Istorie III. 11
Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș
*
Istoria începe
de oriunde
o privești
*
Vol. 3
*
***
Prima parte, a doua, a 3-a, a 4-a, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a.
***
40. Culianu despre legionari
Un articol publicat la Frankfurt, în 1984[1]. Dar care fusese „scris la începutul anului 1981, în limba engleză”[2]. În ediția de față poartă titlul: Mircea Eliade și broasca țestoasă zburătoare, p. 328-360.
Și Culianu consideră aici Legiunea Arhanghelului Mihail „o organizație fascistă…fondată de Corneliu Zelea Codreanu în 1927”[3].
Iar ideologia Gărzii de Fier „avea multe în comun cu ortodoxia profesată de Nae Ionescu și de Crainic, precum și cu teoria jertfei creatoare”[4] a lui Blaga dar esența legionarismului românesc era aceea a unui fascism religios[5].
Codreanu era „un antisemit feroce”[6] dar „a avut totdeauna grija să afirme că antisemitismul lui avea cauze economice”[7].
Și Culianu a vrut să demonstreze în acest articol că Eliade „nu a fost niciodată membru al Gărzii de Fier” și „nu a exprimat niciodată sentimente antisemite”[8].
*
41. Cele 8 articole reeditate în 2005
Editura Fundației Anastasia a reeditat 8 articole ale Părintelui Stăniloae în cartea: Părintele Dumitru Stăniloae, O teologie a Icoanei, cu postfață de Adrian Matei Alexandrescu, vol. îngrij. de Ștefan Ionescu-Berechet, Ed. Fundației Anastasia, București, 2005, 262 p.
Articolele publicate aici, conform paginii 249, sunt următoarele: (imagine text).
*
42. Sursa Lavsaiconului românesc
În Prefața cărții, Părintele Dumitru a spus că a tradus Istoria Lausiacă după ediția lui G. J. M. Bartelink, din 1974[9].
Adică după ediția greco-italiană[10]: Palladio, La storia lausiaca, con una introduzione di Christine Mohrmann, testo critico e commento a cura di G. J. M. Bartelink, Ed. Mondadori – Fondaz. L. Valla, Milano, 1974, XXIII + 415 p.
G. J. M. Bartelink = Gerhardus Johannes Marinus Bartelink.
*
43. Fața lui Arios, ereticul
În această frescă a pălmuirii lui de către Sfântul Nicolaos[11], Arios[12] are turban, aidoma unui turc. Barbă, trup ascetic, haine scumpe, fără însemne preoțești deși el era preot.
(imagine)
Fresca se află în Biserica Mănăstirii Sumela din Turcia[13].
(imagine)
În Mănăstirea Sfântul Pafnutie de Borovsk, din Rusia, o frescă din anul 1665 ni-l prezintă pe Arios în două ipostaze: la Sinodul I Ecumenic și moartea lui în veceu[14].
Însă în ambele ipostaze are față de om evlavios…dar asta doar în aparență.
Într-o altă frescă, Arios e mâncat de Satana. El are haine monahale și barbă în această ipostază…însă coada balaurului începe la tâmpla lui dreaptă și nu pare a avea ochi[15].
(imagine)
În Martirologiul împăratului Vasilios al II-lea[16], păstrat la Vatican, Arios e prezentat ca fiind căzut în genunchi în fața Sfinților Părinți sinodali prezenți la Sinod[17].
Cu barbă, tuns scurt…și cu haine ce pot fi interpretate ca fiind preoțești.
(imagine)
Într-o altă Icoană a Sinodului I Ecumenic, Arios are turban, nu vrea să audă adevărul și e pictat în partea de jos, în întuneric.
(imagine)
Barbă și mustață mare, fiind îmbrăcat ca un om de frunte.
*
44. Primul poem din MS 6441
Primul poem eminescian din MS 6441, Bucureşti, 1879[18] e scris pe 3 pagini și e semnat: M. Eminescu, București, 4 ianuarie 1879.
(imagine)
Textul e următorul[19]:
Cu măne[20] zilele-ți adaogi,
Cu ieri viața ta o scazi
Și ai cu toate astea’n față
De-apururi ziua cea de azi
*
Când unul trece, altul vine
În astă lume a-l urma
Precum când soarele apune
El și resare unde-va
*
Se pare cumcă alte valuri
Cobor’ mereu pe acelaș val
Se pare cumcă-i altă toamnă,
Ci’n veci aceleași frunze cad
*
Naintea nopții noastre ămblă
Crăiasa dulcii dimineți;
Chiar moartea ensăși e-o părere
Și un visternic de vieți
*
Din ori-ce clipă trecătoare
Ast adevăr îl înțeleg,
Că sprijină vecia ’ntreagă
Și ’nvârte universu’ntreg
*
De-aceea sboare anu-acesta
Și se scufunde în trecut,
Tu ai ș’acum comoara’ntreagă
Ce’n suflet pururi ai avut
*
Cu măne zilele-ți adaogi
Cu ieri viața ta o scazi,
Având cu toate astea’n față
De-apururi ziua de azi
*
Priveliștele sclipitoare
Ce’n repezi șiruri se diștern
Repaosă nestrămutate
Sub raza gândului etern.
[1] Ioan Petru Culianu, Studii românești, vol. I. Fantasmele nihilismului. Secretul doctorului Eliade, trad. de Corina Popescu și Dan Petrescu, Ed. Nemira, București, 2000, p. 360.
[2] Idem, p. 360. n. *.
[3] Idem, p. 343.
[4] Ibidem.
[5] Idem, p. 345.
[6] Idem, p. 347.
[7] Ibidem.
[8] Idem, p. 354.
[9] Paladie, Istoria Lausiacă (Lavsaicon), trad., introd. și note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, ed. a 2-a, Ed. IBMBOR, București, 2007, p. 8, n. 1. Cartea are 131 de pagini. Iar prima ediție a fost editată în 1993.
[10] A se vedea:
[13] Idem: http://www.crestinortodox.ro/sarbatori/sfantul-nicolae/palma-sfantului-nicolae-127566.html.
[14] Idem: http://www.stnicholascenter.org/galleries/gallery/6418/.
Într-o formă mai mare, aici:
[19] Idem, p. 2 (față și verso) și 3 (față).
[20] Mâine.