Prima parte, a doua, a treia, a patra, a cincea, a șasea, a șaptea, a opta, a noua, a zecea, a 11-a, a 12-a, a 13-a, a 14-a, a 15-a, a 16-a.

Diogenes Laertios, Despre viețile și doctrinele filosofilor, Ed. Polirom, Iași, 1997, 618 p.

 ***

Cleante din Assos a fost discipolul lui Zenon/ Se mustra singur adesea/ p. 255.

Spunea că „peripateticienii erau asemenea lirelor, care, deși scot sunete dulci, nu se aud pe ele însele niciodată”/ Neavând bani, „scria lecțiile auzite de la Zenon pe cioburi de oale și pe omoplați de boi, neputând cumpăra foi de papyrus”/ p. 256.

Râvna celor din vechime e o mare palmă pentru cei de azi.

A murit și el sinucigându-se prin înfometare, la 80 de ani/ p. 257.

Chrisippos din Soloi sau din Tars, elev al lui Cleante, a ajuns dialectician celebru și a scris mai mult de 705 cărți/ p. 259-260.

„Acela care divulgă unor neinițiați misterele se face vinovat de impietate”/ p. 260.

Exemple de sofisme/ Ibidem.

Chrisippos îngăduia relațiile incestuoase, precum și „mâncatul cadavrelor”/260-261.

Cu acesta se încheie prezentarea filosofiei din Ionia, care a început cu Thales.

Filosofia din Italia începe cu Pitagora, după unii fiul unui etrusc „dintr-una din acele insule pe care le stăpâneau atenienii după ce-i izgoniseră pe locuitorii lor etrusci”/ p. 266.

Pitagora a dus trei flacoane de argint ca daruri pentru trei preoți din Egipt/ A avut un sclav, Zamolxis, adorat de geți ca fiind Cronos, după cum spune Herodot/ Ibidem.

S-a inițiat „în toate misterele și ritualurile, nu numai ale Greciei, ci și ale țărilor străine”. A învățat limba egipteană și „a călătorit la chaldeeni și la magi”. În Creta, a coborât în „peștera Idei”. „A vizitat și sanctuarele egiptene și a învățat doctrinele tainice ale egiptenilor cu privire la zei”/ Ibidem.

Ducându-se la Crotona, în Italia și a scris o constituție pentru grecii din Italia, iar el cu discipolii lui (aproape trei sute) au condus statul, ceea ce a fost considerat drept „o conducere a celor buni”/ Ibidem.

Pitagora nu doar că credea în transmigrație/ metempsihoză, dar chiar povestea „rătăcirile sufletului lui prin diverse corpuri, în câte plante și animale a intrat și tot ce-a suferit în Hades și toate câte au de îndurat acolo celelalte suflete”/ p. 266-267.

Unii susțin că Pitagora n-ar fi scris nimic, dar Diogene Laertios ne spune că a scris 3 cărți: Despre educație, Despre politică și Despre natură/ Alții spun că a scris de asemenea 6 poeme și alte opere/ În introducerea tratatului Despre natură, Pitagora a spus: „Jur pe aerul pe care-l respir, pe apa pe care-o beau, că nu voi suferi niciodată o critică cu privire la acest tratat”/ p. 267.

Did you like this? Share it: