De la utopie la sub-obiect

Comunismul ne omora cu utopia egalitarismului. Trebuia, cu toții, să fim niște nulități anonime care ridicăm poduri, case ale poporului, canale Dunăre-Marea Neagră.

Nu contau inginerii, arhitecții, mințile mari…ci realizarea. Faptul că, al nostru conducător mult iubit, stimabilul, agramatul, omul care ne făcea să ne simțim puținătatea biologică la maximum, își asuma realizarea.

Era „realizarea lui”…în numele poporului.

Poporul aplauda frenetic, făcea poeme de esență religioasă, ușor modificate, pentru cuplul prezidențial, își închipuia că o să scape…dar trăgea la jug.

Erai tovarăș, mamă eroină, pionier de frunte, om de nădejde al utopiei.

Și după ce ajunsesem foarte bine ideologizați, chiar instalați în utopie…capitalismul a venit și ne-a spus că nu ne așteaptă un viitor de aur, nici măcar un loc de muncă…ci o întrecere sportivă cu accente mercantile…unde te vinzi, mai întâi, apoi faci „lucruri bune”.

Mergeam azi spre firma de cablu, ca să plătesc pe luna asta…și am văzut panourile publicitare cu Oana Pellea și cu Dumitru Prunariu pentru Cosmote. O mai văzusem pe doamna Pellea în ușa unui magazin, în formă naturală…dar din plastic.

Și atunci a început articolul de acum…când am tras concluzia dureroasă, a venirii noastre de la utopie spre…a fi un sub-produs, adică o imagine pentru un telefon.

Ca să cumpăr un telefon trebuie să am bani, doar bani, indiferent dacă i-am muncit sau i-am furat…și plec de-acolo cu telefonul și nu cu Oana Pellea!

Nu mă interesează Oana Pellea ca să cumpăr un telefon. Nu mă convinge să cumpăr. Mă convinge doar…nevoia de a avea un telefon…și dacă îmi permit să îl am.

Iar dacă nu îmi place…îl arunc…oricât mi-ar plăcea Oana Pellea ca actriță și ca om.

Însă Pellea pe panou înseamnă: Nu ne interesează teatrul tău, nu ne interesează cine ești tu, nu dăm doi bani pe faptul că ești fiica lui Amza și că ești bună în ceea ce faci, ci doar mă folosesc de imaginea ta, pentru că te știe lumea, ca să-mi vând marfa.

Îmi vând marfa profitând de tine…iar ție îți dau să mănânci…mai mult decât primești tu de la teatru.

Eu, Cosmote, sunt mai important și mai profitabil pentru tine, decât îți e teatrul, publicul, familia.

Asta e ideologia capitalistă: sunteți niște sărăntoci de care noi profităm! Pe care vă vindem ca pe vite. Vă punem în toate pozițiile, facem tot ce vrem cu voi…după care vă aruncăm niște bani în ochi, după ce v-ați călcat pe demnitate.

După ce v-am anulat…stima de sine.

Comunismul poleia mirajul în așteptări. Capitalismul te despoaie pentru a da mâna cu viitorul.

Capitalismul e „omenos” cu tine pentru că îți dă iluzia că „toți proștii vor ajunge bogați dacă perseverează”. Însă nu ne spune ce fel de „proști” perseverează…și „ce fac” pentru a se îmbogăți.

Comunismul te strângea cu frigul și cu foamea pentru ca să muncești și îți spunea că toți suntem egali. Tu nu știai că unii sunt mai egali decât alții. Iar dacă știai…la ce-ți folosea?

Acum, în plină debandadă capitalistă, știi că unii sunt bogați, putred de bogați, ei se afișează cu bogăția lor…dar nu știi ce au făcut pentru asta. Ce ascund. Cât de pușcăriabili sunt pentru „marile lor succese pe toate planurile”.

Cine te apără cetățene, dacă ești muritor de foame?

Care stat te apără?

Și comunismul, și democrația, te apără în scripte. Dau legi bune pentru tine…

Dar legile nu dau viață. Viața o primești de la Dumnezeu și de la părinți, ți-o protejează familia, sănătatea ta e aia care e, la fel și potențele tale.

Cine să îți dea…ceea ce nu poți pricepe?

Cine să te ajute…dacă nu te vinzi?

Iar dacă te vinzi…cine mai ești?

Și dacă te gândești la cine ești…pe cine interesează?

Așa că, mai pe scurt: învață să te vinzi, învață să te uiți, învață să îți placă banii, să îi adori, să faci toate drăciile de pe lume pentru ei…și vei avea parte de „deliciile” capitalismului!

Autoritatea momentului în materie de Teologie Dogmatică (4)

Prima parte, a doua și a treia.

***

Astăzi, la ora 20. 13 minute, am primit răspunsul Pr. Prof. Dr. Ioan Cristinel Teșu. Al doilea răspuns al unui teolog ortodox român pe subiectul aflat în dezbatere.

Un răspuns nuanțat, care leagă trecutul de prezent.

Conținutul său e acesta:

„Preacucernice Părinte Dorin,


Cred că dintre „dogmatiștii” cei mai importanți, dar „mutați la Domnul”, o ierarhie ar putea fi și următoarea: Sf. Justin Popovici, George Florovsky, Păr. D. Stăniloae (dar, din nefericire, prea puțin cunoscut în afară) și I. S. Romanides.

Eu, însă, mă ocup de Spiritualitatea Ortodoxă (Ascetica și Mistica), iar dintre cei contemporani, cred că trebuie menționați: Păr. Prof. Ioan I. Ică jr. (mai ales pentru dezvoltările istorice), iar pentru interpretarea textelor patristice, în opere de sinteză: Jean-Claude Larchet.

Cu prețuire și sincere urări de succes în frumoasa și bogata activitate culturală și pastoral-misionară pe care o desfășurați,

Pr. prof. dr. Ioan C. Teșu”.

*

Astfel, Părintele Profesor Ioan Teșu dă următoarea ierarhie a trecutului recent:

Sfantul Justin Popovici

Sfântul Justin Popovici,

Father Georges Florovsky

Părintele Georges Florovsky,

Pr. Prof. Acad. Dr. Dumitru Staniloae

Părintele Dumitru Stăniloae,

Father John Romanides

Părintele John Romanides

iar pentru prezent:

arhidiac.-prof.-dr.-ioan-ica-jr.

Părintele Ică jr.

Jean-Claude Larchet

și domnul Jean-Claude Larchet.

*

Cu ierarhia de 4 sunt de acord! Numai că aș schimba locurile…

Pe Sfântul Iustin și pe Fericitul Părinte Dumitru Stăniloae îi pun pe același loc. Unul ne-a dat Viețile Sfinților iar celălalt Filocalia, pe lângă cărțile lor dogmatice. Ei sunt teologi academici dublați de teologi ai experienței. Adică teologi integrali.

Și sunt o palmă peste obraz pentru toți cei care îndrăznesc să despartă teologia de experiență, teologia de rugăciune, teologia de viața Bisericii, teologia de viața cotidiană, teologia de istorie, teologia de marele efort ascetic de traducere și de înțelegere continuă a tezaurului Tradiției.

Pe Părintele Georges Florovsky l-a tradus în română domnul Radu Teodorescu. În 14 volume și le-a oferit online în mod gratuit. Și-a tăiat contul din Scribd dar traducerile sale, după cum se observă din lincul citat, au fost preluate de alții. E puțin cunoscut la noi dar cunoscut bine cititorilor de limbă engleză.

La fel și Părintele John Romanides.

Sunt de acord că Părintele Ică jr. e important pentru dezvoltările sale istorice din prefețe. Iar domnul Jean-Claude Larchet, cu unele amendamente, că e valoros pentru sintezele sale teologice.

Am citit, în vară, în ediție românească, studiile sale din Persoană și Natură, însă nu am scris despre carte. N-am simțit să o fac…

Pentru că face aceeași greșeală ca și ÎPS Ioannis Ziziulas, pe care îl critică: e reducționist în polemică. Nu face cercetare teologică largă pentru discuția pe care o propune ci reduce totul la texte, la texte disparate, fără să pătrundă problema de fond. Sau fără să o explice amiabil cititorului.

Critica lui nu e de deasupra ci din viscerele discuției.

Practică un fundamentalism teologic, bazat pe textualitate, care mie nu mi-e prieten.

Însă, fără doar și poate, cercetările sale teologice sunt valoroase și se impun în lumea largă. De unde traducerile sale masive în limba română.

*

Larchet se ocupă, mai degrabă, cu spiritualitatea, cu bioetica, e polemist pe teme dogmatice dar nu ne-a prezentat până acum, în mod coerent, o sinteză de teologie dogmatică personală.  Una integrală.

Părintele Ică jr., dacă ar coborî mai mult în subsolul traducerilor sale, și ar deveni convorbitor cu textele, cum a devenit Părintele Stăniloae cu timpul, cred că ne-ar putea oferi multe surprize plăcute. Așa îmi place să cred.

Pentru că teologia ortodoxă trebuie să facă ediții critice la Sfinți în modul ei personalist, implicat, care explicitează diverse probleme în mod actual și nu rece, distant.

Mă întristează faptul că Părintele Ică jr., în toate traducerile sale, aproape că nu are note de traducere. Așa ceva nu e admisibil! Pentru că, fiecare traducător, are mari bucurii și surprize când traduce, face tot felul de conexiuni, iar a nu le exprima înseamnă a obtura virtualitățile duhovnicești ale textului. Ceea ce tu, cu harul lui Dumnezeu, ai simțit și ai trăit când ai tradus.

Da, e nevoie de istorie, de critică textuală…dar și de duhovnicie. Unde e duhovnicia, dacă noi ne uităm doar la sensurile de dicționar ale unor cuvinte? Sau, mai grav, dacă preluăm pe nemestecate, poziții eterodoxe în materie de Sfinți?

Minimalizarea Sfântului Dionisie Areopagitul și a Sfântului Isaac Sirul de către Părintele Ică jr. nu poate fi acceptată. Și nu poate fi acceptat nimic care încalcă flagrant, de dragul opiniei diverse, orice mărturie istorică a Tradiției Bisericii.

*

Și de la aceste lucruri afirmate, se naște întrebarea: autoritatea teologică este infailibilă în Ortodoxie sau are și unele lipsuri?

Cum înțelegem anumite deficiențe ale marilor teologi în comparație cu marele lor aport teologic în viața Bisericii?

*

Discuția continuă…

Aștept noi răspunsuri și voi face noi invitații pentru a lămuri această chestiune.

Mulțumesc din nou tuturor acelora care au avut marea amabilitate de a-mi răspunde!

Cu întrebarea să te preocupi

  • Acrobații muzicale la acordeon…în interpretarea lui Paul Stângă.
  • Papa Francisc are…Twitter.
  • Cutremur de 7, 2 grade în Filipine.
  • Întrebarea e o stare de spirit. Răspunsul trebuie să intre în starea de spirit a întrebării.
  • Mărturii despre Mănăstirea Văcărești.
  • Andrei Pleșu s-a săturatabia acum. Noi ne-am săturat de 8 ani
  • Cursuri online ale Părintelui Marc-Antoine Costa de Beauregard.
  • Game Link (casă de filme porno) i-a propus lui Miley Cyrus să regizeze un film porno pentru suma de…1 milion de dolari. Așa că filmul porno nu e ieftin…cum crede lumea.
  • Despre boală, în interpretarea lui Mircea Badea.
  • Vrea să știe dacă fugiți după știri…sau le lăsați să vă pice-n traistă.
  • De ce Partidul poporului trage spre PSD, când sloganul lui Dan Diaconescu era „În Parlamentul Poporului se vor vota legi care să redea puterea poporului”?
  • Or să-i scrie mesaje! Poate că vor fi atenți la ortografie și vor fi și…conciși.
  • Știre: el a avut un copac mare în fața blocului! Asta nu l-a ajutat cu nimic…
  • Studii, diplomă…și o piață a muncii care n-are treabă cu tine.
  • În ce constă „mântuirea” unui „credincios mântuit”? Doar în faptul că el spune că crede și a fost botezat penticostal? Ce prioritate e aceea de „a câștiga suflete”, dacă nu îți cunoști propriul suflet?
  • Întrebările nu sunt dăunătoare! Doar răspunsurile care se grăbesc

Autoritatea momentului în materie de Teologie Dogmatică (3)

Prima parte și a doua.

***

Primul răspuns al acestei dimineți a venit din partea Pr. Prof. Acad. Dr. Wilhelm Dancă. La ora 8. 10. Și e acesta: „Papa Benedict XVI sau Josef Ratzinger. De ce? Are foarte mulți simpatizanți și ucenici. In Christo, d. Wilhelm”.

Al doilea răspuns îi aparține Pr. Conf. Dr. Nicolae Moșoiu și reprezintă primul răspuns asumat al unui teolog ortodox. L-am primit la ora 9. 12. Și e acesta: „Cu siguranță: părintele arhidiacon profesor Ioan I. Ică jr. de la Sibiu”.

*

papa Benedict

Așadar, avem două noi nume: Papa Benedict al XVI-lea (romano-catolic)

și

arhidiac.-prof.-dr.-ioan-ica-jr.

Arhidiac. Prof. Dr. Ioan I. Ică jr. (ortodox).

*

Fără doar și poate, Papa Benedict are „simpatizanți și ucenici” în toată lumea…Dar mai mult ca papă și nu ca teolog. În cariera sa universitară s-a ocupat de ramura teologiei dogmatice și putem enumera (în traducerea engleză a titlurilor): The Feast of Faith: Approaches to a Theology of the Liturgy, God and the World sau Dogma and Preaching: Applying Christian Doctrine to Daily Life.

Ca papă are 3 enciclice, care, din păcate, nu au deloc genialitatea sintezei cerută de la un dogmatician iar despre Isus din Nazaret am scris în cartea mea de aici.

*

Părintele Profesor Ioan I. Ică jr. e cunoscut de toți în România, mai ales prin multele și valoroasele sale traduceri patristice și nu ca dogmatician.

Teza sa doctorală, Mystagogia Trinitatis. Probleme ale teologiei trinitare patristice și moderne cu referiri speciale la triadologia Sfântului Maxim Mărturisitorul, prin care a devenit Doctor în Teologie în 1998, mi-e străină. Nu știu dacă a publicat-o.

Însă cunosc traducerile sale patristice: volumele traduse din Sfântul Simeon Noul Teolog (4), din Sfântul Isaac Sirul (2), din Sfântul Grigorie Palama (2) etc.

Canonul Ortodoxiei (vol. 1) e o capodoperă.  Îl aștept pe al doilea.

Online, din păcate, Părintele Ică jr. nu are un CV de autor, din care să pot înțelege care sunt cărțile sale în domeniul Dogmaticii.

Iar dacă eu, din România, nu cunosc scrierile sale dogmatice, cum le-ar cunoaște cei din afară?

De aceea, Părintele Moșoiu, când l-a indicat pe Părintele Ică jr. ca autoritate teologică, cred că s-a referit la România.

*

Rămâne deschisă, așadar, discuția: dacă Ortodoxia are acum un nume autoritativ, la nivel mondial, în materie de Teologie Dogmatică.

Iar dacă nu are, care sunt motivele?