete (vol. 2) (128 pagini); 29. Bucuria comuniunii (vol. 8 ) (382 pagini); 30. Fericitul Ilie văzătorul de Dumnezeu, Opere complete (vol. 3) (191 pagini); 31. Epilog la lumea veche (I. 1) (506 pagini); 32. Twitter pentru azi (vol. 2) (35 pagini); 33. Fericitul Ilie văzătorul de Dumnezeu, Opere complete (vol. 4) (388 pagini); 34. Epilog la lumea veche (I. 2) (378 pagini); 35. Fericitul Ilie văzătorul de Dumnezeu, Opere complete (vol. 5) (175 pagini); 36. Teologia mântuirii la Sfântul Marcu Ascetul (disertație de master) (154 pagini); 37. Bucuria comuniunii (vol. 9) (188 pagini); 38. Fericitul Ilie văzătorul de Dumnezeu, Opere complete (vol. 6) (130 pagini);  39. Fericitul Ilie văzătorul de Dumnezeu, Opere complete (vol. 7) (76 pagini); 40. Sfântul Epifanie al Salaminei, Despre măsuri și greutăți și numere și alte lucruri care sunt în Dumnezeieștile Scripturi (100 pagini); 41. PS. Acad. Melchisedec Ștefănescu, Viața și Scrierile lui Grigorie Țamblac (adaptare a textului ed. din 1884) (138 pagini); 42. Sfântul Sfințit Mucenic Antim Ivireanul, Sfătuiri creștine-politice (text adaptat) (33 pagini); 43. Sfântul Varlaam al Moldovei, Răspunsul împotriva Catehismului calvin (text adaptat) (52 pagini); 44. Traduceri patristice (vol. 2) (347 pagini); 45. PS Damaschin Dascălul, Învățături pentru șapte Taine (text transliterat și adaptat) (27 pagini); 46. Dorin Streinu, Opere alese, vol. I, Despre mine însumi (Jurnal de scriitor. Fragmente) (526 pagini)[37].

În 2011 am editat online 17 cărţi: 47. Traduceri patristice (vol. 3) (288 pagini); 48. Dorin Streinu, Opere alese (vol. 2) (160 pagini); 49. Epilog la lumea veche (I. 3) (256 pagini); 50. Studii de Teologie Dogmatică Ortodoxă (vol. 1) (237 pagini); 51. Cuvintele duhovnicești (vol. 1) (390 pagini); 52. Bucuria vine de departe (carte dialogică cu Prof. Otilia Kloos) (55 pagini); 53. Cuvintele duhovnicești (vol. 2) (558 pagini); 54. A vedea și a fi văzut (vol. 1) (460 pagini); 55. Fericitul Ilie văzătorul de Dumnezeu, Opere complete (vol. 8 ) (549 pagini); 56. Praedicationes (vol. 1) (199 pagini); 57. Twitter pentru azi (vol. 3) (26 pagini); 58. Evanghelia după Matei (112 pagini); 59. Dorin Streinu, Opere alese (vol. 3) (214 pagini); 60. Dorin Streinu, Opere alese (vol. 4) (129 pagini); 61. Dorin Streinu, Opere alese (vol. 5) (283 pagini); 62. Studii de poezie pașoptistă (82 pagini); 63. Fericitul Ilie văzătorul de Dumnezeu, Opere complete (vol. 9) (225 pagini)[38].

În 2012 am publicat online 10 cărţi şi două cărţi în format audio: 64. Vederea lui Dumnezeu în teologia Sfântului Simeon Noul Teolog (audio; 17 file, 519 Mb; prima carte TPA în format audio); 65. Dorin Streinu, Opere alese (vol. 6) (209 pagini); 66. Teologia vederii lui Dumnezeu (audio; 26 file, 505 Mb; a doua carte TPA în format audio); 67. Statistici. Concluzii. Sublinieri. Lucruri văzute de-aproape (121 pagini); 68. Predicile din Săptămâna Mare (25 pagini); 69. Despre omul Împărăției (190 pagini). Este al 10-lea volum și ultimul al Operelor complete ale Fericitului Ilie văzătorul de Dumnezeu; 70. Țiganiada: tradiție și inovație. Aventura scriiturii și canonul literar românesc (111 pagini); 71. Praedicationes (vol. 2) (253 pagini); 72. Twitter pentru azi (vol. 4) (30 pagini); 73. Istoria începe de oriunde o privești (vol. 1) (251 pagini); 74. Praedicationes (vol. 3) (337 pagini); 75. Epilog la lumea veche (I. 4) (247 pagini)[39].

Contul de Facebook l-am făcut în ziua de 5 martie 2007[40]. Pe Chirbit[41] suntem de 3 ani şi două luni (în funcţie de decembrie 2012).

Pe Twitter din 8 septembrie 2009[42]. Pe Scribd din 27 mai 2008[43]. Pe Internet Archive din 2010[44].  Pe Picasa din 6 februarie 2007[45]. Pe Ipernity din 29 decembrie 2007[46].

Și lucrurile sunt copleșitoare și pentru mine deși știu că se putea și mai mult.


[4] Ibidem.

[7] Ibidem.

[10] Ibidem.

[11] Ibidem.

[12] Ibidem.

[13] Ibidem.

[15] Ibidem.

[34] TPA = Teologie pentru azi.

[37] Ibidem.

[38] Ibidem.

[39] Ibidem.

Istorie II. 5

 Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

*

Istoria începe

de oriunde

o privești

 *

Vol. 2

*

Prima parte, a 2-a, a 3-a, a 4-a.

***

Radu Ionuț Apreutesei, un tânăr de 23 de ani din Târgu Neamț[1], acum student, prezintă pe blogul său Salvează istoria! Metal detecting[2], descoperirile pe care le face pe cont propriu. Și care sunt surprinzătoare

Și, deși prezintă online, tot ceea ce găsește…unele descoperiri sunt epocale.

(fotografia sa)

Radu Ionuț Apreutesei[3],

cel care ne descoperă istoria de sub noi.

Pe 13 aprilie 2012 a găsit un inel roman din argint[4]. O amuletă împotriva de-deochiului.

(fotografie)

Pe 4 noiembrie 2011 a descoperit la Târgu Neamț, la 4-5 centimetri adâncime, o monedă din anul 1772: paraua[5].

(fotografie)

Moneda are 11, 1 grame și e din bronz[6].

Pe 18 ianuarie 2012 anunța descoperirea unui solidus de argint de la începutul secolului al 17-lea (emisiune monetară din 1609-1616)[7].

(fotografie)

Descoperit la Iași, pe marginea unui lac, la adâncimea de 3-4 centimetri[8].

Pe 2 decembrie 2011 a descoperit, în Târgu Neamț, câteva monede din anul 1661, la adâncimea de 5-6 centimetri[9].

(fotografie)

Pe 28 octombrie 2011 a descoperit un inel medieval de sec. 17-18[10].

Însă pe 7 octombrie 2011 anunța că a descoperit Scoica Sfântului Iacob, din secolul al IV-lea d. Hr, pe care monahii o purtau pe căciuli și traiste, conform imaginilor doi și trei infra[11].

(3 fotografii)

Obiectul găsit are 2 x 2 centimetri și e din bronz[12]. Și el a putut fi admirat în expoziția Arta pelerinajului de la Iași, între 12 octombrie-12 noiembrie 2011, fiind împrumutat Muzeului de Istorie al Moldovei în urma unui proces verbal din 14 noiembrie 2011[13].

(fotografie)

Pe 8 august 2011 prezenta descoperirea unei verighete de bronz din sec. 17-18[14]. Și tot în aceeași zi: un solz de armură medievală[15].

Pe 7 august 2011 prezenta inelul sigilar de secol 12, pe care l-a descoperit la Târgu Neamț. Din bronz și argint[16].

(fotografie)

O cataramă medievală (7 august 2011)[17], un solidus de la 1661 (5 mai 2011)[18]…și pe 6 aprilie 2011 ne arăta autorizația pe baza căreia poate detecta metale în România[19].

(fotografie)

Pe 21 noiembrie 2010[20], autorul nostru vorbea despre tezaurul găsit la Vitănești-Teleorman, în localitatea unde s-a născut Constantin Noica[21].

La Vitănești s-au descoperit un „număr de 14 locuinţe, construite din lut şi lemn, acoperite cu stuf, papură sau paie.

În interiorul acestor case au fost descoperite numeroase obiecte de uz casnic.

Materialul arheologic găsit constă în principal în ceramică, unelte de piatră cioplită şi şlefuită, os, corn.

Pe lângă unelte şi vase au mai fost descoperite şi statuete antropomorfe şi zoomorfe.

„În această zonă au locuit comunităţi ale culturii Gumelniţa, din 4600-4900 î.Hr. Obiectele descoperite ne arată atât nivelul de cultură al locuitorilor din eneolitic cât şi o parte din activităţile lor economice, cum ar fi agricultura şi creşterea animalelor”, a spus Ion Torcică, arheolog.

Pandantivul de aur [descoperit aici a] intrat în patrimonial naţional.

(fotografie)

În campania de săpături din anul 2008 a fost făcută cea mai importantă descoperire de până acum. Aceasta constă într-un pandantiv de aur, unicat în regiunea sudică a ţării, folosit de oamenii de atunci ca bijuterie.

Artefactul a fost expus în acelaşi an la Muzeul Judeţean Teleorman, iar în prezent se află la Muzeul Naţional, el făcând parte din patrimoniul ţării.

Campania de anul acesta a scos la iveală rămăşiţele a două locuinţe şi o zonă menajeră situată la marginea aşezării.

Zona menajeră este zona în care oamenii de atunci aruncau gunoiul. Ea este foarte importantă deoarece oferă un număr impresionant de artefacte realizate din corn de cerb, os, ceramică şi cupru.

O altă categorie de descoperiri constă în oase de animale. Acestea au confirmat, în urma analizelor, faptul că pe lângă cultivarea cerealelor, oamenii creşteau şi animale, dar practicau şi vânătoarea.

„Am găsit oase de cerb, urs, castor, căprioară şi păsări de baltă. Se pare că la acea vreme urşii şi cerbii trăiau şi în această zonă, nu numai în Carpaţi” a mai spus Ion Torcică”[22].

Pe 20 noiembrie 2010, autorul nostru vorbea despre mormântul de la Peretu-Teleorman[23].

(fotografie)

Mormântul a fost descoperit în 1971 de  Alexandru Trână, din satul Peretu[24].

„Un mormânt traco-getic, vechi de aproximativ 2500 de ani, catalogat ca aparținând unei civilizații precreștine.

În mormânt se afla un reprezentant al aristocrației locale. Mormântul avea doua camere funerare: în prima se afla un schelet înconjurat de diverse obiecte din ceramica, cuțite din fier, vârfuri de săgeți, obiecte de argint aurit, vase de bronz.

În cea de a doua cameră s-a descoperit că războinicul nu fusese înmormântat singur: se găseau scheletele a doi cai, doi câini de vânătoare, o vacă, pe lângă acestea se găsea și un car cu patru roți de fier. Per ansamblu mai mult de 50 de obiecte de argint placate cu aur, printre care și un coif de argint aurit de cca. 750 de grame[25].

Coiful de aur de la Coțofenești-Prahova[26], descoperit în 1926 de un elev[27], o mască de aur a unui rege trac, descoperită în Bulgaria[28], tezaurul de aur de la Pietroasele-Buzău, din primăvara lui 1837[29], comoara de la Sânnicolaul Mare, din 3 iulie 1799[30], tezaurul de aur de la Rădeni, din 1978[31] și alte multe descoperiri arheologice fac conținutul acestui spațiu online restaurator.


[6] Ibidem.

[8] Ibidem.

[12] Ibidem.

[13] Ibidem.

[24] Ibidem.

[25] Ibidem.

[27] Ibidem.