Prima parte, a doua, a treia, a 4-a, a 5-a, a 6-a, a 7-a.

***

Past. Lect. Dr. Vladimir Pustan

Astăzi, la 15. 51, așa după cum îmi promisese de sâmbătă, Past. Lect. Dr. Vladimir Pustan mi-a trimis, punctual și cu multă deschidere spre dialog, următorul răspuns la ancheta mea.

„Un răspuns la întrebarea dvs., nu e chiar simplu pentru că penticostalii care au scris teologie au abordat acest subiect din perspectivă specific penticostală, adică pneumatologică, sau au scris despre dezvoltarea mișcării penticostale.

Așadar dogmatism penticostal nu prea există.

Iar cât privește „autoritate actuală” sună deja păgubos.

Noi fiind un Cult, sau o Mișcare nouă…noi avem autorități actuale în formare.

Și adesea e greu de făcut o clasificare sau [o] punctare nominală corectă pentru că mulți Protestanți și Neo…s-au inspirat de la alte „autorități actuale”.

Acum există o tendință foarte serioasă să se scrie Teologie Socială Penticostală. Cu alte cuvinte, dacă nu reușim să lămurim prin ce credem, încercăm să lămurim prin ce facem social.

Apoi, probabil, în opinia mea, va exista Teologie Dogmatică Penticostală puțin mai încolo și mai cu seamă în zonele în care dimensiunea Pneumatologică va fi istorie…și atunci se vor axa strict pe dogmă!

Deși bine ar fi să fie cineva care să ne repoziționeze.

Să ne numim Biserica Creștină Evanghelică sau Neoprotestantă cu practică sau harismă Pentecostală și atunci s-ar putea face bine  niște diferențe necesare în scrierile specifice.

Lucrările pe care le voi enumera mai jos, țin strict de reper științific, de citări și recunoaștere, de opinii ale altor specialiști, dar bineînțeles și de vizibilitate.

1.    Kärkkäinen, Veli-Matti. One with God: Salvation as Deification and Justification. Collegeville, MN: Liturgical Press, 2004.

———. Pneumatology: The Holy Spirit in Ecumenical, International, and Contextual Perspective. Reprinted edition. Grand Rapids, MI: Baker Academic, 2002.

———. Toward a Pneumatological Theology: Pentecostal and Ecumenical Perspectives on Ecclesiology, Soteriology, and Theology of Mission. Lanham, MD: University Press of America, 2002.

2.   Land, Steven J. Pentecostal Spirituality: A Passion for the Kingdom. JPTSS 1. Sheffield, UK: Sheffield Academic Press, 1993.  Aceasta e disponibila si in limba romana.

3.    Macchia, Frank D. Baptized in the Spirit: A Global Pentecostal Theology. Grand Rapids, MI: Zondervan, 2006.

———. Justified in the Spirit: Creation, Redemption, and the Triune God. Grand Rapids, MI: Eerdmans, 2010.

4.     Warrington, Keith. Pentecostal Theology: A Theology of Encounter. New York: T&T Clark, 2008.

5.     Yong, Amos. The Spirit Poured Out on All Flesh: Pentecostalism and the Possibility of Global Theology. Grand Rapids, MI: Baker Academic, 2005”.

*

Pastorul Vladimir Pustan, în concluzie, nu crede că există teologie dogmatică penticostală și nici autorități penticostale în materie dar că există eforturi de elaborare a unei teologii sociale penticostale.

Totodată, și e interesantă această poziție, că e nevoie de o repoziționare internă în cadrul penticostalismului vizavi de realitatea pnevmatologică a experienței.

Din punctul de vedere al experienței și al teologiei ortodoxe, eu nu consider experiența „pnevmatologică” a penticostalismului o harismă dumnezeiască ci o posesie satanică.

Pentru că noi nu putem acredita existența unor „manifestări pnevmatice fundamentale” în afara Bisericii lui Hristos, în afara Bisericii Ortodoxe.

Dar, ca teolog ortodox, sunt foarte interesat de modul în care un teolog penticostal, deși fără experiență veridică a harului dumnezeiesc necreat al Prea Sfintei Treimi, interpretează Scriptura și manifestările pseudo-duhovnicești din penticostalism.

Fiind prezent, acum câțiva ani, la susținerea tezei doctorale a Pastorului Pavel Riviș Tipei, la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, unul dintre membrii comisiei, Părintele Nicolae Necula (decanul de atunci), l-a întrebat în mod tranșant…dacă dumnealui a avut experiențe „pneumatologice”.

Și Pastorul Tipei ne-a dat mărturia sa despre experiențele sale „extatice și glosolalice”, care nu ne-a convins…dar pe care care am înregistrat-o ca pe o mărturie directă a unui penticostal.

La scurt timp, studiind în biblioteca aceleiași facultăți, am avut parte de întâlnirea cu un masterand sau doctorand penticostal (nu mai știu bine ce era), foarte volubil, deschis, bun de „propovăduire”…care mi-a mărturisit și el cum „a vorbit în limbi”.

L-am ascultat o oră…vorbind despre experiențele lui…mergând pe stradă…pe un timp friguros…dar mi-a plăcut foarte mult entuziasmul lui.

Ortodocșii, că au sau că nu au experiențe extatice, nu prea au entuziasm.

Triști, nevorbitori, aroganți, exclusiviști, auto-suficienți…

Nu se bucură că…au mai tradus un text scriptural sau patristic, că au mai înțeles ceva…pentru că nu sunt avizi de noutatea simțirii lui Dumnezeu în viața lor.

Cine îl ascultă predicând pe Pastorul Pustan și vede cât e de volubil, cât e de implicat, ce înseamnă să predici zeci de minute în șir…își dă seama că ortodocșii „nu predică” în comparație cu el.

La noi, predica sau cateheza sau vorbirea deschisă…e începută tocmai pentru ca să o terminăm în 3 minute…

Scurtăm slujbele, n-avem chef de ele, predicăm ioc…și ne mirăm de ce lumea se duce să îl asculte pe eterodoxul Pustan vorbind…și de ce cască gura la el.

Simplu: pentru că la noi…nu are la cine să caște!…

Eterodoxul Pustan vorbește mult…o mai dă în bară adesea la nivel teologic (din punctul meu, al unui teolog ortodox)…dar el cunoaște Scriptura, o citează, e plăcut, e surprinzător, se zbate pentru ea, se duce peste tot și predică, predică și pe la alții prin biserici, își dăruie predicile gratuit, își cheltuie toți banii pentru crezul lui penticostal…chiar dacă pentru mine el e un înșelat cu predici multe.

Nu se uită la ce spun alții! El predică…

Cântă, predică, vorbește cu toată lumea, se implică…

Nu o face doar pentru că e „pastor”. Nu simți că predică pentru că e „la slujbă” și la slujbă „asta se face”.

De aceea el e credibil, iar mulți dintre noi nu!

Ce n-aș da să avem un predicator ortodox ca Pustan…

Un om care să propovăduiască adevărul îndumnezeirii și nu minciuna penticostalismului.

Însă dacă nu suntem sinceri cu noi, dacă nu îi respectăm și nu îi iubim pe astfel de oameni speciali, unici, extraordinari…chiar dacă nu sunt „ai noștri”, facem un mare păcat.

M-aș bucura să aud mărturia Pastorului Pustan despre „experiențele sale pneumatice” chiar dacă eu nu sunt de acord cu ele.

Și voi continua să învăț din implicarea sa predicatorială, cât și din a altor eterodocși, tot ce e propriu Ortodoxiei, așa cum Sfântul Iustin Martirul și Filosoful lua tot adevărul ortodox de la filosofii păgâni, pentru că munca, entuziasmul, bunul simț, implicarea, implicarea până la patul spitalului (pentru că d-aia nu mi-a răspuns de sâmbătă: pentru că era la spital) și multe altele din viața Pastorului Pustan sunt ortodoxe.

Vă doresc sănătate robustă, Domnule Pastor, și aș fi bucuros, ca în continuarea acestei pagini…să vină mărturia dumneavoastră, dacă aveți amabilitatea, despre propriile „experiențe mistice”!

Did you like this? Share it: