Balzac nu s-ar regiza la Hollywood

Diferența între Balzac și filmele americane (sau, în general, comerciale) e că Balzac crea caractere de roman după foarte multă observație socială și psihologică, pe care o nota în carnetele sale mai înainte de a trece la scris și de a proiecta pe hârtie personaje verosimile.

Baiul filmelor pe care le vedem noi la televizor e că verosimilatea sau realismul lor nu sunt concepute pentru a le oferi un caracter general valabil sau de universalitate, ci pentru a înșela ochiul.

Pentru a-ți da numai impresia de realitate, când de fapt caracterele umane sunt o fraudă.

De ce?

Pentru că femeia depravată și frivolă nu poate fi în același timp și un spirit creator și un artist profund.

Tânărul sexy, totdeauna sănătos și vivace, iubitor de călătorii și aventură, nu are cum să fie un mare savant, descoperitor a nu știu căror formule chimice sau cunoscător a vreo zece limbi antice la perfecție.

Tinerii care își încep precoce viața sexuală și care trec prin multe dezamăgiri sau experiențe goale de sens nu sunt fresh a doua zi sau la scurt timp, ca și când nu s-ar fi întâmplat nimic și viața pe pământ și în ei zumzăie ca-n prima zi a creației.

Experiența pătimașă nu te lasă intact.

Oamenii care trec prin experiențe dramatice au nevoie de timp îndelungat ca să își revină.

Uneori nu-și mai revin niciodată complet și rămân cu multe sechele de pe urma unor astfel de…întâmplări banale ale vieții.

Filmele însă urmăresc să pozitivizeze caractere despre care tu știi că nu sunt chiar așa de pozitive…dar cu timpul îți vei schimba părerea, dacă te uiți la televizor ca vițelul la poarta nouă și nu știi să desparți realitatea de ideologie.

Așa, femeia ușoară, tâlharul, băiatul pierde-vară, omul fără cultură, fără credință și morală, fără sens în viață și fără aspirații prea mari, devin personaje pozitive.

Ele pot deveni, cu adevărat, și în viața reală, personaje pozitive, dacă ajung să conștientizeze cine sunt și dacă devin responsabile, dacă își schimbă atitudinea.

În filme însă atitudinea se schimbă brusc și fără efecte, fără lupte interioare și urmări imediate.

Poate că mulți sunt confuzi, în viața reală, pentru că se așteaptă ca lucrurile să decurgă cum au învățat ei de la televizor. Ei neînțelegând că acolo e adeseori o psihologie schematică și că sunt mixate trăsături de caracter care nu sunt compatibile pentru a coexista în una și aceeași persoană.

Și eu am dat odinioară pe geam (vorba vine) cu romanele lui Balzac. Pentru unii autori trebuie să crești.