Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

 *

Istoria începe

de oriunde o privești

(vol. 4)

***

Prima parte, a 2-a, a 3-a, a 4-a, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a.

***

10. Despre Mănăstirea Căldărușani

În 1924, pe atunci ieromonah, Părintele Damian Stănoiu[1] tipărea 115 pagini despre Mănăstirea Căldărușani[2].

Mănăstirea se află în județul Ilfov, la 30 km. N-E de București[3]. Lacul de lângă Mănăstire atinge „rămășițele fostului schit Balamuci[4], având o adâncime de 8-9 metri[5]. Există în el pești și raci[6].

Schitul Balamuci exista înainte de 1863, la 3-4 km, spre răsărit, de Căldărușani, fiind metoc al Mănăstirii Sărindar din București[7]. Pe ruinele Sărindarului s-a ridicat Centrul Militar Național[8].

Pe lângă Mănăstirea Căldărușani exista și Schitul Gruiu cât și Mănăstirea Snagov[9].

Denumirea de Căldărușani vine de la satul Căldărarilor[10].

Moșia Căldărușanii de sus apare într-un hrisov din 1597[11].

Biserica de lemn, închinată Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, a fost ridicată înainte de domnia lui Matei Basarab[12]. Aici au venit și s-au nevoit niște pustnici de la Mănăstirea Snagov[13].

Domnul Matei Basarab s-a întâlnit la Căldărușani cu Părintele Partenie, starețul obștii[14].

Care locuia aici de 29 de ani. Și Părintele Partenie se nevoia cu încă 8 monahi la Căldărușani, atunci când Matei Basarab le-a vizitat Mănăstirea[15].

Monahii l-au invitat la masă pe domn…masă la care au avut pâine uscată, ciorbă de lobodă sălbatică, ceapă verde și apă rece[16].

După aceea, Domnul făgăduiește înfrumusețarea Bisericii, dacă se întoarce victorios de la luptă[17].

Și pentru că l-a învins pe Vasile Lupu, la 1636 se începe, cu banii domnului Matei Basarab, zidirea Mănăstirii[18].

În 1638 s-a terminat zidirea Mănăstirii. Matei Basarab îi face multe danii[19].

Din inscripția de pe Biserică aflăm că s-a început construcția Bisericii pe 10 iulie [1636] și s-a terminat pe 20 octombrie 1638. Anul 1.638 de la Hristos fiind socotit anul 7.147 de la facerea lumii[20].

Locul de Mănăstire, dintr-un act de cumpărare din data de 2 mai 1637, rezultă că era pământul lui Stan, feciorul lui Andimir Vornicul din Mătășești, ginerele lui Dumitru Logofătul din Căldărușani[21].

După Nicolae Iorga, primul ctitor al Mănăstirii Căldărușani ar fi Radu-Vodă Mihnea[22].

Paul de Alep scria că la Căldărușani se aflau Sfintele Moaște ale Sfântului Mitrofan, Patriarhul Alexandriei, mai precis craniul său[23].

Schitul Cârnu a fost metoc al Căldărușanilor[24].

La 1696 Mănăstirea îl avea stareț pe Părintele Nicodim[25]. Mănăstirile Căldărușani, Snagov și Cernica ajung, în secolul al 18-lea, metocuri ale Mitropoliei Ungrovlahiei[26].

Între anii 1775-1778 Mănăstirea e refăcută de Arhim. Filaret, care va ajunge Mitropolit al Ungrovlahiei[27].

Sfântul Gheorghe de la Cernica a fost stareț și la Căldărușani[28], pe care autorul îl numește „cel mai mare stareț al Căldărușanilor, din 1792 și până în 3 decembrie 1806”[29].

Ieromonahul Macarie, psalticianul, a condus tipografia Mănăstirii Căldărușani la un moment dat[30].

Ucenicul Sfântului Gheorghe, Arhim. Dosiftei, a fost stareț al Mănăstirii între 1807-1837[31]. Acesta moare pe 28 ianuarie 1837[32].

Starețul Meletie, în 1850, clădește marea trapeză[33].

Arhim. Teofilact Dinu a fost stareț între 1863-18 decembrie 1905[34]. În 1878 acesta aduce în mănăstire o tipografie[35].

Pitarul Mănăstirii, Fratele Ghiță, devine Mitropolitul Ghenadie Petrescu[36]. Acesta a fost stareț al Mănăstirii între 1905-1918[37]. În 1875 devine Episcop de Argeș, unde păstorește 18 ani de zile[38].

În mai 1893, PS Ghenadie ajunge Mitropolit Primat[39]. Însă a fost judecat de Sfântul Sinod în ziua de 20 mai 1896 și decăzut la treapta de Monah[40]. Pe 6 decembrie 1896 sentința a fost ridicată iar Mitropolitul Ghenadie demisionează[41].

Pe 23 aprilie 1915 Biserica Mănăstirii e resfințită de ÎPS Ghenadie[42].

ÎPS Ghenadie Petrescu adoarme în ziua de 31 august 1918, la București, în vârstă de 82 de ani și a fost înmormântat în Biserica Mănăstirii[43].

Pe 16 septembrie 1918 a fost ales stareț Ierom. Martinian Stoenescu[44]. Acesta demisionează în ziua de 23 iulie 1920[45].

E adus stareț Arhim. Antipa Dinescu, de la Schitul Prodromu[46]. Acesta demisionează în ziua de 31 decembrie 1923 și pe 1 ianuarie 1924 e ales Arhim. Iustin Săvulescu[47].

Pe timpul lui Matei Basarab erau 250 de nevoitori la Căldărușani[48].

În 1851 erau 244 monahi, 56 frați și 169 de slugi.

În 1859 erau 3 arhimandriți, 19 ieromonahi, 5 ierodiaconi, 30 de schimonahi, 163 de monahi și 80 de frați. Slugi: 94.

În 1878 erau 140 de monahi și frați iar în 1913 erau 82. În 1919 erau 62 de monahi și 4 argați. Iar la scrierea cărții: 51 de monahi și frați și 13 servitori. Dintre servitori, 4 erau plătiți de la stat și 9 din fondurile Mănăstirii[49].

Autorul numără 29 de stareți de la Matei Basarab până în 1924[50].

În 1924 Mănăstirea Căldărușani avea 50 de stupi[51], Ipolit Căprăruș era dogarul Mănăstirii[52], erau 2 brutari și doi bucătari[53], autorul făcea parte din „consiliul duhovnicesc” al Mănăstirii[54], iar pomelnicul ctitorilor începe cu Domnul Matei Basarab, urmat de Despina  Doamna[55].

3 arhimandriți, 3 ieromonahi, un arhidiacon și 6 monahi au fost cei care au dat banii pentru tipărirea cărții de față. Tipărirea a costat: 5.900 de lei[56].

Și volumul de față, în 1924, era vândut cu suma de 45 de lei[57].


[2] Ieromonahul Damian Stănoiu, Mănăstirea Căldărușani, cu o pref. de ÎPS Mitropolit Primat al României Dr. Miron Cristea, Ed. Tipografiile Române-unite, București, 1924, 115 p.

[3] Idem, p. 9.

[4] Ibidem.

[5] Idem, p. 10.

[6] Ibidem.

[7] Idem, p. 12.

[9] Ieromonahul Damian Stănoiu, Mănăstirea Căldărușani, op. cit., p. 12.

[10] Idem, p. 13.

[11] Idem, p. 14.

[12] Idem, p. 15.

[13] Ibidem.

[14] Idem, p. 17.

[15] Ibidem.

[16] Ibidem.

[17] Idem, p. 18.

[18] Idem, p. 18-19.

[19] Idem, p. 19.

[20] Idem, p. 21.

[21] Ibidem.

[22] Idem, p. 22.

[23] Idem, p. 28-29.

[24] Idem, p. 32.

[25] Ibidem.

[26] Idem, p. 33.

[27] Ibidem.

[28] Idem, p. 36.

[29] Idem, p. 37.

[30] Idem, p. 42.

[31] Ibidem.

[32] Idem, p. 43.

[33] Idem, p. 44.

[34] Idem, p. 49.

[35] Ibidem.

[36] Idem, p. 50.

[37] Idem, p. 51.

[38] Idem, p. 52.

[39] Ibidem.

[40] Ibidem.

[41] Idem, p. 53.

[42] Idem, p. 58.

[43] Idem, p. 61.

[44] Idem, p. 62.

[45] Ibidem.

[47] Idem, p. 63.

[48] Idem, p. 89.

[49] Ibidem.

[50] Idem, p. 90.

[51] Idem, p. 92.

[52] Idem, p. 93.

[53] Ibidem.

[54] Ibidem.

[55] Idem, p. 94.

[56] Idem, p. 116.

[57] Idem, Coperta finală.

Did you like this? Share it: