Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

*

Istoria începe

de oriunde

o privești

 *

Vol. 2

*

Prima parte, a 2-a, a 3-a, a 4-a, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a, a 13-a.

***

Toate prețurile și datele următoare sunt după chitanțe, facturi și pliante promoționale. Adică o istorie exactă.

În noiembrie 2006, la RCS & RDS[1] onlineul costa 29, 40 de lei pe lună.

În decembrie 2006, abonamentul de 4 euro la Orange[2] era de 10, 93 de lei pe lună și opțiunea de 5 numere favorite costa 5, 46 de lei pe lună. TVAul la factură era de 19%.

Taxa Radio în România, în noiembrie 2005, era de 2, 5 lei pe lună iar Taxa TV era de 4 lei pe lună.

În februarie 2006, GCal [gigacaloria] costa 107, 50 de lei.

Pachetul de bază la TV, la RCS, în mai 2006, costa 21, 40 de lei, din care TVAul era 3, 42 de lei.

În iunie 2006, Poșta Română[3] avea un termen de 6 luni pentru a reclama ceva pe seama „recomandatelor interne și externe”. A scrisorilor recomandate…

Dintr-o chitanță CEC[4] din 30 decembrie 2006 rezultă că banca a fost fondată în 1864. Și chitanța avea 3 semnături: 1) a deponentului, 2) a casierului și 3) a funcționarului bancar, în cazul acesta: Stamen Dorina.

În aprilie 2008 gigacaloria era 119 lei.

Și tot în aprilie 2008, la RCS, onlineul costa 29, 39 lei.

În decembrie 2007, 182 kWh costau 54, 47 lei + TVA de 10, 35 lei.

În august 2007, „capitalul social subscris și vărsat” al Orange era de 93.596.732, 5 lei. Adresa firmei: Orange România S.A., B-dul Lascăr Catargiu, nr. 51-53, sect. 1, București.

În iulie 2007, rata de schimb cu care s-a plătit lumina electrică în România a fost de 3, 5334 lei/€.

Calendarul creștin-ortodox pe 2006, cel mare, de perete, la București, a costat 3 lei. Iar Învierea Domnului a fost prăznuită, în 2006, pe 23 aprilie, adică în ziua Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.

Sediul „societății de curierat rapid” Fan Courier Express SRL[5] era pe Șos. Fabrica de Glucoză, nr. 11C, sect. 2, București…în aprilie 2008.

Telefonul verde Enel[6], pentru citirea contuarului de lumină, era 0800.07.08.09 în noiembrie 2008.

Pe 23 noiembrie 2008, la Carrefour Unirii[7] din București, un kilogram de mălai Titan era 2, 33 lei, un pachet de Spaghetti Băneasa: 1, 95 lei; un pachet de cafea Jacobs Kronung (250 gr.): 9, 95 lei, o conservă de File Macrou: 3, 99 lei.

La Media Galaxy[8], în octombrie 2008, un Laptop BENQ A52 costa 1.344, 45 de lei + TVA (19%) de 255, 45 lei.

În iunie 2005, un CDRW Asus cumpărat de la Best Computers avea 2 ani garanție.

Pe 8 septembrie 2005 biletul de intrare la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”[9] era 50.000 de lei. În acea zi doamna preoteasă a împlinit 28 de ani iar eu eram diacon. Locația muzeului: Șos. Kiseleff, nr. 28, sec. 1, București.

Pe un plic primit în data de 24 octombrie 2005 este comemorat Grigore Vasiliu Birlic[10] la 100 de ani de la nașterea sa. Care a trăit între 1905-1970.

RCS & RSD a început să îmi furnizeze onlineul din data de 27 februarie 2006, de la ora 18.00.

Un ceai Nestea[11] era 4, 99 lei pe 28 ianuarie 2010.

Pe 27 noiembrie 2009 o franzelă albă, de 500 de grame, era 2, 98 de lei, 2, 5 kg de cartofi congelați erau 10, 90 de lei, kilogramul de mere Golden România era 2, 89 de lei.

Pe 27 iulie 2009, un litru de lapte la Carrefour era 2, 8 lei și o sacoșă ecologică 0, 20 de lei.

Pe 18 februarie 2010, o cutie de pateu vegetal Bucegi era 2, 39 de lei.

*

Seneca[12] considera mânia sentimentul „cel mai înspăimântător și mai sălbatic dintre toate”[13].

De aceea, împreună cu „unii înțelepți”, numea mânia: „o nebunie de scurtă durată”[14].

Roșeața puternică din obrazul celui care se mânie[15]. Și concluzionează, la finalul portretului mânioșilor, că ei sunt „cu adevărat hidoși”[16].

Mânia animalelor: mistreții spumegă, taurii lovesc cu coarnele, leii rag, șerpii își înalță capetele, câinii turbați urlă. Și când sunt mânioase animalele sunt pline de cruzime[17].

Urmările și pagubele mâniei: bătăi, ucideri, gânduri rele, fapte de rușine[18].

Și Seneca considera, pe drept cuvânt, că numai oamenii, pentru că au rațiune, se mânie[19], pe când animalele au „impulsuri și stări de dezlănțuire violentă”[20].

Mânia „nu este totuna cu irascibilitatea”[21], preciza el și, totodată, că există „mânii adânci, zdrobitoare și fără leac”[22]. Nu dă niciun exemplu…

Despre lupta cu începutul patimii[23]. Iar „virtutea nu trebuie să se folosească niciodată de viciu, ci să se bizuie pe sine însăși”[24].

*

Primul volum din Etymologicum Magnum Romaniae[25] are 1116 pagini, o addendă de 4 pagini, o errată cu 6 greșeli, prefața e între p. V-XVIII, „În loc de introducere” e între p. XIX-LIX și cu o pagină de prescurtări.

Infinitivul românesc funcționează ca gerundivul latin în -dum[26]. Caracterul copilăresc al lui de-a[27]. Citează din p. 392 a Vieții Sfintei Maria Egipteanca existentă într-un codice miscelaneu aflat în Biserica Sfântul Nicolae din Brașov[28].

„St. Ion Crisostom”[29] [Sfântul Ioan Hrisostom], „catechism”[30]  [catehism], „preposițiunea”[31] [prepoziția] și în p. 45: (fotografie text).

Bufnița cobește[32], „construcțiune interogativă”[33], dublul a e „curat românesc”[34] iar poporul român e foarte bogat în materie de interjecții[35].

Drăguțul Dumnezeu[36], autorul scrie cu â din a, oamenii cu părul roșu sunt „pociți”[37], „după Crist [Hristos]”[38], rădăcina av și-a păstrat în limba română sensul fundamental de suflu[39], acele femeiești și bărbătești[40], urechile acului[41], „mintea pururea crudacă a fetilor”[42], acăriță = căpușă[43], acoperământ e sinonim cu acoperiș[44], forma macriș a înlocuit-o pe cea de acriș[45] și la 1600 Iad se zicea adu[46].


[13] Lucius Annaeus Seneca, Scrieri filozofice alese, antologie, prefață și tabel cronologic de Eugen Cizek, traducere de Paula Bălașa, Elena Lazăr, Nicolae Mircea Năstase și Svetlana Sterescu, col. Biblioteca pentru toți, Ed. Minerva, București, 1981, p. 7.

[14] Ibidem.

[15] Idem, p. 8.

[16] Ibidem.

[17] Ibidem.

[18] Idem, p. 9.

[19] Idem, p. 11.

[20] Idem, p. 12.

[21] Ibidem.

[22] Ibidem.

[23] Idem, p. 16.

[24] Idem, p. 17.

[25] B.[ogdan] Petriceĭcu-Hașdeu, Etymologicum Magnum Romaniae. Dicționarul limbei istorice și poporane a românilor, lucrat după dorința și cu cheltuiéala M. S. Regelui Carol I, sub auspiciele Academiei Române, tomul I, A-Azuga, Stabilimentul grafic Socec & Teclu, 1886, Bucuresci.  Despre autor a se vedea:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bogdan_Petriceicu_Hasdeu.

[26] Idem, p. 27.

[27] Idem, p. 33.

[28] Idem, p. 36-37.

[29] Idem, p. 40.

[30] Idem, p. 42.

[31] Idem, p. 43.

[32] Idem, p. 47.

[33] Ibidem.

[34] Idem, p. 55.

[35] Idem, p. 57.

[36] Idem, p. 72.

[37] Idem, p. 90.

[38] Idem, p. 92.

[39] Idem, p. 101.

[40] Idem, p. 109-110.

[41] Idem, p. 112.

[42] Idem, p. 117.

[43] Idem, p. 132.

[44] Idem, p. 208.

[45] Idem, p. 213.

[46] Idem, p. 239.

Did you like this? Share it: