Prima parte, a doua, a treia, a 4-a, a 5-a, a 6-a.

*

Așa după cum mi-a promis azi-noapte, Dr. Otniel Vereș (baptist) mi-a trimis răspunsul său astăzi, la ora  19. 59.

Și e acesta: „Teologia baptistă, în speță cea americană, care rămîne pentru baptism punctul de reper, are nume grele în teologia biblică sau pe „felii” mai înguste (comparativ cu dogmatica) ca hermeneutică, exegeză, etică etc.

Dintre americani amintesc două nume, Carl F. H. Henry, decedat în urmă cu 10 ani, care a fost unul dintre creatorii evanghelicalismului american modern și Millard J. Erickson.

Din păcate, sînt prea puțin cunoscuți în spațiul nostru adevăratele valori teologice europene, dintre care aș menționa dogmaticianul francez Henri Blocher.

Îndreptîndu-ne atenția spre spațiul românesc, nu consider că există o autoritate veritabilă în teologia dogmatică baptistă (repet, vorbim de teologia dogmatică).

În primul rînd lipsesc tratate veritabile de teologie dogmatică scrise de teologi baptiști romani contemporani.

În al doilea rînd, trebuie să facem diferența între influența eclezială și influența dogmatică sau teologică.

Din acest punct de vedere, există pastori cu influență eclezială puternică, dar care, pentru aceasta, nu pot fi considerați și ca autorități teologice în teologia dogmatică. Iar o autentică autoritate dogmatică presupune și o influență în afara spațiului strict confesional”.

*

Cred că domnul Vereș a atins problema de fond când a despărțit autoritatea de influență.

Autoritatea e dată de opera vastă și originală, nu de o poziție înaltă în clerul unei biserici. Și când acest lucru există…el e o evidență pentru toți.

Și ne propune două nume contemporane din teologia baptistă:

Dr. Millard J. Erickson

Millard J. Erickson

și

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Henri A. G. Blocher

Dr. Millard J. Erickson s-a născut în 1932, predă Teologie Dogmatică și m-ar interesa de la el Christian Theology, adică Dogmatica sa. Publicată în 1983 și structurată în 12 părți, de la cunoașterea lui Dumnezeu la eshatologie.

De la Dr. Henri Blocher m-ar interesa Original Sin: Illuminating the Riddle (2001) dar și La Doctrine du Christ (2002).

Iarăși două nume pe care nu le cunosc…și a căror teologie mă incită.

*

Și cred că ancheta în curs nu are darul doar de a indica nume ci și de a ne propune, unii altora, noi subiecte de cercetare.

Iar din punctul meu de vedere, teologia e lumea sintezei, a decantărilor, a comentariului pe texte, a mergerilor către surse.

Teologii sunt importanți în măsura în care te trimit, te conving, te fac să iubești recursul la Tradiția Bisericii.

Scriptura și Părinții, cultul și istoria sunt spații deschise pentru teologie, pentru că sunt izvoare ale adevărului.

Iar dacă vreun teolog eterodox înțelege mai bine decât mine o anume problemă, o anume falie, eu, ca teolog ortodox trebuie să includ aportul său la modul meu de a vedea lucrurile.

Asta tocmai pentru faptul că teologia ortodoxă este integratoare, percepe în mod sintetic și cultic ideile și viața religioasă, propunând o teologie eclesială, o teologie pentru toți…care nu e ruptă de experiență.

*

Am adresat întrebarea aflată în discuție și Pr. Prof. Dr. Ioan Tulcan (ortodox, tulcan_ioan@yahoo.com), Pr. Prof. Dr. Vasile Citirigă (ortodox, cipricitiriga@yahoo.com), Pr. Prof. Dr. Valer Bel (ortodox, belteol@yahoo.com).

Did you like this? Share it: