Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

Zi: 3 ianuarie 2013

Predică. Dreptatea lui Dumnezeu este altfel

Botezul Domnului

Iubiții mei,

standardele noastre de dreptate sunt partizane!

În dreptatea noastră numai noi ieșim bine și nu ne pasă de faptul cum ies alții.

Vrem ca nouă să nu ne fie încălcate drepturile, vrem ca noi să nu fim jigniți, să ni se dea banii la timp, să avem statutul nostru bine precizat, să nu ne calce nimeni pe…coadă…Pe coada orgoliului…

Și coada orgoliului e foarte lungă…

Satanic de lungă…

Însă Dumnezeu ne cere o dreptate care să ne împace pe toți…nu numai pe noi.

De aceea auzim din preasfântă gura Lui, a Celui care dă fiecăruia după dreptate…„iubiți pe vrăjmașii voștri [agapate tus ehtrus imon] și rugați-vă pentru cei care vă prigonesc/ vă persecută pe voi [che prosefheste iper ton dioconton imas]” [Mt. 5, 44, cf. GNT].

Dar când citim romane sau vedem filme…vrem ca cel bun/ cel plăcut de noi să distrugă bestia/ criminalul/ ființa negativă…și nu să se mântuiască și eroul pozitiv cât și cel negativ.

Vrem ca cel bun să triumfe…dar nu să-l convertim pe cel rău.

Însă Dumnezeu vrea ca binele să fie în toți…în toți care sunt acum buni sau răi…în toți care sunt acum aproape sau departe de Biserica Lui…de El…

Căci poți să fii departe de Dumnezeu și de oameni…și în Biserică…

Poți să fii extrem de departe de dreptatea milostivă, cu perspectivă profundă a Domnului.

Căci porunca Lui, care vizează convertirea aproapelui…se bazează pe dorința Sa ca toți să aibă posibilitatea de a scoate cele bune din sine.

Dumnezeu ne vrea roditori pe toți…și de aceea iubirea noastră trebuie să înglobeze/ să adune la ea și pe cei care nu ne vor, ne detestă, ni se împotrivesc în mod fățiș.

Mai pe scurt: nu e dreaptă, nu e dumnezeiesc de dreaptă viața care nu iartă.

Iertarea e testul dragostei.

E drumul mai departe de „mi-ai făcut, ți-am făcut”…sau „nu te vreau, nu te suport, pentru că nu mă vrei, nu mă înțelegeți, nu mă accepți”…

Și dragostea pe care ne-o cere Dumnezeu față de toți trebuie să nască în noi grija față de universalitatea mântuirii.

Tocmai pentru că Dumnezeu, deși eram cel mai păcătos, m-a chemat la Sine…tocmai pentru că eu nu eram drept pentru Sine și El m-a umplut de mila Lui…tocmai de aceea e drept, e foarte drept, ca toți să se mântuiască și să vină la cunoștința adevărului Său.

Da, perspectiva altora asupra noastră poate fi foarte defectuoasă.

Ne pot urî, disprețui, batjocori. Ne pot face rău…

Dar numai pentru că nu ne cunosc…și nici nu cunosc cât rău își fac.

Însă dacă și noi și ei, vrăjmașii noștri, ar vedea mai profund lucrurile…am ajunge la dreptatea lui Dumnezeu, unde iubirea e milostivă și unde dreptatea vrea binele tuturor și nu numai al unora.

De aici înțelegem cât de păgubos e naționalismul revanșard, când, din iubire pentru neamul tău…calci în picioare neamul lui, al celui de lângă tine.

Te gândești doar la fiica ta…dar nu și la fiica ungurului.

Te gândești doar la slujba ta…dar nu și la slujba turcului care stă lângă tine.

Sau te gândești la turc ca la un caz clasat…ca la unul care merge în Iad…fără să îl plasezi și pe el în perspectiva convertirii și a mântuirii.

Însă pentru Dumnezeu nimeni nu e ortodox sau mahomedan asigurat!

Adică nimeni nu e dejamântuit!

Poți să cazi, în mod jalnic, din credința ortodoxă…după cum te poți converti la Ortodoxie din păgânătatea musulmană.

Pentru că totul se joacă…atâta timp cât mai suntem în viață.

Mântuirea e în lucru toată viață…și nu e o posesie asigurată.

De aceea, Dumnezeu ne îndeamnă să nu condamnăm pe oameni. Să nu îi clasăm.

Ci să-i găsim pe toți buni de iubit, de respectat, de apreciat…chiar dacă viața lor lasă de dorit.

Adică să mizăm pe binele din ei, pe ceea ce pot face în sfera binelui, fapt pentru care să nu excludem pe niciunul din rugăciunea noastră, din dorința noastră de bine.

Căci așa face și Dumnezeu: nu discriminează pe nimeni când vine vorba să îl ierte, să îl ajute, să îl mântuiască.

Domnul să ne ajute și nouă ca să fim plini de iubire dreaptă, adică de iubire față de toți.

Pentru că așa cum Dumnezeu nu defavorizează pe nimeni…nici noi să nu excludem pe cineva din atenția noastră. Amin!

Să nu refuzi evidențele!

  • O treime din mâncarea cumpărată de români ajunge la gunoi iar de Sărbători, pubelele de gunoi se umplu până la refuz. […] Românii nu sunt singurii în rândul ţărilor europene care fac risipă de alimente. Europenii aruncă anual peste 220 de milioane de tone de mâncare la gunoi, în timp ce 1 miliard de oameni din lume mor de foame”.
  • Pe 11 ianuarie 2013, în Cehia, au loc alegeri prezidențiale. Va fi învestit Obama pe 20 ianuarie pentru al doilea mandat prezidențial. Pe 22 ianuarie au loc alegeri în Israel. Pe 4 februarie 2013: Ziua Mondială a luptei împotriva cancerului. Pe 8 aprilie 2013 se împlinesc 40 de ani de la moartea lui Picasso. Pe 23 iunie, în Tunisia, au loc alegeri generale.
  • Căci dacă refuzi evidențele trăiești într-o lume imaginară.
  • Dorel Gălan (35 de ani) este preot de 11 ani şi de câţiva ani se implică în proiecte de zeci de mii de euro prin care ajută oamenii. Prin ultimul proiect coordonat, cel în valoare de jumătate de milion de euro, a deschis şi un mic sediu în centrul Clujului, sediu care aduce cu un mic AJOFM pentru că acolo se ţin cursuri de antreprenoriat şi şomerii pot vorbi cu un consilier psihologic care îi ajută să vadă ce alte aptitudini au şi ce cursuri de reconversie profesională li s-ar potrivi. Optimist, cu o gândire mai mult decât occidentală faţă de colegii săi cu sutană, Dorel Gălan spune că proiectele europene în care e implicat sunt o extensie a activităţii sale”.
  • Sergiu Nicolaescu a decedat joi [3 ianuarie 2013], la ora 8.20, în urma complicaţiilor cardiace şi pulmonare severe, care nu au răspuns la tratamentul intensiv aplicat, a anunţat Spitalul Elias, unde regizorul era internat din 26 decembrie 2012 şi recent fusese operat de peritonită”. La 82 de ani.

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

ücretsiz porno