Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

Zi: 28 ianuarie 2013

Istorie II. 21

Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

*

Istoria începe

de oriunde

o privești

 *

Vol. 2

*

Prima parte, a 2-a, a 3-a, a 4-a, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a, a 13-a, a 14-a, a 15-a, a 16-a, a 17-a, a 18-a, a 19-a, a 20-a.

***

Platforma Daco Romanica[1] a uploadat la nivel online, în ianuarie 2013, 6 volume din opera lui Lenin[2]. În română. E vorba de volumele 19-24.

Toate în copertă neagră, cu litere galbene pe copertă. Editate la Editura Politică din București.

Vol. 19 al Operelor complete e în ed. a II-a. București, 1963. Cuprinde scrierile dintre iunie 1909 și octombrie 1910 și are 659 p.

Vol. 20, tot în ed. a II-a, editat tot la București, în 1963: 600 de pagini.

Vol. 21, în același an, 693 de pagini.

Vol. 22, 637 p.

Vol. 23, 623 p.

Vol. 24, editat în 1964, 588 p.

Prefața vol. 24 e semnată de „Institutul de marxism-leninism de pe lângă C.C. al P. C.U.S.” (p. XXVII).

Și primul articol din vol. 24 se numește Marxism și reformism[3]. Unde Lenin spune că „marxiștii admit lupta pentru reforme” iar cei din lumea capitalistă sunt niște „sclavi salariați”[4].

*

Gazeta Săténului [Gazeta Săteanului] era o „revistă ilustrată pentru toți”, bilunară, ieșind pe data de 5 și pe data de 20 a fiecărei luni.

Am în față nr. 2 din 20 februarie 1893[5].

Editată la Râmnicu-Sărat, în tipografia proprie[6].

Informații diverse. O iarnă bună în acel an[7]. Busuiocul îndepărtează furnicile[8]. Despre cartofii franțuzești, care cântăresc aproape 1 kg[9]. Dovleacul balenă are între 40-60 kg și o lungime mai mare de un metru[10].

Poemul Mami mele, de Ana Ciupagia, e în strofe de 4 versuri[11].

În p. 22: varza și secara provin din Siberia, țelina din Germania, cartofii și floarea soarelui din Peru, ceapa și părul din Egipt, tutunul din America de Sud, orzul din America de Nord, meiul din India, pătrunjelul din Sardinia, gutuiul din Creta, hreanul din Europa Meridională, spanacul din Arabia.

Despre cum se face brânză din cartofi. Rețeta Speranței Furtună[12].

În 1892 Pasteur împlinea 70 de ani și a fost omagiat pe 15/27 decembrie în marele amfiteatru de la Sorbona, din Paris[13].

Despre pasărea paradisului în p. 32, unde găsim și 3 epitafuri ale lui George Coșbuc.

(fotografie text)

Abonamentul la revistă costa 10 lei pe an.

Despre Ion Nenițescu în p. 33-35.

Dem. Moldoveanu a tradus poemul Primăvara al lui Li-tai-Pe[14], editat în p. 35, și tot acolo două poeme ale lui Coșbuc.

În p. 36-37: moartea Mariei Rosetti. În seara de 13/25 februarie 1893. Care locuia pe str. Surorilor, nr. 20, din București și care fusese soția lui C. A. Rosetti[15].

Despre orhideea macrantha[16].

Și tot în p. 37 găsim un tabel cu numărul de locuitori din diverse țări ale Europei și cu datoria publică a acestor țări: (fotografie text).

Iar Coșbuc îi face o epigramă lui Guță[17]: (fotografie text).

Foarfecele pentru table groase aveau cuțitele din oțel[18]. Un poem de Badea Pletea în p. 41, intitulat Are friguri…

Despre macul lalea și macul de Islanda în p. 47-48.

Din articolul lui I. St. Furtună (p. 48-50), Întrebuințarea sărei în economia vitelor [Întrebuințarea sării în hrănirea animalelor], aflăm că sarea/ clorura de sodiu e formată din 39, 66 sodiu și 60, 34 clor, având formula chimică Na Cl[19].

Caii, măgarii și oile nu suportă sarea prea multă și de aceea „au colici mari și diaree”[20].

Căci sarea e un aliment și ea trebuie lăsată, sub formă de bulgări, la discreția animalelor, pentru ca ele să folosească din ea în funcție de cât au nevoie[21].

Despre fasolea neațoasă și despre sfecla roșie în p. 50. În p. 51: despre broaștele țestoase gigant din insulele Galapagos[22].

*

Teologia Sistematică a prezbiterianului Charles Hodge (1797-1878)[23] are 3 volume: vol. 1 editat în 1872[24], vol. 2 editat tot în 1872[25] și vol. 3 editat în 1873[26].

În vol. I, cap. 1 e despre metodă, cap. 2 despre teologie, cap. 3 despre raționalism, cap. 4 despre misticism, cap. 5 despre teologia romano-catolică referitoare la regula cedinței; cap. 6 despre teologia protestantă referitoare la regula credinței.

Și de la p. 191 începe Partea întâi, cu primul capitol, care tratează despre originea ideii de Dumnezeu.

Cap. 2: despre triteism, cap. 3 despre teoriile anti-teiste; cap. 4: despre cunoașterea lui Dumnezeu, cap. 5: natura și atributele lui Dumnezeu, cap. 6: Treimea, cap. 7: dumnezeirea lui Hristos, cap. 8: Sfântul Duh; cap. 9: decretele lui Dumnezeu, cap. 10: creația, cap. 11: providența, cap. 12: minunile, cap. 13: îngerii.

În al 2-lea volum, partea a doua, cap. 1: originea omului, cap. 2: natura omului; cap. 3: originea sufletului, cap. 4: unitatea rasei umane; cap. 5: starea originală a omului; cap. 6: legământul faptelor; cap. 7: căderea omului; cap. 8: păcatul; cap. 9: voința liberă.

Și începe partea a treia a cărții dedicat Soteriologiei: cap. 1: planul mântuirii; cap. 2: legământul harului; cap. 3: persoana lui Hristos, cap. 4: lucrarea mediatoare a lui Hristos; cap. 5: slujirea profetică; cap. 6: slujirea preoțească; cap. 7: satisfacția adusă de Hristos, cap. 8: de ce a murit Hristos; cap. 9: teoriile îndreptării; cap. 10: mijlocirea lui Hristos; cap. 11: slujirea împărătească a lui Hristos; cap. 12: umilința lui Hristos; cap. 13: Înălțarea lui Hristos (capitol ce conține atât Învierea, cât și Înălțarea, cât și șederea Sa de-a dreapta Tatălui); cap. 14: chemarea [la credință].

În al 3-lea volum se continuă partea a 3-a: cap. 15: renașterea; cap. 16: credința; cap. 17: justificarea/ îndreptarea; cap. 18: sanctificarea; cap. 19: Legea (cele 10 porunci), cap. 20: oamenii harului (care cuprinde discuția despre Cuvântul lui Dumnezeu, despre Taine și se discută Botezul și Cina Domnului și despre rugăciune).

A 4-a parte cuprinde Eshatologia.  Cap. 1: starea sufletului după moarte; cap. 2: învierea morților; cap. 3: a doua Sa venire; cap. 4: lucrurile concomitente cu a doua Sa venire, unde sunt tratate învierea generală, Judecata finală, sfârșitul lumii, Împărăția cerurilor, teoriile premileniste și pedeapsa veșnică.

În vol. al 2-lea al Dogmaticii sale, Charles Hodge alocă doar 4 pagini și-un sfert Învierii Domnului. Paginile 626-630. Cu toate că este „adevărul fundamental al Evangheliei”[27].

Vorbește despre faptul că Domnul a avut un trup transfigurat după înviere[28] iar acum trupul Domnului e în cer și el este „preaslăvit, nestricăcios, nemuritor și duhovnicesc”[29].


[3] Lenin, Opere complete, vol. 24, ed. a II-a, Ed. Politică, București, 1964, p. 1.

[4] Ibidem.

[5] Gazeta Săténului (X), nr. 2 (194), 20 februarie 1893, 56 p.

[6] Idem, p. 56.

[7] Idem, p. 15.

[8] Idem, p. 16.

[9] Idem, p. 17.

[10] Idem, p. 18.

[11] Idem, p. 20.

[12] Idem, p. 22-23.

[13] Idem, p. 31.

[14] A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Li_Po. Mai multe poeme ale sale în română, aici: http://www.cerculpoetilor.net/Li-Tai-Pe.html.

[15] Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_A._Rosetti. Pentru că soțul ei murise pe 8 aprilie 1885.

[16] Gazeta Săténului, nr. cit., p. 37.

[17] Ibidem.

[18] Idem, p. 40.

[19] Idem, p. 48.

[20] Idem, p. 49.

[21] Idem, p. 50.

[24] Charles Hodge, Systematic Theology, vol. I, Ed. Charles Scribner and Company, New York, 1872, 648 p.

[25] Charles Hodge, Systematic Theology, vol. II, Ed. Charles Scribner and Company, New York, 1872, 732 p.

[26] Charles Hodge, Systematic Theology, vol. III, Ed. Scribner, Armstrong and Company, New York, 1873, 880 p. + un  Index de nume și termeni de 79 p. + un Index de texte scripturale comentate de două pagini (p. 80-81 finale).

[27] Charles Hodge, Systematic Theology, vol. II, ed. cit., p. 626.

[28] Idem, p. 628.

[29] Idem, p. 629.

Istorie II. 20

Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

*

Istoria începe

de oriunde

o privești

 *

Vol. 2

*

Prima parte, a 2-a, a 3-a, a 4-a, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a, a 13-a, a 14-a, a 15-a, a 16-a, a 17-a, a 18-a, a 19-a.

***

Sfântul Grigorie Palama s-a născut la Constantinopol, în anul 1296. Tatăl său era senator și consilier imperial, un om evlavios, și se numea Constantin iar pe mama lui o chema Kalloni.

Și Sfântul Grigorie a mai avut doi frați (Macarie și Teodosie) și două surori (Teodota și Epiharis)[1].

Tatăl său moare în 1303, pe când Sfântul Grigorie avea 7 ani, făcându-se monah pe patul morții.

Sfântul Grigorie Palama a fost inițiat în viața duhovnicească de Sfântul Teolipt al Filadelfiei[2].

Și în 1316, la vârsta de 20 de ani, împreună cu cei doi frați ai lui, Sfântul Grigorie pleacă spre Athos. Locuiește câteva luni în muntele Papikion și ajunge în Athos în primăvara lui 1317, ucenicind timp de 3 ani, în Vatoped, la un Părinte isihast, Nicodim[3].

În al doilea an de viață monahală are o vedenie în care îl vede pe Sfântul Ioan Evanghelistul. Acesta îi spune că a fost trimis de Maica Domnului la el și că el îl va ajuta[4].

În 1319-1320 adoarme Părintele său duhovnicesc, Nicodim. Sfântul Grigorie se mută împreună cu fratele său Macarie la Marea Lavră pentru 3 ani de zile. Alți 2 ani ucenicește lui Grigorie cel Mare, un isihast din Constantinopol[5].

În 1326 Athosul e atacat de otomani. Sfântul Grigorie Sinaitul, împreună cu ucenicii săi, cât și Sfântul Grigorie Palama se retrag în Tesalonic[6].

Sfântul Grigorie rămâne în Tesalonic timp de 10 ani de zile. Devine preot după vârsta de 30 de ani, pe care o împlinește în anul 1326.

Locuiește 5 ani lângă Veria, împreună cu 10 ucenici ai săi[7].

Află că a adormit mama lui, devenită monahie la Constantinopol, și le aduce de la Constantonopol pe cele două surori ale sale, care vor trăi în Mănăstiri de maici din jurul Veriei[8].

Perioada cât a trăit în Veria: 1326-1331.

În 1331 revine în Athos și locuiește până în 1338 în sihăstria Sfântul Sava de lângă Marea Lavră. Timp de două luni, în 1335, a fost și egumen la Esfigmenu[9].

În jurul vârstei de 35 de ani Sfântul Grigorie atinge maturitatea duhovnicească[10].

Grigorie Akyndynos (1300-1348) i-a fost ucenic la Veria, pentru ca mai apoi să îi fie adversar[11]. Și el l-a urmat pe Sfântul Grigorie în Athos, în anul 1331[12].

În anii 1332-1333, pe când Sfântul Grigorie Palama avea 36-37 de ani, a avut o vedenie în urma căreia a început să predice și să scrie[13].

Și Sfântul Grigorie scrie, pentru început, două scrieri, una despre viața Sfântului Petru Athonitul și alta despre viața Maicii Domnului[14].

 Iar în intervalul martie 1354 și aprilie 1355 Sfântul Grigorie a fost captiv la otomani[15].

*

Sfântul Chiril Lucaris s-a născut în Candia, capitala Cretei, pe 13 noiembrie 1570/1572, într-o familie preoțească de vază[16]. Numele său mirenesc: Constantin. Face studii în Veneția și la Universitatea din Padova.

Reîntors în Creta e protejat de unchiul său, Meletie Pigas, care va deveni patriarh al Alexandriei între 1590-1601[17].

Meletie îl tunde în monahism, cu numele de Chiril, apoi îl hirotonește ieromonah, și în 1594 îl trimite, ca protosinghel, împreună cu exarhul Nichifor, prin Țările Române în Polonia, pentru a lupta împotriva romano-catolicilor[18].

În 1595 Sfântul Chiril ajunge rectorul Academiei ortodoxe din Ostrog și arhimandrit.

În octombrie 1596 era la Brest, pentru a lupta împotriva unirii cu Roma a unei părți din ierarhia ortodoxă ucraineană.

Ajunge profesor la școala Frăției Ortodoxe din Lvov. În 1598 revine în Creta, însă în 1600 s-a întors în Polonia ca exarh. Nu e primit și se retrage în Moldova în primăvara lui 1601[19].

Revine în Alexandria, pe 11 octombrie 1601, cu două zile înainte de adormirea patriarhului Meletie Pigas[20]. Și astfel devine patriarh al Alexandriei la vârsta de 29 de ani, fiind patriarh al Alexandriei pentru 20 de ani.

În 1605-1606 a fost în Cipru. În 1608 ajunge în Damasc și în Ierusalim și îl hirotonește pe noul patriarh al Ierusalimului: Teofan al III-lea (1608-1644).

La începutul lui 1612 era la Constantinopol[21]. În august 1612 era în Țara Românească, „fiind primul patriarh al Alexandriei care a vizitat principatele valahe de la Dunăre”[22].

În mai 1613 era în Athos. Din vara lui 1613 și până în vara lui 1615 a fost în Țara Românească, predicând adesea în Biserica mitropolitană de la Târgoviște și participând, în 1614, la sfințirea Bisericii Mănăstirii Radu Vodă[23].

În octombrie 1615 era în Egipt[24]. În martie 1629 apare mărturisirea calvinizantă pusă pe seama sa. În latină. În 1633 apare o alta, mai extinsă, greco-latină[25].

E de 4 ori înlăturat din scaunul patriarhal. Este exilat în Rodos și înlocuitorul său, patriarhul Chiril al II-lea Contaris, îl excomunică pe 7 octombrie 1635 și îl anatemizează în martie 1636[26]. Pe 20 martie 1637 se întoarce în scaun pentru a cincea oară și ultima[27].

A fost arestat pe 19/ 29 iunie 1638 și închis în fortăreața Rumelihisari[28].

Iar pe 27 iunie/ 7 iulie 1638 e strangulat de ieniceri lângă San Stefano[29]. Și din porunca aceluiași patriarh Contaris, pe 30 iunie/ 10 iulie 1638 trupul Sfântului Chiril Lucaris a fost dezgropat și aruncat în mare. Însă trupul său a fost recuperat și îngropat, în taină, într-o mănăstire[30].


[1] Arhid. Prof. Univ. Dr. Ioan I. Ică jr., Sfântul Grigorie Palama, scriitor duhovnicesc isihast, în Anuarul Academic 2003-2004 [Anuarul Facultății de Teologie Ortodoxă „Andrei Șaguna”], Ed. Universității „Lucian Blaga”, Sibiu, 2008, p. 94.

[2] Ibidem.

[3] Idem, p. 94-95.

[4] Idem, p. 95-96.

[5] Idem, p. 96.

[6] Idem, p. 97.

[7] Idem, p. 98.

[8] Ibidem.

[9] Ibidem.

[10] Idem, p. 98-99.

[11] Idem, p. 105.

[12] Ibidem.

[13] Idem, p. 106.

[14] Idem, p. 108.

[15] Idem, p. 146.

[16] Arhid. Prof. Univ. Dr. Ioan I. Ică jr., Un tomos antilatin și un tratat euharistic scrise de patriarhul Alexandriei Chiril Lukaris în Târgoviștea anului 1615, în Anuarul Academic 2007-2008 [Anuarul Facultății de Teologie Ortodoxă „Andrei Șaguna”], Ed. Universității „Lucian Blaga”, Sibiu, p. 48.

[17] Ibidem.

[18] Ibidem.

[19] Ibidem.

[20] Ibidem.

[21] Ibidem.

[22] Idem, p. 49.

[23] Ibidem.

[24] Ibidem.

[25] Idem, p. 51.

[26] Idem, p. 52.

[27] Ibidem.

[29] Arhid. Prof. Univ. Dr. Ioan I. Ică jr., Un tomos antilatin și un tratat euharistic scrise de patriarhul Alexandriei Chiril Lukaris în Târgoviștea anului 1615, art. cit., p. 52.

[30] Ibidem.

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

ücretsiz porno