Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

 *

Istoria începe

de oriunde

o privești

*

Vol. 3

*

***

Prima parte, a doua, a 3-a, a 4-a, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a.

***

40. Culianu despre legionari

Un articol publicat la Frankfurt, în 1984[1]. Dar care fusese „scris la începutul anului 1981, în limba engleză”[2]. În ediția de față poartă titlul: Mircea Eliade și broasca țestoasă zburătoare, p. 328-360.

Și Culianu consideră aici Legiunea Arhanghelului Mihail „o organizație fascistă…fondată de Corneliu Zelea Codreanu în 1927”[3].

Iar ideologia Gărzii de Fier „avea multe în comun cu ortodoxia profesată de Nae Ionescu și de Crainic, precum și cu teoria jertfei creatoare[4] a lui Blaga dar esența legionarismului românesc era aceea a unui fascism religios[5].

Codreanu era „un antisemit feroce[6] dar „a avut totdeauna grija să afirme că antisemitismul lui avea cauze economice[7].

Și Culianu a vrut să demonstreze în acest articol că Eliade „nu a fost niciodată membru al Gărzii de Fier” și „nu a exprimat niciodată sentimente antisemite[8].

*

41. Cele 8 articole reeditate în 2005

Editura Fundației Anastasia a reeditat 8 articole ale Părintelui Stăniloae în cartea: Părintele Dumitru Stăniloae, O teologie a Icoanei, cu postfață de Adrian Matei Alexandrescu, vol. îngrij. de Ștefan Ionescu-Berechet, Ed. Fundației Anastasia, București, 2005, 262 p.

Articolele publicate aici, conform paginii 249, sunt următoarele: (imagine text).

 *

42. Sursa Lavsaiconului românesc

În Prefața cărții, Părintele Dumitru a spus că a tradus Istoria Lausiacă după ediția lui G. J. M. Bartelink, din 1974[9].

Adică după ediția greco-italiană[10]: Palladio, La storia lausiaca, con una introduzione di Christine Mohrmann, testo critico e commento a cura di G. J. M. Bartelink, Ed. Mondadori – Fondaz. L. Valla, Milano, 1974, XXIII + 415 p.

G. J. M. Bartelink = Gerhardus Johannes Marinus Bartelink.

 *

43. Fața lui Arios, ereticul

În această frescă a pălmuirii lui de către Sfântul Nicolaos[11], Arios[12] are turban, aidoma unui turc. Barbă, trup ascetic, haine scumpe, fără însemne preoțești deși el era preot.

(imagine)

Fresca se află în Biserica Mănăstirii Sumela din Turcia[13].

(imagine)

În Mănăstirea Sfântul Pafnutie de Borovsk, din Rusia, o frescă din anul 1665 ni-l prezintă pe Arios în două ipostaze: la Sinodul I Ecumenic și moartea lui în veceu[14].

Însă în ambele ipostaze are față de om evlavios…dar asta doar în aparență.

Într-o altă frescă, Arios e mâncat de Satana. El are haine monahale și barbă în această ipostază…însă coada balaurului începe la tâmpla lui dreaptă și nu pare a avea ochi[15].

(imagine)

În Martirologiul împăratului Vasilios al II-lea[16], păstrat la Vatican, Arios e prezentat ca fiind căzut în genunchi în fața Sfinților Părinți sinodali prezenți la Sinod[17].

Cu barbă, tuns scurt…și cu haine ce pot fi interpretate ca fiind preoțești.

(imagine)

Într-o altă Icoană a Sinodului I Ecumenic, Arios are turban, nu vrea să audă adevărul și e pictat în partea de jos, în întuneric.

(imagine)

Barbă și mustață mare, fiind îmbrăcat ca un om de frunte.

*

44. Primul poem din MS 6441

Primul poem eminescian din MS 6441, Bucureşti, 1879[18] e scris pe 3 pagini și e semnat: M. Eminescu, București, 4 ianuarie 1879.

(imagine)

Textul e următorul[19]:

Cu măne[20] zilele-ți adaogi,

Cu ieri viața ta o scazi

Și ai cu toate astea’n față

De-apururi ziua cea de azi

*

Când unul trece, altul vine

În astă lume a-l urma

Precum când soarele apune

El și resare unde-va

*

Se pare cumcă alte valuri

Cobor’ mereu pe acelaș val

Se pare cumcă-i altă toamnă,

Ci’n veci aceleași frunze cad

*

Naintea nopții noastre ămblă

Crăiasa dulcii dimineți;

Chiar moartea ensăși e-o părere

Și un visternic de vieți

*

Din ori-ce clipă trecătoare

Ast adevăr îl înțeleg,

Că sprijină vecia ’ntreagă

Și ’nvârte universu’ntreg

*

De-aceea sboare anu-acesta

Și se scufunde în trecut,

Tu ai ș’acum comoara’ntreagă

Ce’n suflet pururi ai avut

*

Cu măne zilele-ți adaogi

Cu ieri viața ta o scazi,

Având cu toate astea’n față

De-apururi ziua de azi

*

Priveliștele sclipitoare

Ce’n repezi șiruri se diștern

Repaosă nestrămutate

Sub raza gândului etern.


[1] Ioan Petru Culianu, Studii românești, vol. I. Fantasmele nihilismului. Secretul doctorului Eliade, trad. de Corina Popescu și Dan Petrescu, Ed. Nemira, București, 2000, p. 360.

[2] Idem, p. 360. n. *.

[3] Idem, p. 343.

[4] Ibidem.

[5] Idem, p. 345.

[6] Idem, p. 347.

[7] Ibidem.

[8] Idem, p. 354.

[9] Paladie, Istoria Lausiacă (Lavsaicon), trad., introd. și note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, ed. a 2-a, Ed. IBMBOR, București, 2007, p. 8, n. 1. Cartea are 131 de pagini. Iar prima ediție a fost editată în 1993.

[19] Idem, p. 2 (față și verso) și 3 (față).

[20] Mâine.

Did you like this? Share it: