L-am văzut la dus…la urcatul spre Mănăstirea Sinaia…și când m-am întors l-am privit de aproape, în ploaie. Nu alergase decât o jumătate de metru.

Melcul ploii

A fost prietenul meu de taină pentru câteva minute.

Un prieten lângă care m-am odihnit…bucurându-mă…

Did you like this? Share it: