Părintele Dumitru Stăniloae – mărturii și evocări, Ed. Cuvântul Vieții, București, 2013, 185 p.  + 14 fotografii. Format mic.

*

Lidia Stăniloae (fiica lui): tata „ne-a lăsat certitudinea că Dumnezeu este totdeauna aproape de noi” (p. 7-8)/ m-a învățat să fiu punctuală (p. 14)/ m-a învățat grija față de cărți (p. 15)/ el nu a tolerat excesele (p. 18)/ partea finală a articolului de aici a intercalat-o în conferința sa de la congres, din 3 octombrie 2013.

Dumitru Horia Ionescu (nepotul Părintelui Dumitru și fiul Lidiei Stăniloae): Părintele Stăniloae a înțeles că „vitalitatea decantată…stă în simplitate și claritate” (p. 21).

PFP Daniel Ciobotea: e vorba de un articol publicat în Lumina de Duminică, în ziua de 16 noiembrie 2008/ am văzut „modul său smerit de a sluji ca preot” (p. 29)/era autentic când slujea (Ibidem)/ caracteristicile slujirii sale preoțești: smerenia și simplitatea (p. 30)/ teologie și filantropie (p. 31)/ „un dascăl al rugăciunii” (p. 33).

PFP Teoctist Arăpașu: Părintele Dumitru „ne-a fost dăruit” de Dumnezeu (p. 37)/ „a fost darul și binecuvântarea lui Dumnezeu pentru școala teologică românească” (p. 39).

ÎPS Laurențiu Streza: „i-am savurat prelegerile de teologie și mistică” (p. 43)/am intrat în casa sa „cu multă sfială” (p. 43-44)/ a fost rector la Sibiu pe când avea 33 de ani (p. 44).

ÎPS Andrei Andreicuț: l-am ascult ca student, prin anii 1970, la București, pe când eram mirean (p. 47)/ vorbea „din suflet și convingător” (p. 48)/ l-am vizitat în casa sa, de pe strada Cernica, pe când finaliza colecția filocalică (Ibidem).

ÎPS Bartolomeu Anania: scria „dintr-o răsuflare” (p. 52)/ „Părintele Dumitru Stăniloae este darul cel mai prețios pe care pământul Transilvaniei l-a făcut  văzduhului nostru național” (p. 53).

ÎPS Serafim Joantă: Părintele Dumitru „este Teologul nostru prin excelență” (p. 55)/ a fost un savant dublat de un om credincios (p. 57)/ modestia vieții sale (p. 58).

ÎPS Casian Crăciun: a fost „un reper, un îndrumător și un mărturisitor” (p. 60).

PS Visarion Bălțat: ne-a dăruit „o dogmatică coerentă” (p. 64)/ l-am văzut prima oară, ca student, în toamna lui 1982, la Sibiu (p. 65)/ Părintele Dumitru, în 1968, a participat la sfințirea Bisericii din Vlădeni, satul său natal, pe care a slujit-o PFP Justinian Marina (p. 66-67).

PS Ioachim Giosanu: a spus-o de mai multe ori Părintele Dumitru: teologii adevărați merg la surse (p. 70)/ a fost un teolog patriot (Ibidem)/ scrierile sale reprezintă „sinteza modernă a teologiei patristice” (p. 72)/ mi-a dăruit planul tezei mele doctorale (p. 78).

Arhim. Timotei Aioanei: l-am văzut prima oară la Mănăstirea Sihăstria, la începutul anilor 1980. A venit dimpreună cu Părintele Constantin Galeriu și cu Preotesele lor (p. 84).

Arhim. Clement Haralam: Părintele Dumitru „a exprimat în scris experiența lui Dumnezeu” (p. 98).

Protos. Petroniu Tănase: am auzit de la el că „legătura duhovnicească este mai tare ca legătura trupească” (p. 102). Legătură cu sensul de relație.

Pr. Dr. Marc-Antoine Costa de Beauregard (Franța): primea în vizită numai în reverendă (p. 106)/ „Părintele Dumitru era un teolog contemplativ și văzător, un teolog mistic” (p. 107)/  „aveam…un fel de teamă de a mă apropia de el”, ca nu cumva să „nu fiu demn de iubirea sa” (p. 108).

Pr. Prof. Dr. Gheorghe I. Drăgulin (care are „meritul” nefast de a-l fi denigrat, până la adânci bătrâneți, pe Sfântul Dionisie Areopagitul): gândirea Părintelui Dumitru Stăniloae nu s-a cantonat „într-o poziție monahală crispată și exclusivistă” (p. 117).

Pr. Prof. Dr. Viorel Ioniță: „zâmbetul lui specific” nu avea „umbră de vicleșug” (p. 126)/ a fost căsătorit cu Preoteasa Maria „aproape 63 de ani” (p. 133)/ sora sa, Reveca, a devenit monahie la Mănăstirea Țigănești, cu numele de Rafaela (p. 136)/ când s-a îmbolnăvit, Părintele Dumitru a fost internat la Spitalul Fundeni (p. 146)/ a avut credința fermă că „viața de aici nu este decât un antrenament pentru adevărata viață” (p. 147).

Pr. Dinu Mihalcea: „am avut fericirea să slujesc cu Sfinția Sa cam 12 ani (1981-1993) la Biserica Negustori, unde sunt preot de 33 de ani” (p. 150)/ i-am fost duhovnic Preotesei Maria și din 1981 i-am fost duhovnic și Părintelui Stăniloae, timp de aproape 12 ani (Ibidem)/ Părintele Dumitru a fost „colosul Ortodoxiei românești și universale” (Ibidem)/ la Părintele Dumitru acasă l-am întâlnit pe Patriarhul Daniel, pe Sorin Dumitrescu, pe Horea Paștina, pe Leonida Lari, pe Arhim. Ioanichie Bălan (p. 150-151)/ Preoteasa Maria a fost prohodită la Biserica Negustori (p. 151).

Pr. Ionel Popa: m-a impresionat ușurința sa de a se apropia de tineri (p. 154)/ „deși fusese umilit și marginalizat, a știut să ierte” (p. 156).

Pr. Prof. Dr. Ioan Tulcan: „opera sa nu a fost valorificată încă la adevăratul ei potențial” (p. 159)/ ne spunea că trebuie „să scoatem teologia noastră din anonimat” (p. 165).

Horea Paștina: era o „pildă de delicatețe și bunătate” (p. 167-168)/ strada Cernica a devenit strada Părintele Stăniloae (p. 168)/ „Părintele Dumitru mi-a fost duhovnic, părinte și prieten la un loc” (p. 169)/ „era un om atent. Atent la cei din jurul lui” (p. 170)/ „Era atent. Dacă știa că cineva are probleme, se interesa, dădea telefon, trimitea ajutor” (Ibidem).

Elena Solunca Moise: era ca un tată pentru noi (p. 172)/ ne făcea să fim folositori oamenilor (p. 177).

Floarea Vișan-Ciobotea (sora Patriarhului Daniel): l-am vizitat de câteva ori împreună cu fratele meu (p. 181)/ locuia pe strada Cernica, nr. 6, la etaj (Ibidem)/ mai mulți studenți au cântat Hristos a înviat, după înmormântarea sa, la mormântul Părintelui Dumitru, în timp ce lumea era la pomană (p. 184).

Did you like this? Share it: